In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Detinutii pot avea si convorbiri online cu familia. Noi masuri de executare a pedepselor

Detinutii pot avea si convorbiri online cu familia. Noi masuri de executare a pedepselor

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/jLuoyMtQdBe

Detinutii pot avea si convorbiri online cu familia. Noi masuri de executare a pedepselor

Introducerea unei noi denumiri pentru judecatorii care isi desfasoara activitatea in penitenciare, posibilitatea audierii detinutilor prin videoconferinta sau acordarea unui nou drept condamnatilor, acela de a avea convorbiri online, sunt doar cateva dintre dispozitiile aprobate in vara anului 2013 de parlamentari si aplicabile din aceasta luna. Reglementarile, ce au intrat in vigoare in 1 februarie 2014, fac parte din pachetul legislativ necesar aplicarii Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura penala.

La inceputul lunii februarie au intrat in vigoare noul Cod Penal si noul Cod de procedura penala, printre cele mai importante schimbari introduse numarandu-se sistemul de pedepse, modul de desfasurare a unui proces, dar si introducerea unor noi institutii.

In plus, pe langa noile coduri, din 1 februarie se aplica si noi reglementari privind executarea pedepselor, acestea fiind stabilite de Legea privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013.

Conform expunerii de motive a actului normativ, propunerea reflecta o serie de documente internationale si europene in materie, precum: Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul detinutilor, Declaratia universala a drepturilor omului, precum si numeroase instrumente la nivelul Consiliului Europei, de la Recomandarea 2006 (2) a Consiliului Europei privind Regulile penitenciare europene, la numeroase recomandari care privesc aspecte distincte ale regimurilor penitenciare: tratamente medicale, suprapopularea penitenciara si liberarea conditionata, educatia si munca in penitenciare sau aspect privind masuri alternative detentiei.

Documentul este structurat in 7 titluri detaliate in cele ce urmeaza, ce completeaza reforma in materie penala si procesual penala materializata de adoptarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si Legii nr. 135/2010 privind codul de procedura penala.

Titlul I – Dispozitii generale

In primul titlu al legii sunt reluate normele fundamentale in materia executarii pedepselor, prin prezentarea principiilor legalitatii executarii pedepselor, respectarii demnitatii umane, interzicerii supunerii la tortura, tratamente inhumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum si al interzicerii discriminarii executarii pedepselor.

Astfel, conform actului normativ, pedepsele si masurile educative privative de libertate se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti definitiv, scopul executarii lor fiind prevenirea savarsirii de noi infractiuni. „Prin executarea pedepselor si a masurilor educative privative de libertate se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si fata de munca, in vederea reintegrarii detinutilor sau persoanelor internate in societate”, se puncteaza in documentul mentionat.

Acelasi document stabileste ca detinutii isi vor exercita toate drepturile civile si politice, cu exceptia celor interzise prin hotararea definitiva de condamnare.

Titlul II – „Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate”

Titlul II al legii, „Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate”, clarifica, pe de o parte, o serie de aspect ridicate in practica aplicarii din 2006 pana in prezent a reglementarilor privind executarea pedepselor, iar, pe de alta parte, clarifica modul in care este supravegheata, de catre judecator, masura cea mai restrictiva posibil, si anume privarea de libertate.

In primul rand, documentul stabileste o noua denumire judecatorul de supraveghere a privarii de libertate. Concret, denumirea va fi folosita pentru judecatorul care isi desfasoara activitatea in penitenciare, centre de retinere si arestare preventive, centre educative si de detentie si a carui principal atributie este supravegherea si controlul legalitatii in eecutarea pedepselor si masurilor privative de libertate.

Totodata, in lege sunt enumerate toate atributiile pe care acest judecator le are, delimitandu-se in mod clar activitatea sa administrativa de cea administrativ-jurisdictionala. „Institutia judecatorului de supraveghere a privarii de libertate vine sa consolideze si sa exprime ferm optiunea legiuitorului roman pentru un control eficient a modului in care persoanele, minore sau majore, sunt private, potrivit legii, de libertatea lor, indiferent de spatiul de detinere”, precizeaza initiatorii in expunerea de motive.

Potrivit actului normativ citat, pe durata exercitarii atributiilor privind supravegherea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate, judecatorii nu pot desfasura alte activitati la instanta din cadrul careia au fost desemnati.

Titlul III – „Executarea pedepselor privative de libertate”

Titlul III, „Executarea pedepselor privative de libertate”, este dedicat in intregime reglementarii executarii pedepselor privative de libertate dispuse in cazul majorilor. Titlul cuprinde reglementari internationale si europene in materie, atat cele vechi, deja consacrate in legislatia autohtona, cat si cele adoptate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 275/2006, la care s-au adaugat cele mai recente rapoarte ale Comitetului european pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum si recenta jurisprudenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie.

„In ceea ce priveste jurisprudenta CEDO, au fost avute in vedere atat spete mai vechi precum petra, Cotlet contra Romaniei, dar si cazuri recente, printre care Bragadireanu sau Petrea contra Romaniei”, se arata in expunerea de motive.

Titlul III este structurat in 10 capitole, dupa cum urmeaza:

Capitolul I, „Organizarea executarii pedepselor privative de libertate”, cuprinde informatii referitoare la Adminstratia Nationala a Penitenciarelor, la penitenciare, precum si la sectiile speciale de arestare preventiva.

Capitolul II, „Siguranta penitenciarelor”, reglementeaza siguranta penitenciarelor in stransa legatura cu cerinta garantarii ca masurile de siguranta sunt aplicare potrivit standardelor europene si internationale in materie.

Ca element de noutate, legea introduce posibilitatea audierii prin videoconferinta, in situatia in care un detinut se afla in alt penitenciar decat penitenciarul in care se desfasoara una din procedurile prevazute de lege. Mai mult chiar, se instituie inclusiv posibilitatea ca audierea prin videoconferinta sa fie realizata si in cazul altor proceduri judiciare in masura in care aceasta este posibila din punct de vedere tehnic.

Conform expunerii de motive, aceasta masura are drept scop asigurarea celeritatii procedurii si diminuarea unor costuri legate de deplasarea detinutilor.

Capitolul III, „Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate”, reia cele patru regimuri deja consacrate prin Legea nr. 275/2006: de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis.

Printre reglementarile prevazute la acest capitol se numara analizarea conduitei persoanei in vederea schimbarii regimului de executare a pedepsei dupa executarea a 6 ani si 6 luni inchisoare in cazul pedepselor cu detentiunea pe viata si a unei cincimi din durata pedepsei cu inchisoarea. De asemenea, s-a avut in vedere recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante facuta in urma vizitei din septembrie 2010 in locurile de detinere din Romania care viza ca perioada de revizuire initiala a regimului de executare a a pedepsei pentru detinutii condamnati pe viata sa fie redusa.

In plus, conform expunerii de motive, un aspect important reglementat in cadrul acestui capitol este acela al insotirii stabilirii regimului de executare de un program de resocializare adaptat fiecarui detinut in parte. Sub denumirea de „individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate”, noua masura prevede includerea condamnatilor in activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.


Punerea sub acuzare

Punerea sub acuzare

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/V5S7BDtqyn9

Punerea sub acuzare

Dacă cercetarea penală oferă suficiente motive pentru a iniția o acțiune publică împotriva dumneavoastră, procurorul vă pune sub acuzare sau solicită un mandat de arestare la instanța competentă. În caz contrar, suspendă procedura. În actul de punere sub acuzare, parchetul prezintă fapta de care sunteți acuzat, legea penală pe care se consideră că ați încălcat-o și probele doveditoare aferente.

Ce înseamnă faptul că instanța judecătorească îmi trimite o notificare privind punerea sub acuzare?

Instanța judecătorească verifică în cadrul unei proceduri intermediare dacă va iniția acțiunea penală dumneavoastră. În acest scop vă comunică rechizitoriul. În același timp, vă solicită să declarați într-un anumit termen dacă mai doriți strângerea de probe dezincriminatoare sau dacă doriți să prezentați obiecții împotriva demarării acțiunii penale.

În cadrul procedurii simplificate, punerea sub acuzare va fi tratată în alt mod, vă rugăm să citiți în acest sens.

Ce pot face dacă nu înțeleg acuzația, deoarece nu stăpânesc limba germană?

Dacă primiți o notificare privind punerea sub acuzare într-o limbă pe care nu o înțelegeți, puteți solicita ca actul de punere sub acuzare să fie tradus, fără a suporta costurile, și să vă fie transmis din nou.

Ce pot face în cazul în care consider că acuzația nu este corectă?

În termenul stabilit de instanța judecătorească puteți comunica motivele pentru care considerați că acuzația este necorespunzătoare. Puteți solicita și strângerea de probe care, în opinia dumneavoastră, sunt dezincriminatoare.

Instanța judecătorească poate, de asemenea, refuza punerea sub acuzare?

Dacă instanța consideră că, în baza actului de punere sub acuzare, probabil nu veți fi condamnat, de exemplu, deoarece consideră că probele doveditoare nu sunt suficiente, aceasta respinge inițierea fazei de judecată. Parchetul poate depune imediat o plângere împotriva acestei decizii.

Acuzația poate fi modificată anterior ședinței principale?

În măsura în care instanța nu a acceptat încă acuzația pentru ședința principală, parchetul o poate retrage și modifica. Pot fi prezentate în orice caz probe noi și în timpul procesului penal.

Pot fi pus sub acuzare pentru o infracțiune pentru care am fost pus deja sub acuzare într-un alt stat membru?

Punerea sub acuzare într-un alt stat membru nu împiedică punerea sub acuzare în Germania. Doar o condamnare ca urmare a aceleași fapte împiedică o nouă urmărire penală.

Voi fi informat cu privire la martorii care vor depune mărturie împotriva mea și la probele doveditoare aduse împotriva mea?

procurorul menționează în cadrul acuzației probele doveditoare care susțin acuzația. Cel târziu după încheierea cercetărilor și anterior punerii sub acuzare, apărătorul dumneavoastră are dreptul de acces la dosar. Dumneavoastră puteți obține informații și copii individuale din dosar.


Plângerea împotriva măsurilor şi actelor procurorului

Plângerea împotriva măsurilor şi actelor procurorului

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/TomWn6VDqiv

Plângerea împotriva măsurilor şi actelor procurorului

Se poate face plângere împotriva actelor efectuate de procuror ori a actelor efectuate de organele de cercetare penală pe baza dispoziţiilor date de procuror. Plângerea împotriva actelor procurorului se rezolvă de către procurorul ierarhic superior.

Cu privire la termenul de exercitare a dreptului, se poate face plângere cât timp dosarul se află la procuror în timpul fazei de urmărire penală (prin excepţie, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi penale se poate face plângere în termen de 20 de zile de la momentul comunicării acestor soluţii de către procuror).

Organul competent să soluţioneze verifică legalitatea actului sau a măsurii atacate într-un termen de 20 de zile de la data înregistrării plângerii la parchet.

în cazul în care plângerea nu este soluţionată în termenul de 20 zile prevăzut în art. 277 C. proc. pen., persoana interesată poate apela la procedura plângerii în faţa instanţei prevăzută de art. 278′ alin. (1) C. proc. pen., unde termenul prevăzut la acest alineat curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile [art. 278’ alin. (2) C. proc. pen.], dacă este atacată o soluţie de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată.

Soluţiile de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu nu pot fi atacate cu plângere direct la instanţă. în cazul în care este sesizată cu o astfel de plângere, instanţa o va trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent, conform art. 278’ alin. (13) C. proc. pen., în vederea parcurgerii etapelor prevăzute la art. 278 C. proc. pen.’3)

Prin Legea nr. 202/2010 s-a prevăzut că, în situaţia în care procurorul ierarhic superior respinge plângerea formulată împotriva unui act sau a unei măsuri de urmărire penală care nu conţine o soluţie de netrimitere în judecată, rezoluţia sau ordonanţa acestuia nu mai poate fi atacată pe cale ierarhică. în această situaţie persoana vătămată, precum şi orice altă persoană ale cărei interese legitime au fost afectate se pot adresa cu plângere instanţei de judecată în condiţiile art. 278’ C. proc. pen.


Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală ale organelor de cercetare penală

Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală ale organelor de cercetare penală

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/bZheDJcrJKm

Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală ale organelor de cercetare penală

Articolul 275 alin. (3) C. proc. pen. prevede că plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare. Aceasta se poate depune direct la procuror sau la organul de cercetare penală.

în ceea ce priveşte regulile de procedură, trebuie făcute următoarele precizări: introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii.

Când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca, în termen de 48 de ore de la primirea ei, să o înainteze procurorului împreună cu explicaţiile sale, atunci când acestea sunt necesare; dacă organul de cercetare penală nu a înaintat, în această situaţie, explicaţiile necesare, în raport de obiectul plângerii, procurorul le va cere oricând consideră că este nevoie.

Procurorul, primind plângerea, este obligat să o rezolve în termen de cel mult 20 de zile şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată.


Audierea persoanei acuzate

Audierea persoanei acuzate

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YjFuRDE2J6M

Audierea persoanei acuzate

Dacă sunteți suspectat de comiterea unei infracțiuni, poliția sau procurorul vă va audia cu privire la acuzație pentru a vă acorda dreptul la justiție. În anumite cazuri, la cererea parchetului, puteți fi audiat și de către un judecător.

Ce trebuie să fac atunci când sunt citat la o audiere?

Atunci când sunteți citat de parchet sau de o instanță judecătorească la o audiere, sunteți obligat să vă prezentați. Dacă nu dați curs citării, puteți fi obligat să vă prezentați. Nu este necesar să dați curs unei citări la o audiere de către poliție.

Ce explicații mi se oferă înainte de a începe audierea?

Înainte de a începe audierea trebuie să fiți informat cu privire la fapta de care sunteți suspectat și dispozițiile de drept penal considerate a fi încălcate de dumneavoastră. De asemenea, trebuie să fiți informat cu privire la dreptul dumneavoastră de a nu răspunde, la posibilitatea consultării unui avocat anterior audierii dumneavoastră și posibilitatea solicitării strângerii de probe individuale pentru dezincriminarea dumneavoastră.

Va fi numit un interpret dacă nu cunosc limba de procedură?

Dacă nu aveți cunoștințe suficiente de limba germană, va fi numit un interpret; această numire nu implică pentru dumneavoastră cheltuieli. Interpretul va fi prezent pe parcursul întregii audieri și traduce întrebările, răspunsurile dumneavoastră și procesul-verbal scris al audierii dumneavoastră.

Pot consulta un avocat?

Ca suspect puteți consulta oricând, chiar și anterior audierii, singur sau în prezența unui interpret, un apărător. La audierea dumneavoastră de către procuror sau de către un judecător este permisă prezența apărătorului dumneavoastră, nu însă în cazul unei audieri realizate de organele de poliție.

Voi fi audiat? Trebuie să ofer informații?

Înainte de finalizarea investigațiilor, poliția sau procurorul au obligația de a vă audia, exceptând cazul în care procedura va fi suspendată. În cazuri mai simple puteți fi audiat și în scris.

În cazul audierii (chiar și în scris) aveți obligația de a oferi informații legate de dumneavoastră. Aceste informații includ prenumele, numele de familie și numele la naștere, locul și data nașterii, starea civilă, ocupația, adresa de domiciliu și cetățenia.

Nu aveți însă obligația de a face declarații cu privire la acuzație și la cauză. Dacă și în ce măsură faceți declarații este decizia dumneavoastră personală – eventual după consultarea apărătorului dumneavoastră.

Ce se întâmplă dacă fac o declarație care aduce prejudicii cazului meu?

Orice declarație făcută în cadrul audierii dumneavoastră va fi consemnată într-un proces-verbal. În cazul în care faceți o declarație care vă este defavorabilă, instanța va lua cunoștință și, după punerea sub acuzare, se va pronunța cu privire la infracțiunea comisă de dumneavoastră. Chiar dacă mai târziu doriți să păstrați tăcerea sau să retrageți declarația, instanța poate ține cont de declarațiile dumneavoastră anterioare în cadrul deliberărilor.

În cadrul audierii voi fi informat cu privire la stadiul cercetărilor?

Este la latitudinea procurorului să vă informeze cu privire la stadiul cercetărilor. Însă nu îi este permis să vă inducă în eroare.

Ce metode sunt interzise?

În cadrul audierii dumneavoastră nu este permis să fiți maltratat sau să vă fie afectată integritatea corporală în nici un fel. Nu este permis să fiți amenințat, nici să vi se promită un avantaj ilegal. O declarație efectuată prin încălcarea acestor interdicții nu poate fi folosită, chiar dacă sunteți de acord cu aceasta.


Recuzarea organului de cercetare penala

Recuzarea organului de cercetare penala

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AoWKdVUH8oE

Recuzarea organului de cercetare penala

Art. 67 – Recuzarea

(1) În cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut declaraţie de abţinere, părţile, subiecţii procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de îndată ce au aflat despre existenţa cazului de incompatibilitate.
(2) Cererea de recuzare se formulează doar împotriva persoanei din cadrul organului de cercetare penală, a procurorului sau a judecătorului care efectuează activităţi judiciare în cauză. Este inadmisibilă recuzarea judecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul recuzării magistratului-asistent şi grefierului.
(4) Cererea de recuzare se formulează oral sau în scris, cu arătarea, pentru fiecare persoană în parte, a cazului de incompatibilitate invocat, a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii. Cererea de recuzare formulată oral se consemnează într-un proces-verbal sau, după caz, în încheierea de şedinţă.

(5) Nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiaşi persoane pentru acelaşi caz de incompatibilitate cu aceleaşi temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare.
(6) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau completul în faţa căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat, se pronunţă asupra măsurilor preventive.


Care sunt etapele cercetării penale

Care sunt etapele cercetării penale

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dJAfRnHEoU3

Care sunt etapele cercetării penale

Autoritățile competente cu efectuarea urmăririi penale (procurorul sau poliția) vor iniția cercetarea penală împotriva dumneavoastră dacă există o suspiciune concretă că ați comis o infracțiune. Scopul procedurii este de a clarifica dacă suspiciunea împotriva dumneavoastră este întemeiată sau nu. De asemenea, sunt investigate și circumstanțele dezincriminatoare. Dacă procurorul consideră suspiciunea ca fiind întemeiată, vă pune sub acuzare (sau solicită o ordonanță penală).

În vederea anchetării cauzei, poliția și procurorul pot recurge la diverse acte procedurale de anchetă. Când și ce fel de măsuri vor fi luate depinde de la caz la caz. De exemplu, puteți fi reținut imediat după comiterea faptei. După reținere poate urma arestarea preventivă.

Puteți contesta măsurile de anchetă care vă aduc prejudicii apelând – chiar și ulterior – în fața unei instanțe judecătorești.

După caz, se analizează și datele privind cercetările penale și condamnările anterioare.


Arestare preventiva 29 zile

Arestare preventiva 29 zile

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4R3n7VGhMt8

Concediere pentru arest preventiv

a) notificarea primita de la organul de urmarire penala, privind arestul preventiv al salariatului si durata acestei dispozitii, care, justifica in fapt masura concedierii;

a) notificarea primita de la organul de urmarire penala, privind arestul preventiv al salariatului si durata acestei dispozitii, care, justifica in fapt masura concedierii;

b) motivarea in drept, constand in art. 61 lit. b) din Codul muncii;

c) precipitate instantei competente sa judece o eventuala contestare a concedierii si termenul in care aceasta contestatie trebuie depusa.

     Termenul de contestare este de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii deciziei de concediere. Instanta competenta sa judece un astfel de litigiu este tribunalul de la domiciliul reclamantului.

     Unele instante au considerat abuziva concedierea chiar la implinirea termenului de 60 de zile daca unitatea avea cunostinta despre iminenta eliberarii persoanei, iar interesele serviciului ar fi permis asteptarea revenirii la lucru.

     Socotim ca o asemenea solutie este nelegala. Daca legiuitorul a apreciat ca 60 de zile este un termen peste care nu se mai poate prelungi suspendarea contractului de munca, nu ar putea instanta sa aprecieze ca”interesele serviciului” ar permite o suspendare mai indelungata. Prevederea unui asemenea termen inlatura orice discutii in legatura cu momentul din care este posibila desfacerea contractului de munca in temeiul art. 61 lit. b) din Codul muncii.


Ce se intampla cu arestarea

Ce se intampla cu arestarea

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/abndS7iJkoK

Ce se intampla cu arestarea

Autoritățile competente cu efectuarea urmăririi penale (procurorul sau poliția) vor iniția cercetarea penală împotriva dumneavoastră dacă există o suspiciune concretă că ați comis o infracțiune. Scopul procedurii este de a clarifica dacă suspiciunea împotriva dumneavoastră este întemeiată sau nu. De asemenea, sunt investigate și circumstanțele dezincriminatoare. Dacă procurorul consideră suspiciunea ca fiind întemeiată, vă pune sub acuzare (sau solicită o ordonanță penală).

În vederea anchetării cauzei, poliția și procurorul pot recurge la diverse acte procedurale de anchetă. Când și ce fel de măsuri vor fi luate depinde de la caz la caz. De exemplu, puteți fi reținut imediat după comiterea faptei. După reținere poate urma arestarea preventivă.

Puteți contesta măsurile de anchetă care vă aduc prejudicii apelând – chiar și ulterior – în fața unei instanțe judecătorești.

După caz, se analizează și datele privind cercetările penale și condamnările anterioare.


Concediere pentru arest preventiv

Concediere pentru arest preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EkdDXc9Tees

Concediere pentru arest preventivConcedierea poate interveni, potrivit art. 61 lit. b) din Codul muncii, in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile.

   Termenul a fost redus de la 60 de zile la 30 de zile prin efectul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 65/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial nr. 576 din 5 iulie 2005.

   Termenul initial, de 60 de zile, a fost considerat prea indelungat, angajatorului pretinzandu-i-se sa mentina postul rezervat pentru salariatul arestat preventiv, desi erau foarte putine sanse ca acesta sa se intoarca la locul de munca.

    Ca urmare a arestarii, salariatul nu-si poate indeplini principala obligatie contractuala, si anume prestarea muncii. Chiar daca nu se afla nici macar indirect in culpa (adica nu a savarsit fapta de care este acuzat), raportul sau juridic nu poate continua.

     Iata de ce art. 61 lit. b) din Codul muncii nu reprezinta o incalcare a prezumtiei de nevinovatie deoarece unitatea nu este in masura sa anticipeze hotararea instantei penale. Incetarea contractului de munca intervine nu ca sanctiune pentru savarsirea unei infractiuni, ci ca urmare a neindeplinirii obligatiilor contractuale de munca.

      Mai mult decat atat, acest text reprezinta chiar o masura de protectie a salariatului, care ar fi putut fi concediat disciplinar dupa numai cateva zile de absente de la serviciu. Legea il obliga pe angajator sa mentina postul timp de 30 de zile, dar aceasta obligatie nu poate continua la nesfarsit fara prejudicierea intereselor angajatorului.

     Concedierea opereaza in acest caz independent de vinovatia sau nevinovatia salariatului, fiind dictata de absenta indelungata a acestuia de la serviciu.


Arestat preventiv in Germania

Arestat preventiv in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/eRuSJConFGz

Arestat preventiv in Germania

Dreptul de vizita al rudelor celor arestat preventiv in Germania se obtine in general de la procuratura de caz. Procuratura decide daca se acorda drept ul la vizita, pe care il poate si restrictiona. De exemplu, procuratura poate dispune ca vizita rudelor sa fie monitorizata de catre un angajat al penitenciarului sau – in cazurile mai grave – de catre politie.

 Este de recomandat ca cererii pentru obtinerea dreptului de vizita sa fie atasate copii xerox dupa actul de identitate al petentului. Vizitele se permit intr-un interval de 14 zile, la vizita putand intra concomitent trei adulti. Vizita dureaza in general 30 de minute, putand insa fi prelungita la cerere de catre judecator sau procuror.

In timpul vizitei nu sunt permise discutii despre cazul pentru care este cercetat arestatul. Daca nu se tine cont de acest lucru, vizita va fi intrerupta imediat. Nu este permisa predarea de obiecte in timpul vizitei. Anumite penitenciare – mai putin cele din Bavaria – permit predarea de pachete cu imbracaminte . Inainte de vizita trebuie clarificat, daca penitenciarul in care se afla ruda dumneavoastra permite acest lucru.

Majoritatea penitenciarelor permit vizitatori lor sa cumpere si sa predea arestatului doua ciocolate si o bautura racoritoare. Trebuie sa aveti in vedere faptul, ca obtinerea dreptului de vizita poate dura citeva zile. Nu plecati din tara pana cand nu aflati de la avocat ca vi s-a aprobat – si in ce conditii – cererea de vizita. Pentru mai multe detalii va stam oricand la dispozitie.


Arestul preventiv-drepturi

Arestul preventiv-drepturi

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gcr41sux9MW

Arestul preventiv-drepturi

Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penală, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi există vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 148, când consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, numai după ascultarea acestuia în prezenţa apărătorului, întocmeşte propunerea motivată de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului.

Dosarul, împreună cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, întocmită de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, se prezintă preşedintelui ori judecătorului delegat de acesta de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea faptei prevăzute de legea penală ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Cu ocazia prezentării dosarului de către procuror, preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de acesta fixează ziua şi ora de soluţionare a propunerii de arestare preventivă, până la expirarea mandatului de arestare preventivă a învinuitului devenit inculpat sau, dacă acesta este reţinut, până la expirarea celor 24 de ore de reţinere. Ziua şi ora se comunică atât apărătorului ales sau numit din oficiu cât şi procurorului, acesta din urmă fiind obligat să asigure prezenţa în faţa judecătorului a inculpatului arestat sau reţinut.

Propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracţiunii.

Inculpatul este adus în faţa judecătorului şi va fi asistat de apărător.

În cazul în care inculpatul se află în stare de reţinere sau de arestare potrivit art. 146 şi din cauza stării sănătăţii ori din cauză de forţa majoră sau stare de necesitate nu poate fi adus în faţa judecătorului, propunerea de arestare va fi examinată în lipsa inculpatului, în prezenţa apărătorului, căruia i se dă cuvântul pentru a formula concluzii.

Dispoziţiile art. 150 se aplică în mod corespunzător.

Participarea procurorului este obligatorie.

Judecătorul admite sau respinge propunerea de arestare preventivă, prin încheiere motivată.

Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1, judecătorul dispune, prin încheiere motivată, arestarea preventivă a inculpatului pe o durată care nu poate depăşi 30 de zile.

Arestarea inculpatului nu poate fi dispusă decât pentru zilele care au rămas după scăderea din 30 de zile a perioadei în care acesta a fost anterior reţinut sau arestat. Arestarea preventivă a inculpatului se dispune înainte de expirarea duratei arestării învinuitului.

Dispoziţiile art. 146 alin. 10 şi 111 şi ale art. 152 alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

Împotriva încheierii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.

Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică şi în cazul în care procurorul pune în mişcare acţiunea penală înainte de expirarea duratei mandatului de arestare a învinuitului. Mandatul de arestare a învinuitului încetează la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.

Codul de procedură penală actualizat prin:

Legea 356/2006 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi din 21 iulie 2006, Monitorul Oficial 677/2006;

OUG 109/2003 – privind modificarea Codului de procedură penală din 24 octombrie 2003, Monitorul Oficial 748/2003;

Legea 281/2003 – privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;


Art. 63 – Locul şi modul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a detenţiunii severe

Art. 63 – Locul şi modul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a detenţiunii severe

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hTNCFoManjG

Art. 63 - Locul şi modul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a detenţiunii severe

(1) Detenţiunea pe viaţă şi detenţiunea severă se execută în penitenciare anume destinate sau în secţii speciale ale celorlalte penitenciare.

(2) Regimul executării detenţiunii pe viaţă şi detenţiunii severe este regimul de maximă siguranţă. Condamnatul la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau detenţiunii severe poate trece în celelalte regimuri în condiţiile prevăzute de legea pentru executarea pedepselor.


Art. 65 – Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă

Art. 65 – Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/CcGJwPW7JWS

Art. 65 - Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă

În cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa detenţiunii severe, perioada de detenţiune executată se consideră ca parte executată din pedeapsa detenţiunii severe.


Art. 64 – Neaplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă

Art. 64 – Neaplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/3R2EA5DxxA4

Art. 64 - Neaplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă

(1) Pedeapsa detenţiunii pe viaţă nu se aplică persoanei care, la data pronunţării hotărârii de condamnare, a împlinit vârsta de 60 de ani. În acest caz, în locul detenţiunii pe viaţă se aplică pedeapsa maximă a detenţiunii severe şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului unor drepturi pe durata maximă.

(2) În cazul în care cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executării pedepsei, în locul pedepsei detenţiunii pe viaţă se aplică pedeapsa maximă a detenţiunii severe şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului unor drepturi pe durată maximă.


Art. 448 Înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă

Art. 448 Înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Pc9CCzRcczS

Art. 448 Înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă

Înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa închisorii se dispune, din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui condamnat, de către instanţa de executare, iar dacă cel condamnat se află în stare de deţinere, de către instanţa corespunzătoare în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere.

Hotărârea de înlocuire, rămasă definitivă, se pune în executare potrivit dispoziţiilor art. 420-423.


Abateri si sanctiuni disciplinare

Abateri si sanctiuni disciplinare

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/3fzJWTksdVS

Abateri si sanctiuni disciplinare

Abateri disciplinare Art. 100
(1) Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. a)-c) si la art. 82 lit. a)-p), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. a)-p), precum si incalcarea altor obligatii si interdictii prevazute ca abateri foarte grave in alte acte normative.
(2) Constituie abateri disciplinare grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. d)-f) si la art. 82 lit. q)-t), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. q)-t), precum si incalcarea altor obligatii si interdictii prevazute ca abateri grave in alte acte normative.
(3) Constituie abateri disciplinare usoare incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. g)-l) si la art. 82 lit. u)-x), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. u)-x), precum si a celor prevazute ca abateri usoare in alte acte normative.

Sanctiuni disciplinare Art. 101
(1) Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala sau exercitarea drepturilor la aparare, petitionare, corespondenta si asistenta medicala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;
f) izolarea pentru maximum 10 zile.
(2) Aplicarea sanctiunilor disciplinare persoanelor condamnate nu poate ingradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la vot, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare, dreptul la plimbarea zilnica si dreptul la odihna.
(3) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. d)-f) nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(4) Medicul aduce la cunostinta si face recomandari presedintelui comisiei de disciplina in situatia existentei oricarui motiv medical de impiedicare a aplicarii si executarii sanctiunii prevazute la alin. (1) lit. f). Personalul medical al penitenciarului viziteaza, ori de cate ori este necesar, persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.
(5) Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise. Pentru fiecare abatere disciplinara poate fi aplicata numai una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1).
(6) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sanctiuni disciplinare.

Constatarea abaterilor disciplinare Art. 102

(1) Abaterile disciplinare se constata, din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane, de catre personalul administratiei penitenciarului si se consemneaza intr-un raport de incident.
(2) Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.
(3) Rapoartele de incident referitoare la abaterile disciplinare constatate in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale se depun la seful de sectie unde este detinuta persoana condamnata, nu mai tarziu de prima zi lucratoare.

Procedura disciplinara Art. 103
(1) Procedura disciplinara se declanseaza de catre seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, care inainteaza raportul de incident comisiei de disciplina, in termen de 24 de ore.
(2) Comisia de disciplina este formata din directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, in calitate de presedinte, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala si un ofiter desemnat de directorul penitenciarului, in calitate de membri. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numita in acest sens de directorul penitenciarului.
(3) Directorul penitenciarului desemneaza una sau mai multe persoane din cadrul personalului penitenciarului, altele decat supraveghetorii, sa efectueze cercetarea prealabila. Persoana desemnata sau persoanele desemnate aduc la cunostinta detinutului motivul declansarii procedurii disciplinare si faptul ca poate propune administrarea de probe. Dispozitiile art. 61 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(4) In termen de 10 zile de la sesizarea comisiei de disciplina, persoana desemnata prezinta acesteia rezultatele cercetarii prealabile. Cercetarea prealabila are ca scop lamurirea incidentului sub toate aspectele si presupune audierea persoanei condamnate cercetate si verificarea apararilor acesteia.
(5) In termen de 10 zile de la primirea rezultatelor cercetarii prealabile, comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.
(6) La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de natura si modul de comitere a abaterii, de persoana si starea de sanatate a condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii disciplinare.
(7) Hotararea comisiei de disciplina se comunica persoanei condamnate de indata, sub semnatura, de catre secretarul comisiei de disciplina, cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia.
(8) In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, informeaza directorul penitenciarului in vederea sesizarii organului de urmarire penala competent.

Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina Art. 104
(1) Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii.
(2) Plangerea formulata conform alin. (1) suspenda executarea sanctiunilor disciplinare.
(3) Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod obligatoriu.
(4) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a aplicat sanctiunea disciplinara.
(5) Dispozitiile art. 56 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(6) In vederea solutionarii plangerii, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane condamnate sau oricarei alte persoane care desfasoara activitati in sistemul penitenciar.
(7) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, pronuntand una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila, dupa caz;
c) ia act de retragerea plangerii.
(8) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(9) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(10) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea si suspenda executarea acesteia.
(11) Contestatiile se inainteaza judecatoriei impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora. Contestatiile se solutioneaza de urgenta si cu precadere.
(12) Instanta audiaza in mod obligatoriu persoana condamnata, dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) aplicandu-se in mod corespunzator.
(13) Competenta de solutionare a contestatiei apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se afla penitenciarul a carui comisie a aplicat sanctiunea disciplinara.
(14) Hotararea judecatoriei este definitiva.


Drepturile persoanelor condamnate

Drepturile persoanelor condamnate

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dkGBoN8KUFC

Drepturile persoanelor condamnate

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate Art. 56

(1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie si lege.
(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.

(4) In cazul in care persoana condamnata este transferata la un alt penitenciar, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate asculta persoana in cauza, in conditiile art. 29, sau poate solicita ascultarea acesteia de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la noul loc de detinere, care inainteaza declaratia luata.
(5) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane din sistemul penitenciar, in vederea aflarii adevarului.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 15 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea, in tot sau in parte, si dispune anularea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului ori obliga administratia penitenciarului sa ia masurile legale care se impun;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila, dupa caz;
c) ia act de retragerea plangerii.
(7) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul care a dispus masurile cu privire la exercitarea drepturilor.
(9) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(10) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(11) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(12) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.

Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor condamnate Art. 57

(1) Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele condamnate este asigurata de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale, care desfasoara activitati in domeniul protectiei drepturilor omului, pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele condamnate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale prevazute la alin. (2) si persoanele condamnate se desfasoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase Art. 58

(1) Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase ale persoanelor condamnate nu pot fi ingradite.
(2) Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credintelor religioase, fara a aduce atingere libertatii credintelor religioase ale celorlalte persoane condamnate.
(3) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la servicii sau intruniri religioase organizate in penitenciare, pot primi vizite ale reprezentantilor cultului respectiv si pot procura si detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.

Dreptul la informatie Art. 59

(1) Dreptul persoanelor condamnate de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Accesul persoanelor condamnate la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile legii.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a lua toate masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberul acces la informatiile de interes public pentru persoanele condamnate.
(4) Dreptul persoanelor condamnate la informatii de interes public este asigurat si prin publicatii, emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate.
(5) Persoanelor condamnate li se va permite sa comunice cu mass-media, cu respectarea masurilor de siguranta din penitenciar si doar daca nu exista motive intemeiate care sa interzica acest lucru din ratiuni ce tin de protectia partii vatamate, a altor persoane condamnate sau a personalului penitenciarului.

Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal Art. 60

(1) Persoana condamnata, aparatorul acesteia sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate, are acces la dosarul individual.
(2) Persoana condamnata poate obtine, la cerere, contracost, intr-un numar de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor din dosarul individual.
(3) Daca persoanele condamnate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile prevazute la alin.(2) sunt suportate de catre administratia locului de detinere.
(4) Sunt considerate persoane fara mijloace banesti, persoanele condamnate care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in fisa contabila nominala sau in contul personal. Sumele cheltuite de administratia penitenciarului pentru exercitarea dreptului la petitionare sau corespondenta se recupereaza ulterior de la persoana condamnata din sumele ce le va detine in fisa contabila nominala sau in contul personal, in timpul executarii pedepsei.
(5) Aparatorul sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate poate obtine, contracost, o fotocopie a documentelor din dosarul individual.
(6) Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care acesta este solicitat de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate.
(7) Consultarea documentelor prevazute la alin. (1) se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.
(8) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate sunt confidentiale, potrivit legii.

Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele privind executarea pedepselor Art. 61

(1) Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele si deciziile emise in temeiul prezentei legi, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor condamnate, in perioada de carantina si observare dupa primirea in penitenciar.
(2) In cazul in care persoana condamnata nu vorbeste sau nu intelege limba romana, nu se poate exprima ori are deficiente de comunicare, administratia penitenciarului dispune masurile necesare aducerii la cunostinta a informatiilor prevazute la alin. (1), prin intermediul unei persoane care poate comunica cu persoana condamnata.
(3) Textele prevederilor legale la care se face referire la alin. (1) se pun la dispozitie persoanelor condamnate, in penitenciare, in locuri accesibile.
(4) In cazul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, aducerea la cunostinta a prevederilor mentionate la alin. (1) se poate face in limba lor materna.

Asigurarea exercitarii dreptului la asistenta juridica Art. 62

(1) Persoanele condamnate beneficiaza de spatiul si facilitatile necesare asigurarii dreptului la asistenta juridica.
(2) Persoanele condamnate pot consulta avocati alesi de acestea, in orice problema de drept deduse procedurilor administrative sau judiciare.
(3) Consultarea cu avocatul, ales sau din oficiu, se face cu respectarea confidentialitatii vizitei, sub supraveghere vizuala.

Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta Art. 63

(1) Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta ale persoanelor condamnate sunt garantate.
(2) In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor nationale si internationale.
(3) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei si al raspunsurilor la petitii, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, plicurile sunt deschise, fara a fi citite, in prezenta persoanei condamnate.
(4) Corespondenta si raspunsurile la petitii au caracter confidential si nu pot fi retinute decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(5) Corespondenta si raspunsurile la petitii pot fi retinute si predate celor in drept daca exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana condamnata este instiintata in scris, cu privire la luarea acestor masuri. Retinerea si predarea celor in drept a corespondentei si a raspunsurilor la petitii in acest caz, se pot face numai pe baza dispozitiilor emise de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, prevederile art. 147 din Codul de procedura penala aplicandu-se in mod corespunzator.

Masuri pentru asigurarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta Art. 64

(1) Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitia persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale in interiorul penitenciarului.
(2) Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de servicii postale, caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii postale este insotit, in interiorul penitenciarului, de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.
(4) Raspunsurile la petitii si corespondenta, adresate persoanelor condamnate, se predau de indata destinatarului, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta sunt suportate, de regula, de catre persoanele condamnate. In cazul in care aceste persoane nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania si cele pentru exercitarea dreptului la corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia penitenciarului.
(6) Prevederile art. 60 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

Dreptul la convorbiri telefonice Art. 65

(1) Persoanele condamnate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se efectueaza sub supraveghere vizuala.
(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de telefoane publice in interiorul penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de catre persoanele condamnate.
(4) Numarul si durata convorbirilor telefonice se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul la comunicari on-line Art. 66

(1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate, se poate facilita comunicarea on-line cu membrii de familie sau alte persoane.
(2) Categoriile de persoane condamnate, numarul si durata comunicarilor on-line, precum si modalitatea de acordare a acestora se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul la plimbare zilnica Art. 67

Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic plimbarea in aer liber timp de minimum o ora, in functie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate.

Dreptul de a primi vizite si dreptul de a fi informat cu privire la situatiile familiale deosebite Art. 68

(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului.
(2) Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.
(3) Durata si periodicitatea vizitelor, modul de organizare a acestora, precum si calitatea persoanelor vizitatoare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate au dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite ale aparatorului.
(5) Persoanele condamnate pot comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care le viziteaza.
(6) Persoanele condamnate sunt informate de catre administratia penitenciarului cu privire la boala grava sau decesul sotului, sotiei sau al concubinului, concubinei, precum si al unei rude apropiate, in cel mai scurt timp de la luarea la cunostinta, de catre administratia penitenciarului, de evenimentul produs.

Dreptul la vizita intima Art. 69

(1) Pot beneficia de vizita intima persoanele condamnate care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) sunt condamnate definitiv si sunt repartizate intr-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b) nu sunt in curs de judecata in calitate de inculpat;
c) exista o relatie de casatorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de casatorie sau, dupa caz, o relatie de parteneriat similara relatiilor stabilite intre soti;
d) nu au beneficiat, in ultimele 3 luni anterioare solicitarii vizitei intime, de permisiunea de iesire din penitenciar;
e) nu au fost sanctionate disciplinar pe o perioada de 6 luni, anterioara solicitarii vizitei intime, sau sanctiunea a fost ridicata;
f) participa activ la programe educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala ori la munca.
(2) Persoana condamnata casatorita poate beneficia de vizita intima numai cu sotul sau sotia.
(3) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie sa fi avut o relatie similara relatiilor stabilite intre soti anterior datei primirii in penitenciar.
(4) Dovada existentei relatiei de parteneriat se face prin declaratie pe propria raspundere, autentificata de notar.
(5) Directorul penitenciarului poate aproba vizite intime intre persoane condamnate, in conditiile prezentului articol.
(6) Numarul, periodicitatea si procedura desfasurarii vizitelor intime se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul de a primi, cumpara si a detine bunuri Art. 70

(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi.
(2) Numarul si greutatea pachetelor, categoriile de bunuri care pot fi primite, cumparate, pastrate si folosite de catre persoanele condamnate, precum si procedura de primire, pastrare si folosire se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate pot primi sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila nominala, ce se intocmeste la intrarea in penitenciar.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestata, sumele primite de la persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor la primirea in penitenciar sunt evidentiate in fisa contabila nominala a persoanelor condamnate si pot fi folosite pentru:
a) exercitarea dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri telefonice;
b) fotocopierea documentelor de interes personal;
c) efectuarea examenului medical prevazut la art. 72 alin. (4);
d) derularea contractului de asigurari, in conditiile art. 87 alin. (2);
e) repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;
f) recuperarea cheltuielilor avansate de administratia penitenciarului, in conditiile art. 60 alin. (3), art. 64 alin. (5) si art. 72 alin. (5);
g) cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri;
h) plata transportului pana la domiciliu, la punerea in libertate;
i) indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare.

Dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri Art. 71

(1) Dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri al persoanelor condamnate este garantat, fara discriminare in ceea ce priveste situatia lor juridica. Dreptul la asistenta medicala include interventia medicala, asistenta medicala primara, asistenta medicala de urgenta si asistenta medicala de specialitate. Dreptul la ingrijiri include atat ingrijirile de sanatate, cat si ingrijirile terminale.
(2) Asistenta medicala, tratamentul si ingrijirile in penitenciare se asigura, cu personal calificat, in mod gratuit, potrivit legii, la cerere sau ori de cate ori este necesar.
(3) Persoanele condamnate beneficiaza in mod gratuit, potrivit legii, de ingrijiri, tratament medical si medicamente.
(4) Serviciile de asistenta medicala, tratament, ingrijiri si medicamentele sunt asigurate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, in conditiile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, din fondurile unitatilor din sistemul administratiei penitenciare, aprobate cu aceasta destinatie, si din alte surse, potrivit legii.
(5) Acordarea asistentei medicale, a tratamentului si a ingrijirilor persoanelor condamnate se fac in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(6) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate poate solicita, contra cost, sa fie examinata, la locul de detinere, de un medic din afara sistemului penitenciar. Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza in dosarul medical al persoanei condamnate.

Examenul medical Art. 72

(1) Examenul medical al persoanelor condamnate se realizeaza la primirea in penitenciar si in timpul executarii pedepsei privative de libertate, in mod periodic, dispozitiile art. 71 alin. (4) aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) Examenul medical se realizeaza in conditii de confidentialitate, cu asigurarea masurilor de siguranta.
(3) In cazul in care constata urme de violenta sau persoana condamnata acuza violente, medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune si de a sesiza de indata procurorul.
(4) In cazurile prevazute la alin. (3), persoana condamnata are dreptul de a solicita sa fie examinata, in penitenciar, de un medic legist. Certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce persoana condamnata a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut la alin. (4) se suporta de catre solicitant, cu exceptia situatiei in care nu are sume de bani evidentiate in fisa contabila nominala sau in contul personal. Sumele cheltuite in acest sens de administratia penitenciarului vor fi recuperate, pe durata executarii pedepsei, de la persoana condamnata, in momentul in care in contul personal sau in fisa contabila va exista disponibil.
(6) Cu ocazia primirii in penitenciar, dupa identificarea persoanei condamnate, daca aceasta prezinta afectiuni medicale, penitenciarul adopta masurile necesare pentru asigurarea asistentei medicale in reteaua medicala proprie sau a Ministerului Sanatatii.

Asistenta medicala in cazuri speciale Art. 73
(1) Femeile condamnate, care sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala, luandu-se masuri ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului, intr-o institutie medicala specializata. Administratia penitenciarului ia masuri ca, in mod exceptional, persoana condamnata, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la varsta de un an, si daca nu este decazuta din drepturile parintesti.
(2) Administratia penitenciarului informeaza autoritatile competente in domeniul protectiei copilului cu privire la nasterea copilului de catre o femeie condamnata, pentru a fi luate masurile care se impun.
(3) La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in ingrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(4) In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijire potrivit alin. (3), acesta este incredintat, potrivit legii, unei institutii specializate, instiintandu-se, in acest sens, autoritatile competente pentru protectia copilului.
(5) Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt desemnate penitenciarele care asigura conditiile necesare pentru ca mama privata de libertate, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la implinirea varstei de un an.
(6) Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc penitenciarele sau spitalele-penitenciar in care vor functiona sectii speciale de psihiatrie destinate detinutilor cu tulburari psihice grave, inclusiv cele provocate de alcool sau alte substante psihoactive.
(7) In sectiile speciale de psihiatrie se asigura, de catre personal specializat, tratamentul necesar si desfasurarea programelor de interventie specifica detinutilor cu tulburari psihice grave, pentru modificarea pozitiva a personalitatii si comportamentului acestora.
(8) Regimul aplicabil detinutilor in sectiile speciale de psihiatrie este cel prevazut la art. 36.

Dreptul la asistenta diplomatica Art. 74

(1) Persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa reprezentantelor diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi vizitate de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile prevazute la alin. (1) pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate, cu statut de refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular in Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau internationala competenta si pot fi vizitate de reprezentantii acesteia, in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(4) Persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, sunt informate, la intrarea in penitenciar, cu privire la posibilitatea continuarii executarii pedepsei privative de libertate in statul de cetatenie.
(5) Persoanele condamnate care nu au cetatenie sau au alta cetatenie decat cea romana au dreptul de a solicita acordarea unei forme de protectie in Romania, in conditiile legii. Cererile de azil depuse de aceste persoane se transmit autoritatii desemnate pentru imigrari de catre administratia penitenciarului, care va asigura accesul autoritatilor competente in domeniul azilului, pentru efectuarea formalitatilor prevazute de lege.


Conditiile de detentie

Conditiile de detentie

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/cC7jQRprQuZ

Conditiile de detentie

Primirea persoanelor condamnate Art. 43

(1) Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face oricand, pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa stabilirea identitatii acestora. Persoanele condamnate se depun in penitenciarul cel mai apropiat de locul in care acestea au fost arestate sau detinute, indiferent de profilarea penitenciarului, cu respectarea principiului separatiei pe sexe si pe varste, respectiv majori sau minori.
(2) Persoanele condamnate sunt primite de la organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate, in conditiile si cu documentele prevazute in regulamentul de aplicare a prezentei legi, constituite intr-un dosar.

(3) Primirea persoanelor condamnate se face in spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati.
(4) Indata dupa primirea in penitenciar, persoana condamnata are dreptul de a incunostinta personal sau de a solicita administratiei sa incunostinteze un membru al familiei sau o alta persoana desemnata de aceasta, despre penitenciarul in care se afla.
(5) Administratia penitenciarului are obligatia de a aduce la cunostinta persoanei condamnate dispozitiile alin.(4), precum si de a consemna intr-un proces-verbal modul in care s-a realizat incunostintarea.
(6) Daca persoana condamnata nu este cetatean roman, aceasta are si dreptul de a incunostinta sau de a solicita incunostintarea misiunii diplomatice ori a oficiului consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine ori a reprezentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii.

(7) Masurile ce se dispun la primirea in penitenciar a persoanelor condamnate sunt realizate in urmatoarea ordine:
a) efectuarea perchezitiei corporale amanuntite;
b) intocmirea unui inventar al bunurilor personale;
c) efectuarea unui examen clinic general de catre personalul de specialitate al penitenciarului, al carui rezultat este consemnat in fisa medicala;

d) prelevarea amprentelor, urmand ca aceste date sa fie transmise si stocate pe suport hartie in dosarul individual al persoanei condamnate si in format electronic in baza de date nationala de comparare a amprentelor;
e) fotografierea, in vederea operationalizarii documentelor de evidenta;
f) informarea persoanei condamnate cu privire la drepturile, obligatiile si interdictiile persoanelor condamnate, precum si cu privire la recompensele care pot fi acordate, abateri si sanctiuni disciplinare care pot fi aplicate;
g) intervievarea, in vederea stabilirii nevoilor imediate ale persoanei condamnate.
(8) In cazul in care persoana condamnata nu vorbeste sau nu intelege limba romana ori nu se poate exprima, administratia penitenciarului dispune masurile necesare aducerii la cunostinta a informatiilor prevazute la alin. (4), intocmindu-se un proces-verbal in acest sens.
(9) In cazul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, informarea prevazuta la alin. (4) se poate face in limba lor materna.
(10) In cazul in care persoana condamnata prezinta dizabilitati, administratia penitenciarului dispune masurile necesare executarii, de catre aceasta, a pedepsei, in conditii care sa respecte demnitatea umana.


Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4xKTP3wYpjZ

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

Dispozitii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate Art. 30

(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv si regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigura respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor condamnate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata.

Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate Art. 31
(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, in ordinea descrescatoare a gradului de severitate, urmatoarele:
a) regimul de maxima siguranta;
b) regimul inchis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de acordare a drepturilor si de desfasurare a activitatilor, precum si cu conditiile de detentie.

Comisia pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 32

(1) In fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului, care este si presedintele comisiei, seful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor si seful serviciului sau biroului educatie ori seful serviciului sau biroului asistenta psihosociala.
(2) Secretariatul comisiei prevazute la alin. (1) se asigura de catre seful serviciului sau biroului evidenta din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate isi desfasoara activitatea, de regula, o data pe saptamana.

Aplicarea provizorie a regimului de executare Art. 33

(1) Dupa terminarea perioadei de carantina si observare prevazuta la art.44, persoanei condamnate careia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplica provizoriu regimul de executare corespunzator cuantumului pedepsei pe care o executa, potrivit art. 34 alin. (1), art. 35 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 37 alin. (1) si art. 38 alin. (1).
(2) In cazul persoanelor initial arestate preventiv, regimul provizoriu se aplica de la momentul primirii mandatului de executare a pedepsei, pana la prima intrunire a comisiei prevazute la art. 32.
(3) Aplicarea regimului provizoriu se face in baza deciziei directorului penitenciarului, care este executorie si definitiva.
(4) Regimul de executare stabilit pentru persoanele condamnate si arestate preventiv in alta cauza se suspenda pana la incetarea arestului preventiv. Pe perioada de suspendare se aplica regimul specific arestatilor preventiv.

Regimul de maxima siguranta Art. 34

(1) Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 13 ani, precum si celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului.
(2) Criteriile de stabilire si procedura de evaluare a riscului pe care il prezinta persoana condamnata pentru siguranta penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Categorii de persoane carora nu li se aplica regimul de maxima siguranta Art. 35

(1) Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate:
a) care au implinit varsta de 65 de ani;
b) femeilor insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an;
c) persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, precum si celor cu afectiuni locomotorii grave.
(2) Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. a) executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis. Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. b) si c) executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta.
(3) La data incetarii cauzei care a determinat neaplicarea regimului de maxima siguranta, situatia persoanei condamnate este analizata in conditiile art.40.
(4) Prevederile alin. (1) nu se aplica persoanelor condamnate care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului, stabilit ca atare, potrivit criteriilor si procedurii de evaluare a riscului prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul inchis Art. 36
(1) Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca si pot desfasura activitati educative si culturale in afara penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.
(5) Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica persoanelor condamnate, altele decat cele din regimul de maxima siguranta, transferate temporar intr-un alt penitenciar, pentru prezentarea in fata organelor judiciare.
(6) Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica detinutilor internati in penitenciare-spital si in infirmeria penitenciarului.

Regimul semideschis Art. 37

(1) Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau imediat superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, sub supraveghere, in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului care raman deschise in timpul zilei, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta munca si desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara penitenciarului, sub supraveghere inclusiv electronica, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul deschis Art. 38

(1) Regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara penitenciarului, fara supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate din regimul deschis sunt analizate in comisia prevazuta la art. 32, numai daca se impune schimbarea regimului de executare intr-unul superior ca grad de severitate.

Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 39

(1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste de catre comisia prevazuta la art. 32 la prima intrunire a acesteia, dupa terminarea perioadei de carantina si observare sau dupa aplicarea regimului provizoriu.
(2) La stabilirea regimului de executare se au in vedere urmatoarele criterii:
a) durata pedepsei privative de libertate;
b) gradul de risc al persoanei condamnate;
c) antecedentele penale;
d) varsta si starea de sanatate ale persoanei condamnate;
e) conduita persoanei condamnate, pozitiva sau negativa, inclusiv in perioadele de detentie anterioare;
f) nevoile identificate si abilitatile persoanei condamnate, necesare includerii in programe educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala;
g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta munca si de a participa la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.
(3) Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate impreuna cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia. Impotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(4) Plangerea nu suspenda executarea hotararii comisiei.
(5) Persoana condamnata poate fi ascultata, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea in termen de 10 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia prevazuta la art. 32;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, tardiva sau inadmisibila;
c) ia act de retragerea plangerii.
(7) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Incheierea este executorie de la data comunicarii catre administratia penitenciarului.
(9) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a stabilit regimul de executare.
(10) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(11) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(12) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(13) Contestatia nu suspenda executarea incheierii.
(14) Contestatia se judeca, in sedinta publica, cu citarea persoanei condamnate si a administratiei penitenciarului.
(15) Persoana condamnata si administratia penitenciarului pot depune memorii si concluzii scrise.
(16) Persoana condamnata este adusa la judecata doar la solicitarea instantei, in acest caz fiind audiata.
(17) Asistenta juridica nu este obligatorie. In cazul in care procurorul si reprezentantul administratiei penitenciarului participa la judecata, acestia pun concluzii.
(18) Instanta se pronunta prin sentinta definitiva, in sedinta publica.
(19) Sentinta se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 40

(1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de comisia prevazuta la art. 32.
(2) Comisia prevazuta la art. 32 are obligatia ca, dupa executarea a 6 ani si 6 luni, in cazul pedepselor cu detentiunea pe viata, si a unei cincimi din durata pedepsei cu inchisoarea, precum si in situatia prevazuta la art. 35 alin. (3), sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile pentru reintegrare sociala, intocmind un raport care se aduce la cunostinta persoanei condamnate, sub semnatura.
(3) Comisia prevazuta la art. 32 va dispune schimbarea regimului de maxima siguranta in regim inchis in cazul persoanelor condamnate care au implinit varsta de 65 de ani.
(4) In activitatea sa, comisia tine cont si de rezultatele aplicarii instrumentelor-standard de evaluare a activitatilor desfasurate de detinuti, aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, tinandu-se seama de natura si modul de savarsire a infractiunii, daca persoana condamnata:
a) a avut o buna conduita, stabilita prin raportare la recompensele acordate si sanctiunile aplicate si nu a recurs la actiuni care indica o constanta negativa a comportamentului;
b) a staruit in munca sau s-a implicat activ in activitatile stabilite in Planul individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica.
(6) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate intr-unul mai sever se poate dispune, in orice moment al executarii pedepsei, daca persoana condamnata a comis o infractiune sau a fost sanctionata disciplinar pentru o abatere disciplinara foarte grava sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.
(7) Daca persoana condamnata a fost inclusa in categoria celor cu grad de risc pentru siguranta penitenciarului, in conditiile art. 34 alin. (1) teza finala, se dispune schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul de maxima siguranta.
(8) Hotararea comisiei prevazute la art. 32, prin care se dispune mentinerea sau schimbarea regimului de executare, cuprinde si termenul de reanalizare care nu poate fi mai mare de un an.
(9) Comisia prevazuta la art. 32 are obligatia de a analiza, periodic, situatia persoanei condamnate, la implinirea termenului stabilit conform prevederilor alin. (8).
(10) In cazul in care unei persoane condamnate i s-a schimbat regimul de executare in conditiile alin. (7), trecerea in regimul imediat inferior ca grad de severitate, potrivit art.31, se poate face numai dupa executarea fractiunilor prevazute la alin. (2) sau, dupa caz, la implinirea termenului stabilit la alin. (8).
(11) Hotararea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate impreuna cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia. Impotriva hotararii comisiei, persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotararea.
(12) Persoana condamnata poate fi ascultata, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(13) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea in termen de 10 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea, dispunand asupra modificarii regimului de executare stabilit de comisia prevazuta la art. 32;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, tardiva sau inadmisibila;
c) ia act de retragerea plangerii.
(14) Prin incheiere, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate fixeaza termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. Termenul curge de la data emiterii hotararii comisiei prevazute la art. 32.
(15) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(16) Incheierea este executorie de la data comunicarii catre administratia penitenciarului.
(17) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a dispus mentinerea sau schimbarea regimului de executare.
(18) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(19) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(20) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(21) Contestatia nu suspenda executarea incheierii.
(22) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 41

(1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileste de comisia prevazuta la art. 32, in functie de durata condamnarii, conduita, personalitatea, gradul de risc, varsta, starea de sanatate, nevoile identificate si posibilitatile de reintegrare sociala a persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnata este inclusa, tinand seama de criteriile prevazute la alin. (1), in activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.
(3) Activitatile prevazute la alin. (2) sunt realizate de personalul serviciilor de educatie si asistenta psihosociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea, dupa caz, a consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Pentru fiecare persoana condamnata, specialistii serviciului de educatie si asistenta psihosociala intocmesc un Plan individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica, in care consemneaza activitatile si programele recomandate, in functie de riscurile si nevoile identificate.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in cazul tinerilor Art. 42

(1) Tinerii condamnati sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, in programe speciale educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala, in functie de varsta si de personalitatea fiecaruia. In sensul prezentei legi, se considera tineri persoanele condamnate care nu au implinit varsta de 21 de ani.
(2) La mutarea intr-un penitenciar de adulti a tinerilor condamnati, sunt reevaluate nevoile de educatie si asistenta psihosociala ale persoanei condamnate.
(3) Programele speciale prevazute la alin. (1) sunt realizate de personalul serviciilor de educatie si asistenta psihosociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Dispozitiile art. 57 se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor condamnate prevazute la alin. (1).


ART. 84 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

ART. 84 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/41T3Qju14Wi

ART. 84 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

(1) Termenul de supraveghere este de 2 ani şi se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.

    (2) Pe durata termenului de supraveghere, persoana faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite de instanţă.


ART. 92 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

ART. 92 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KbYPxQn4MNN

ART. 92 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

(1) Durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat şi este cuprinsă între 2 şi 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate.

    (2) Termenul de supraveghere se calculează de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a rămas definitivă.

(3) Pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite de instanţă.

Desemnarea judecatorului de supraveghere

Desemnarea judecatorului de supraveghere

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/eCG8MgpXH7h

Desemnarea judecatorului de supraveghere

Desemnarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate si a grefierului Art. 8
(1) Presedintele curtii de apel in a carei raza teritoriala functioneaza un penitenciar, un centru de retinere si arestare preventiva, un centru de arestare preventiva, un centru educativ ori un centru de detentie desemneaza, anual, unul sau mai multi judecatori de supraveghere a privarii de libertate, de la instantele din raza curtii de apel.
(2) Presedintele curtii de apel desemneaza, in aceleasi conditii, unul sau mai multi judecatori supleanti, care isi vor exercita atributiile de supraveghere a executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate pe durata imposibilitatii exercitarii acestora de catre judecatorul titular.

(3) Desemnarea judecatorilor de supraveghere a privarii de libertate si a supleantilor se face in baza acordului prealabil scris al acestora, cu precadere dintre judecatorii care, anterior, au avut aceeasi calitate ori au exercitat atributii in cadrul compartimentului de executari penale al instantei.
(4) Presedintele curtii de apel desemneaza, anual, grefieri si grefieri supleanti, pentru asigurarea desfasurarii activitatii la biroul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

Activitatea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate Art. 9

(1) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, prin exercitarea atributiilor stabilite prin prezenta lege. Pe durata exercitarii atributiilor privind supravegherea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate, judecatorii nu pot desfasura alte activitati la instanta din cadrul careia au fost desemnati.

(2) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate exercita urmatoarele atributii administrative si administrativ-jurisdictionale:
a) solutioneaza plangerile detinutilor privind exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege;
b) solutioneaza plangerile privind stabilirea si schimbarea regimurilor de executare a pedepselor si a masurilor educative privative de libertate;
c) solutioneaza plangerile detinutilor privind aplicarea sanctiunilor disciplinare;
d) participa la procedura refuzului de hrana;
e) participa, in calitate de presedinte, la sedintele comisiei pentru liberare conditionata;
f) exercita orice alte atributii prevazute de prezenta lege.
(3) Atributiile administrativ-jurisdictionale se exercita in cadrul procedurilor speciale prevazute in prezenta lege si se finalizeaza printr-un act administrativ-jurisdictional, denumit incheiere.
(4) In exercitarea atributiilor sale, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate audia orice persoana, poate solicita informatii ori inscrisuri de la administratia locului de detinere, poate face verificari la fata locului si are acces la dosarul individual al detinutilor, la evidente si orice alte inscrisuri sau inregistrari necesare pentru exercitarea atributiilor prevazute de lege.

(5) Incheierile judecatorului de supraveghere a privarii de libertate devenite executorii, precum si dispozitiile scrise date administratiei locului de detinere in procedura refuzului de hrana, potrivit legii, sunt obligatorii.
(6) Administratia penitenciarului sau, dupa caz, a centrului de retinere si arestare preventiva, centrului de arestare preventiva, centrului educativ si centrului de detentie pune la dispozitia judecatorului un spatiu amenajat. Ministerul Justitiei asigura dotarea spatiului cu mijloacele materiale necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii acestuia.


Legea 254/2013 privind executarea pedepselor

Legea 254/2013 privind executarea pedepselor

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/17rYqcwMKjS

Legea 254 2013 privind executarea pedepselor

Legalitatea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 1
Executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate se realizeaza in conformitate cu dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale prezentei legi.


Temeiul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 2

(1) Pedepsele si masurile educative privative de libertate se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti definitive.
(2) Retinerea se executa numai in temeiul ordonantei prin care s-a dispus aceasta masura, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(3) Arestul la domiciliu se executa numai in temeiul incheierii dispuse de judecatorul de drepturi si libertati, de judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de instanta de judecata, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(4) Arestarea preventiva se executa numai in baza mandatului de arestare preventiva, emis potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.

Scopul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 3

(1) Scopul executarii pedepselor si a masurilor educative privative de libertate este prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
(2) Prin executarea pedepselor si a masurilor educative privative de libertate se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si fata de munca, in vederea reintegrarii in societate a detinutilor sau persoanelor internate.


Respectarea demnitatii umane Art. 4

Pedepsele si masurile privative de libertate se executa in conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane.

Interzicerea supunerii la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente Art. 5

(1) Se interzice supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei pedepse sau a unei alte masuri privative de libertate la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.


Interzicerea discriminarii Art. 6

(1) In timpul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate este interzisa orice forma de discriminare pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectie HIV/SIDA sau pentru alte temeiuri de acelasi fel.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.

Exercitarea drepturilor Art. 7

Detinutii isi exercita toate drepturile civile si politice, cu exceptia celor care au fost interzise, potrivit legii, prin hotararea definitiva de condamnare, precum si a celor a caror neexercitare sau exercitare restransa rezulta inerent din privarea de libertate ori din ratiuni de mentinere a sigurantei detinerii.


Calculul pedepselor

Calculul pedepselor

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EPk7D8Qyoqd

Calculul pedepselor

           1 Notiune

De individualizarea pedepselor ,este strans legala institutia calculului pedepselor,a determinari duratei acestora.Sub acest aspect ,Codul penal reglementeaza durata executari pedepsei,computarea retinerii si a arestarii preventive ,precum si computarea privatiunii de libertate executata in afara tarii.

2 Durata executarii

Potrivit art 87 alin 1 C.pen ,durata executarii pedepsei privative de libertate se socoteste din ziua in care condamnatul a inceput executarea hotarari definitive de condamnare. Ziua in care incepe executarea pedepsei si  ziua in care inceteaza se socotesc in durata executarii.

Timpul in care codamnatul, in cursul executarii pedepsei,se afla bolnav in spital intra  in durata executari pedepsei in afara de cazul in care si-a provocat in mod voit boala,iar aseasta imprejurare se constata in cursul executari pedepsei.Acestea iseamna ca atunci cand condamnatul si-a provocat in mod voit boala ,pentru a se sutrage de la executarea pedepsei,timpul si spitalizarea nu se ia in considerare in durata executari pedepsei,care se va prelungi in durata spitalizarii.

          3   Computarea retinerii si a  arestarii preventive executata in tara

In baza art.88 C.pen ,timpul retineri si al arestari preventive se scade din durata pedepsei privative de libertate pronuntate.Scaderea se face si atunci cand condamnatul a fost urmarit sau judecat ,in acelasi timp, ori in mod separat pentru mai multe infractiuni concurente ,chiar daca a fost scos de sub urmarire penala, s-a incetat urmarirea penala su daca a fost achitat,ori sa incetat procesul penal pentru fapta care a determinat retinererea sau arestarea preventiva.

Scaderea retineri si a arestarii preventive se face in caz de condamanrea la amenda prin inlaturea in totul sau in parte a executari amenzii .

Ratiunea acestor dispozitii consta in aceea ca in timpul retinerii preventive ,condamnatul a fost privat de libertate,uneori luni de zile (art88,C,.pen art144,art 149.art 155,art 357,alin 2,lit.a ,art381,alin1 C.pr.pen).Daca nu s-ar scadea acest timp, executarea pedepsei stabilita de instanta ar spori cu durata retineri a arestari preventive.Ca atare,urmeaza sa se execute numai restul pedepsei ramasa in urma scaderii.

La reducera din durata pedepsei nu se va tine seama de munca prestata in timpul executarii acesteia,la locul de detentie,si ceea din timpul arestarii preventive,deoarece ea se ia  in considerare numia la cacularea datei cand poate fi eliberat conditionat. Consideram ca dispozitiile prevazute in art.88 C.pen  opereaza indifernt de modul de executare a pedepsei inchisorii:la un loc de detentie intr-o inchisoare militara sau la locul de munca.Mai mult, decat in timpul executarii acestei din urma ,condamantul a fost arestat preventiv pentru comiterea altei fapte penale,iar ulterior este scos de sub urmarire pentru ultima fapta.Timpul arestarii preventive se scade din durata pedepsei in a carei executarea se afla,fiindca daca nu ar fi fost arestat,ar fi continuat sa o execute.Scaderea are loc si cand condamanatul a fost urmarit sau judecat in aceasi timp sau in mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente ,chiar daca a fost scos de sub urmarie s-a incetat urmariea sau a fost achitat ori a incetat procesul penal pentru fapta care a derminat retinerea  sau arestarea preventiva .Oricum ,condamnatul urmeaza sa execute peapsa rezultata pentru concurs,din care se va scadea retinera si detinerea preventiva.

Cand una dintre pedepsele stabilte pentru ofapta aflata in concurs a fost gratiata,timpul arestari preventive pentru fapta respectiva se scade din pedeapsa aplicata ca urmare a solutionari cereii de contopire.

Daca pedeapsa aplicata a fost gratiata partial si s-a executat complet ceea ce am ia ramas,iar dupa aceasta executare sentinta de condanare a fost casata ca urmare a excercitarii unui recurs extraordinar(asa cum se numea atunci),acum recus in anulare sau in interesul legii,si instanta de fond a mai majorat pedeapsa,urmeaza ca din aseata pedepsa majorata sa se compute numai pedeapsa executata efectiv, deoarece prima hotarare de condamnare a fost desfintata ca urmare a recursului extraordinar.Prin aceasta desfintare actul de gratiere nu poate produce efecte juridice cu privire la condamnarea care sa constata ca este nelegala si netemeinica.Se va deduce durata retinerii si arestarii preventive si din pedeapsa aplicata care , apoi,a fost gratiata total,dar conditionat intrucat este posibila revocarea ei.

Deducerea retinerii si arestarii preventive are loc si cand, anterior judecari,sesizari cu privire la reducerea acestora,conform art 449,C.pr.pen ,unele dintre infractiunile concurente pentru care condamantul fusese retiunt sau arestat preventiv au fost aministiate.De asemenea deducera inchisorii contraventionale din pedeapsa inchisorii are loc cu conditia ca ea sa executata.Daca insa fapota sanctionata contraventional nu se absoarbe in infractiunea pentru care a fost sanctionat ,inchisoarea contraventionla executata pana in momentul judecari pentru infractiune nu se deduce din pedeapsa aplicata. Dispozitiile art.82 C.pen,privitoare la computarea retinerii si arestarii prebventicve,tiindand seama de modul de redactare si sediul lor,au caracter general si obligatoriu pentru toate situatiile prevazute;

Desi in art 82.C.pen,se dispune ca termenul de incercare este format din pedeapsa aplicata plus 2 ani sau art.86alin.2,C.pen, intre 2  sau 5 ani,iar art 88 C.pen,ca timpul retineri si al arestarii preventive se scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate,intre cele doua expresii nu exista nici o diferenta,fiindca se pronunta de catre instanta pedeapsa care s-a ap0licat si care trebuie sa fie cuprnsa in hotararea de condamnare(art.310 si art.357,C.pen); Efectele suspendarii pedepsei depin de indeplinirea anumitor conditii si de respectarea unor masuri de supravegere de catre condamant pe durata terenului de incercarepe care daca le va respecta,pedeapsa va fi considerata ca executata.Avand in vedere ca daca timpul retinerii sau al arestarii nu s-a scazut inseamna ca „de fapt”,pedeapsa nu a fost suspendata in intregime ci numai partial.De asemenea termenul de incercare nu ar mai fi format din durata pedepsei aplicate plusdoi ani saun itre 2 si 5 ani,asa cum prevede legea ,ci numia durata pedepsei plus 2 ani sau intre 2 si 5 ani la care se adauga durata retinerii sau arestarii preventive asa cum s-a aratat mai sus,poate fi de luni de zile.In acest caz s-ar icalca dispozitile legale ale art.81alin.a lit.a,C.pen,care prevad ca pedeapsa aplicata sa fie de cel mult 3 ani,respectiv 4 ani si cele din art 82,alin 1 C.pen si art 86,C.pen. care stabilesc ca termenul de incercare se compune din cuantumul pedepsei ichisorii aplicate,la care adauga un interval de timp de 2 ,sau iitre 2 si 5 ani.

 Codul penal prevede insa si revocarea suspendarii conditionate a executarii pedesei in cazul sararsirii unei infractiuni intentionate in timpul teermenului de incercare.Consecinta revocarii consta in aceea ca instanta va dispune executarea in intregime a pedepseisuspendata si ,de asemenea,tot in intregime ,pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.Opereaza in acest caz cumulul juridic.Din moment ce retinerea sauy arestarea preventiva nu a fost computata,condamantul  ar „executa „, in realitate,o pedeapsa care depaseste cumulul aritmetic ,ceea ce nu este posibil in nici o imprejurare(art.34,alin3,art39 alin.1,art.269,alin.3 si art.2,C.pen(legalitatea pedepsei)).Asa cum s-a aratat mai sus ,in cazul gratieri totale conditionate s-a admis ca urmeaza sa se scada durata retinerii sau arestarii preventive,tocmai datorita posibilitatii revocarii ei. In ceea ce ne priveste avand in vedere ca minorul este privat de libertate,masura retinerii si arestarii in acest caz ar trebui reglementata expres de legea penala.Astefel, in art.88 C.pen,sa se prevada ca”timpul retinerii si arestarii preventive se scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate si din durata masurii educative a libertatii supraveheata si a internarii itru-un centru de reeducare”

Aceasta deoarece si iintervalul retinerii si,cu atat mai mult al arestarii,minorul este supus unui proces de reeducare.Pana atunci suntem de parere ca nu se poate deuce din nici o masura educativa.

           4  Computarea privatiunii de libertate executata in afara tarii

In cazul infractiunilor sararsite in conditile art 4-6 partea de pedeapsa precum si retinerea si arestarea preventiva executata in afara teritoriului tarii , se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceasi infractiune de instantele romane(art 89 C.pen). In situatile aplicarii legii penale romane in baza principiilor personalitatii,realitatii sau a universalitatii,daca infractori au fost condamnati si au executat pedeapsain intregime sau in parte in strainatate,aceasta se scade din pedeapsa aplicata de catre instantele noastre pentru aceasi in fractiune(art.89,C.pen).Scaderea presupune recunoasterea prealabila a actelor prin care s-a decis retinerea ori arestarea preventiva sau a hotarari judecatoresti straine potrivit dispozitilor legale.Recunoasterea are loc pe cale incidentala de catre procuror in faza de urmarire sau de catre instanta care solutioneaza cauz(art.519,alin2,C.pr.pen)


INFRACTIUNI SI SANCTIUNI

INFRACTIUNI SI SANCTIUNI

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/J6Qkjx2T9su

INFRACTIUNI SI SANCTIUNI

Legea cu privire la regimul juridic al cetăţenilor străini stabileşte o serie de infracţiuni a căror săvârşire poate atrage diferite sancţuni administrative, în funcţie de gravitatea infracţiunii comise. Sancţiunile sunt: amendă  şi expulzare.

Amenzile se pot aplica atât cetăţenilor spanioli cât şi celor străini. În cazul cetăţenilor străini, amenda poate fi substituită prin expulzare. În nici un caz nu se pot aplica ambele sancţiuni pentru aceeaşi infracţiune.

EXPULZAREA se aplică dacă cetăţeanul străin a comis infracţiuni grave sau foarte grave. Acordul de expulzare implică retragerea oricărei autorizaţii de şedere în Spania şi aplicarea unei interdicţii de intrare pe teritoriul statelor parte la tratatul Schengen. Pe parcursul procedurii de expulzare se pot aplica măsuri de prevenţie cum ar fi privarea de libertate, obligaţia de a se prezenta periodic în faţa autorităţilor, retragerea paşaportului, etc.

Punerea în aplicare a expulzării se poate suspenda dacă persoana în cauză cere azil sau dacă este o femeie însărcinată şi expulzarea ar pune în pericol viaţa sau sănătatea mamei.

Anumite categorii de cetăţeni străini nu pot fi expulzaţi în virtutea unor relaţii speciale, personale sau familiale pe care le au cu Spania: este vorba de cei care au rezidenţă permanentă şi de cei care au avut cetăţenia spaniolă dar au pierdut-o.

Pe parcursul procedurii de expulzare avem atât dreptul la asistenţă juridică, care poate fi gratuită dacă nu avem mijloace materiale, precum şi la translator, în cazul în care nu vorbim sau nu înţelegem limba oficială.

Este important să se faca diferenţa între expulzare şi repatrierea străinilor.

Aceasta din urmă se aplică atunci când s-a intrat pe teritoriul spaniol în mod ilegal (prin locuri nepermise) sau când nu s-a respectat o interdicţie de intrare anterioară. Si în acest caz avem dreptul la asistenţă juridică gratuită şi la translator.

Care sunt pedepsele pentru infracţiunile de evaziune fiscală

Care sunt pedepsele pentru infracţiunile de evaziune fiscală

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/PRU6wSqydV1

Care sunt pedepsele pentru infracţiunile de evaziune fiscală

Legiuitorul a statuat conceptul de evaziune fiscală ca fiind “sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”.

De reţinut este faptul că efectuarea de activităţi permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile, poate avea loc numai în baza unei autorizaţii emise de organul competent sau a unui alt temei prevăzut de un cadru legal.

Detaliem mai jos, pe scurt, lista pedepselor pentru infracţiunile de evaziune fiscală.

Identificarea faptei care poate fi sancţionată

Sancţiunea faptei

Temeiul legal instituit de legiuitor

Fapta contribuabilului care, cu intenţie, nu reface documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, deşi acesta putea să o facă Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei. Baza legală:art. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Baza legală:art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Baza legală:art. 5 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă. Baza legală:art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Deţinerea sau punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Baza legală:art. 7 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Tipărirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 12 ani şi interzicerea unor. Baza legală:art. 7 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte. Baza legală:art. 8 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Asocierea în vederea săvârşirii faptei referitoare la stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte. Baza legală: art. 8 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.
ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare

Contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze veniturile realizate şi cheltuielile efectuate din activităţile desfăşurate, prin organizarea şi ţinerea contabilităţii. Contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze pentru activitatea desfăşurată documente primare şi de evidenţă contabilă stabilite prin lege, corespunzător operaţiunilor înregistrate.


Cererea de recalculare Noul Cod Penal – Unde,Cum,Ce

Cererea de recalculare Noul Cod Penal – Unde,Cum,Ce?

 

 

Odata cu intrarea in vigoare a Noilor Coduri-penal si procedura penala – instantele vor fi „invadate” de cereri de recalculare

 

Unde trebuie sa depun

 

La prima instanta unde am fost condamnat

 

Procedura la instanţa de executare
Când rezolvarea situaţiilor reglementate în prezentul titlu este dată în competenţa instanţei de executare, preşedintele completului de judecată dispune citarea părţilor interesate şi, în cazurile prevăzute în art.88, ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. La judecarea cazurilor de întrerupere a executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă se citează şi administraţia penitenciarului în care execută pedeapsa condamnatul.

Condamnatul aflat în stare de detenţie sau internat într-un centru educativ este adus la judecată.

Participarea procurorului este obligatorie.

 

Nu mergeti singur.Trebuie sa va luati un avocat

 

Cum depun?

 

Se depune o contestatie la executare

Nu redactati singuri

Aici aveti un model

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, în calitate de_, formulez prezenta

Contestaţie la executare

împotriva sentinţei penale nr. , din data_, definitivă, pronunţată de instanţa_ pentru următoarele motive [3]_, prevăzute de art. 591 C. proc. pen. [4]

Data

Semnătura,

Domnului Preşedinte al [5]_

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Contestaţia la executare este o instituţie de drept procesual penal prin care se soluţionează plângerile împotriva actelor de executare a unei hotărâri penale.

[2] Titularul cererii. Pot face contestaţie la executare condamnatul, atât cu privire la pedeapsă, cât şi cu privire la măsurile de confiscare sau cu privire la executarea dispoziţiilor civile ale cauzei, precum şi celelalte părţi din proces, şi anume partea civilă sau partea responsabilă civilmente, dar numai în legătură cu latura civilă a cauzei.

[3] Motivele contestaţiei. Contestaţia la executare se poate face pentru următoarele motive prevăzute de art. 591 N C. proc. pen., şi anume:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu este definitivă. în practica judiciară s-a arătat că se poate face contestaţie întemeiată pe acest motiv în cazul hotărârilor al căror dispozitiv s-a comunicat (pentru că partea a lipsit la judecată) ori comunicarea era obligatorie (cum este cazul inculpaţilor arestaţi preventiv sau militari în termen) şi executarea a început fără a se aştepta dovada de comunicare şi expirarea termenului de apel sau de recurs. Mai poate fi motiv de contestaţie şi cazul în care

judecata s-a făcut cu lipsă de procedură şi comunicarea hotărârii s-a făcut în mod greşit la o altă adresă decât cea reală;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare. Acest caz se poate datora unor similitudini în datele de identificare, iar obiecţiile privind identitatea formulate anterior de contestatar neavând nici un rezultat;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare. în cele mai multe cazuri aceste nelămuriri se datorează redactării greşite a dispozitivului hotărârii sau unor erori privind calculul perioadei reţinerii sau arestării preventive. Cauze de împiedicare la executare apar atunci când s-a luat măsura suspendării executării pedepsei de către procuror ori s-a obţinut amânarea executării pedepsei printr-o hotărâre definitivă etc.;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării. Acest caz se referă Ia neaplicarea sau greşita aplicare a legii de amnistie sau graţiere. Judecătorul delegat cu aplicarea acestor acte de clemenţă în cadrul biroului de executări penale poate greşi, neaplicând sau aplicând greşit actul de clemenţă (spre exemplu poate să nu calculeze corect perioada graţiată etc.), situaţie care se poate corecta numai în cadrul contestaţiei la executare prevăzute de art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

[4] Temeiul juridic. Se va indica cazul prevăzut de art. 591 NCPP pe care se întemeiază cererea.

[5] Instanţa competentă. Contestaţia la executare se introduce, pentru cazurile de la literele a), b) şi d), la instanţa de executare sau la instanţa în circumscripţia căreia se află locul de deţinere ori unitatea la care execută pedeapsa la locul de muncă, iar pentru cazul de la litera c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

 

(4) După ascultarea concluziilor procurorului şi a părţilor, instanţa se pronunţă prin sentinţă.

 

Articol scris de avocat Coltuc Marius Vicentiu

Legalitatea sancţiunilor de drept penal – NOUL COD PENAL

Legea penală prevede pedepsele aplicabile şi măsurile educative ce se pot lua faţă de persoanele care au săvârşit infracţiuni, precum şi măsurile de siguranţă ce se pot lua faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală.

 

Menţiuni:

Similar reglementării art. 1 din Noul Cod penal, în art. 2 este reglementat principiul legalităţii pedepsei, devenit principiu constituţional odată cu adoptarea Constituţiei din 1991


Legalitatea incriminării – NOUL COD PENAL

Legalitatea incriminării - NOUL COD PENAL
Legalitatea incriminării – NOUL COD PENAL

Art. 1 Legalitatea incriminării

 Legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni.Nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era

prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită.

Menţiuni:

Prin art. 1 din Noul Cod penal, este acordată importanţa cuvenită principiului legalităţii incriminării, devenit principiu
constituţional odată cu adoptarea Constituţiei din 1991.

2.În conformitate cu dispoziţiile interpretative cuprinse în art.236 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în

aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, „dispoziţiile părţii generale a Codului penal, precum şi dispoziţiile generale ale prezentei legi se aplică şi faptelor sancţionate penal prin legi speciale, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

 

 

 


Aplicarea legii mai favorabile – Noul Cod Penal – Procedura penala

ITALY-DRUG-ARREST

 

La 01.02.2014 intra in vigoare noile coduri:codul penal si procedura penala

Foarte multi asteapta aceste coduri pentru a „scapa”de pedepse sau a le reduce.

Este un pic de adevar aici,dar nu este chiar asa

In primul rand acestea pot cere aplicarea legii mai favorabile-daca sunt urmariti,judecati sau condamnati penal

Ce pot face in acest caz:depunerea unei contestatii la executare pe motiv ca a aparut o noua lege favorabila

Pot depune acesta contestatia inainte de 01.02.2014?

Raspunsul este da,dar sfatuim sa se depuna dupa aceasta data.

Si sunt foarte multe situatii:

– daca fapta pentru care esti urmarit,judecat sau condamnat nu mai exista in noul cod

– daca exista pedepse mai mici in noul cod

 

Pentru tot articolul va rugam sa ne ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Peste 400 de modificări aduse Codului Penal. Principalele schimbări Noul cod penal

Principalele schimbări Noul cod penal

În esenţă, pedepsele scad, iar asta vine în avantajul unor inculpaţi celebri.

 

Scade şi termenul de prescripţie pentru anumite fapte dar şi limita de pedeapsă.

Apare judecătorul de cameră preliminară, cel care va decide dacă o persoană deja arestată preventiv va fi judecată tot în arest.

Noul Cod Penal va stabili ce fel de declaraţii publice pot fi considerate infracţiune. A fost introdus un nou articol care prevede că orice persoană care, pe parcursul unei proceduri judiciare, acuză pe nedrept un magistrat pentru a-l influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoarea de la trei luni la un an, sau amendă.

Ce înseamnă acest lucru? De exemplu, jurnaliştii sau politicienii care sunt dovediţi mincinoşi, după ce s-au exprimat public despre activitatea unui magistrat care are o cauză în curs de soluţionare, riscă închisoarea.

Tot închisoarea riscă şi persoanele care sunt găsite vinovate pentru fapte de corupţie, dar pedepsele sunt mult mai mici faţă de cele din vechiul cod.

Luarea de mită, de exemplu, nu mai este atât de aspru pedepsită. De la 1 februarie, funcţionarul public care este prins cu şpagă, va putea primi între 3 şi 10 ani de închisoare. Vechiul cod pedepsea luarea de mită cu până la 15 ani, în cazul funcţionarilor cu atribuţii de control.

În noul Cod penal noţiunea de funcţionar public este mult mai bine definită. Este funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită atribuţii şi responsabilităţi în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti.

Tot funcţionar public este şi persoana care exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură. Cu alte cuvinte, parlamentarii pot fi traşi la răspundere, în continuare, pentru infracţiunile ca luarea de mită sau abuz în serviciu.

În codul care intră în vigoare în februarie, pedeapsa pentru abuzul în serviciu, creşte de la 5 la 7 ani. Totuşi, e doar o creştere aparentă. De exemplu, în codul vechi, un funcţionar public acuzat de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave risca până la 15 ani de închisoare. În noul cod, riscă doar 10 ani şi 6 luni.

Una dintre infracţiunile cel mai aspru pedepsite acum, înşelăciunea, va avea, din februarie pedepse mult mai mici. Maximum 5 ani, în condiţiile în care vechiul cod avea o limită de 4 ori mai mare. Oamenii de fotbal din dosarul transferurilor, de exemplu, vor avea numai de câştigat de pe urma acestor schimbări, pentru că sunt judecaţi pentru înşelăciune. Şi nu vor fi singurii.

 


 

Noul cod Penal si Procedura Penala 2014

Noul cod Penal si Procedura Penala 2014

 

 

Noul cod penal prevede pedepasa cu închisoarea pentru infractiunea de ultraj asupra politistilor

[citeste tot…]

{ 0 comments }

Cum este reglementata participatia penala in Noul Cod penal

by Noul Cod de Procedura Penala 2014 on 12 November 2013[edit]

in Noul Cod De Procedura Penala 2014

Cum este reglementata participatia penala in Noul Cod penal

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal publicata in Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009 reglementeaza in cadrul Titlului II, Capitolul VI, art. 46-52 participatia penala.

[citeste tot…]

{ 0 comments }

Condamnati pentru viol. Ce putem face dupa 01.02.2014?

by Noul Cod de Procedura Penala 2014 on 11 November 2013[edit]

in Noul Cod De Procedura Penala 2014

Condamnati pentru viol. Ce putem face dupa 01.02.2014?

 

La data de: 22.10.2010 instanta penala din cadrul Judecatoriei Cornetu a dispus:
Solutia pe scurt: În baza art. 197 (2) Cpen condamnă pe inculpatul V.R.  la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol. În baza art. 350 Cpp menţine starea de arest. În baza art.88 Cpen deduce din pedeapsa aplicată starea de reţinere şi arestare preventivă de la 26.04.2010 la zi. În baza art.71 Cpen interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64, lit.a, teza a-II-a şi lit.b. În baza art. 14 şi 346 admite acţiunea civilă şi obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei reprezentând daune materiale şi 9500 lei reprezentând daune morale şi la plata 2200 lei reprezentând onorariu avocat. În baza art. 118 lit.b Cpen dispune comfiscarea de la inculpat a cuţitului de bucătărie cu o lungime de 22 cm, lama de 15 cm şi mâner negru. În baza art.191 Cpp obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare în folosul statului. Cu apel în 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi 22.12.2010.

[citeste tot…]

{ 0 comments }

Condamnati pentru furt. Ce putem face dupa 01.02.2014?

by Noul Cod de Procedura Penala 2014 on 11 November 2013[edit]

in Noul Cod De Procedura Penala 2014

Condamnati pentru furt. Ce putem face dupa 01.02.2014?

 

La data de 22.09.2009 instanta din cadrul Judecatoriei Urziceni în baza art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit e cp cu aplic art. 37 lit. b cp şi 74,76 cp condamnă pe inculpatul Sandu Bogdan la 10 ani închisoare pentru furt calificat.

[citeste tot…]

{ 0 comments }

Cum este reglementata institutia coautoratului in Noul Cod penal

[citeste tot…]

{ 0 comments }

Infractiunile contra ordinii si linistii publice in Noul Cod penal

In privinta gruparilor infractionale, Noul Cod penal propune renuntarea la paralelismul existent astazi intre textele care incrimineaza acest gen de fapte (grup infractional organizat, asociere in vederea savarsirii de infractiuni, complot, grupare terorista) in favoarea instituirii unei incriminari cadru – constituirea unui grup infractional organizat – cu posibilitatea mentinerii ca incriminare distincta a asociatiei teroriste, dat fiind specificul acesteia. [citeste tot…]

{ 0 comments }

Art. 20 – Confiscarea bunurilor si sumelor de bani Legea executarii pedepselor 2013 – 2014

1) Bunurile interzise si sumele de bani gasite asupra detinutilor, cu prilejul perchezitiilor, se confisca. Bunurile confiscate se valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se fac venit la bugetul de stat. [citeste tot…]

{ 0 comments }

Art 19 – Perchezitionarea detinutilor Legea executarii pedepselor 2013 – 2014

1) Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situatiilor de risc, precum si pentru ridicarea obiectelor interzise, detinutii sunt supusi perchezitiei.
(2) Perchezitia este actiunea prin care se realizeaza un control amanuntit asupra detinutilor, echipamentului, bagajelor, cazarmamentului, camerelor de detinere si tuturor locurilor unde acestia au acces.
(3) Perchezitia se efectueaza de catre persoane de acelasi sex cu detinutii perchezitionati si in conditii in care sa nu fie afectata demnitatea detinutilor.
(4) Desfasurarea perchezitiei corporale amanuntite se realizeaza cu respectarea dreptului persoanei perchezitionate la viata intima.
(5) Perchezitiile asupra cavitatilor corporale ale detinutilor pot fi realizate numai de catre personalul medical.
(6) Perchezitionarea bagajelor si a bunurilor personale se face in prezenta persoanei in cauza sau a altui detinut, atunci cand aceasta nu este prezenta. [citeste tot…]

{ 0 comments }

Art. 18 Controlul antiterorist si de specialitate la intrarea in locul de detinere Legea executarii pedepselor 2013 – 2014

November 5, 2013 [edit]

Art. 18 Controlul antiterorist si de specialitate la intrarea in locul de detinere Legea executarii pedepselor 2013 – 2014

Read the full article →

Art 17 – Masuri in caz de evadare – Legea executarii pedepselor 2013-2014

November 5, 2013 [edit]

Art 17 – Masuri in caz de evadare – Legea executarii pedepselor 2013-2014 1) In cazul producerii unei evadari, in sensul art.285 din Codul penal, administratia penitenciarului anunta de indata organele competente ale Ministerului Afacerilor Interne pentru luarea masurilor in vederea urmaririi si prinderii detinutului, furnizand acestora datele si informatiile necesare.

Read the full article →

Art. 16 Utilizarea mijloacelor de imobilizare – Legea executarii pedepselor 2013 – 2014

November 5, 2013 [edit]

Art. 16 Utilizarea mijloacelor de imobilizare – Legea executarii pedepselor 2013 – 2014 1) Folosirea catuselor sau a altor mijloace de imobilizare nu este permisa decat in situatii in care alte masuri de mentinere a ordinii si disciplinei in randul detinutilor nu au dat rezultate intr-una dintre urmatoarele situatii: a) pentru a impiedica evadarea in […]

Read the full article →

Art. 15 Conditii generale din Capitolul II – Siguranta penitenciarelor – Legea executarii pedepselor 2013-2014

November 5, 2013 [edit]

Art. 15 Conditii generale din Capitolul II – Siguranta penitenciarelor – Legea executarii pedepselor 2013-2014

Read the full article →

ART. 446 Noul Cod Penal 2014 Intrarea în vigoare Infracţiuni de război

ART. 446 Noul Cod Penal 2014 Intrarea în vigoare Infracţiuni de război

    (1) Prezentul cod intră în vigoare la data care va fi stabilită în legea pentru punerea în aplicare a acestuia, cu excepţia dispoziţiilor alin. (2) şi alin. (3), care intră în vigoare la 4 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod.

    (2) Legea nr. 301/2004 – Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

    (3) În termen de 12 luni de la data publicării prezentului cod în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului penal.

ART. 444 Noul Cod Penal 2014 Utilizarea de mijloace interzise în operaţiunile de luptă Infracţiuni de război

ART. 444 Noul Cod Penal 2014 Utilizarea de mijloace interzise în operaţiunile de luptă Infracţiuni de război

    Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat, cu sau fără caracter internaţional:

    a) utilizează otravă sau arme cu substanţe otrăvitoare;

    b) utilizează gaze asfixiante, toxice sau asimilate şi orice lichide, materii sau procedee similare;

    c) utilizează arme care cauzează suferinţe fizice inutile se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 443 Noul Cod Penal 2014 Utilizarea de metode interzise în operaţiunile de luptă Infracţiuni de război

ART. 443 Noul Cod Penal 2014 Utilizarea de metode interzise în operaţiunile de luptă Infracţiuni de război

(1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional:

    a) declanşează un atac prin mijloace militare împotriva populaţiei civile sau a unor civili care nu participă direct la ostilităţi;

    b) declanşează un atac prin mijloace militare împotriva bunurilor civile protejate ca atare de dreptul internaţional umanitar, în special clădiri consacrate cultului religios, învăţământului, artei, ştiinţei, acţiunilor caritabile, monumentelor istorice, spitalelor, locurilor unde bolnavii sau răniţii sunt adunaţi, precum şi împotriva oraşelor, satelor, locuinţelor sau clădirilor neapărate ori zonelor demilitarizate sau asupra instalaţiilor ori echipamentelor ce conţin substanţe periculoase, în măsura în care acestea nu sunt folosite ca obiective militare;

    c) desfăşoară un atac prin mijloace militare, ştiind că el va cauza pierderi de vieţi omeneşti în rândul populaţiei civile, răniri ale persoanelor civile, distrugeri de bunuri cu caracter civil, care ar fi vădit disproporţionate în raport cu ansamblul avantajului militar concret şi direct aşteptat;

    d) utilizează o persoană protejată de dispoziţiile dreptului internaţional umanitar pentru a evita ca anumite puncte, zone sau forţe militare să devină ţintă a operaţiunilor militare ale părţii inamice;

    e) utilizează, ca metodă de purtare a războiului, înfometarea deliberată a civililor, privându-i de bunurile indispensabile supravieţuirii sau împiedicând, cu încălcarea dispoziţiilor dreptului internaţional umanitar, primirea ajutoarelor destinate acestora;

    f) declară sau ordonă că nu va exista îndurare pentru învinşi;

    g) ucide sau răneşte, prin viclenie, un membru al forţelor armate inamice sau un combatant al forţelor inamice;

    h) utilizează bunurile culturale protejate ca atare de dreptul internaţional umanitar, în special monumente istorice, clădiri consacrate cultului religios, învăţământului, artei sau ştiinţei, pentru declanşarea unui atac prin mijloace militare împotriva părţii inamice

se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Desfăşurarea unui atac prin mijloace militare, în cadrul unui conflict armat cu caracter internaţional, ştiind că el va cauza mediului înconjurător daune extinse, de durată şi grave, care ar fi vădit disproporţionate în raport cu ansamblul avantajului militar concret şi direct aşteptat, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 442 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni de război contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor Infracţiuni de război

ART. 442 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni de război contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor Infracţiuni de război

    (1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional:

    a) declanşează un atac împotriva personalului, instalaţiilor, materialului, unităţilor sau vehiculelor care participă la o misiune de ajutor umanitar ori la o misiune de menţinere a păcii, conform Cartei Naţiunilor Unite, şi care se bucură de protecţia pe care dreptul internaţional umanitar o garantează civililor sau bunurilor cu caracter civil;

    b) declanşează un atac împotriva personalului, clădirilor, unităţilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitare, care utilizează semnele distinctive prevăzute de Convenţiile de la Geneva, în conformitate cu dispoziţiile dreptului internaţional umanitar, se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, utilizează fără drept semnele distinctive prevăzute de Convenţiile de la Geneva, steagul de parlamentare, drapelul, insignele militare sau uniforma inamicului ori ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, cauzând astfel moartea sau vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 441 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi Infracţiuni de război

ART. 441 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi Infracţiuni de război

    (1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat, cu sau fără caracter internaţional, jefuieşte sau, cu încălcarea dreptului internaţional şi fără ca aceasta să fie justificată de necesităţi militare, distruge, îşi însuşeşte sau rechiziţionează bunuri ale părţii inamice, aflate sub puterea părţii căreia îi aparţine făptuitorul, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Declararea, în cadrul unui conflict armat cu caracter internaţional, ca fiind stinse, suspendate sau inadmisibile în justiţie drepturile şi acţiunile tuturor resortisanţilor părţii inamice sau ale unei părţi importante a acestora se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 440 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni de război contra persoanelor Infracţiuni de război

ART. 440 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni de război contra persoanelor Infracţiuni de război

    (1) Săvârşirea, în cadrul unui conflict armat, cu sau fără caracter internaţional, asupra uneia sau mai multor persoane protejate de dreptul internaţional umanitar, a uneia dintre următoarele fapte:

    a) uciderea;

    b) luarea de ostatici;

    c) aplicarea de tratamente cu cruzime sau inumane, cauzându-i vătămări ale integrităţii fizice sau psihice ori suferinţe fizice sau psihice grave, în special prin tortură sau mutilare;

    d) violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituţie, sterilizarea forţată sau detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii;

    e) deportarea sau transferarea forţată, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere;

    f) aplicarea sau executarea unei pedepse severe, în special pedeapsa cu moartea sau o pedeapsă privativă de libertate, împotriva unei persoane care nu a fost judecată în cadrul unei proceduri legale şi imparţiale, care să ofere garanţiile impuse de dreptul internaţional;

    g) expunerea unei persoane la un pericol de moarte sau atingere gravă adusă sănătăţii prin:

    1. efectuarea asupra acesteia de experienţe cu privire la care ea nu a consimţit în mod voluntar, expres şi prealabil sau care nu sunt necesare pentru sănătatea acesteia ori nu sunt efectuate în interesul său;

    2. prelevarea de ţesuturi sau organe de la aceasta în scopul transplantului, cu excepţia prelevării de sânge sau piele efectuate în scop terapeutic, în conformitate cu principiile medicale general recunoscute şi cu consimţământul voluntar, expres şi prealabil al persoanei;

    3. supunerea acesteia la metode de tratament nerecunoscute medical, fără ca acestea să fie necesare pentru sănătatea persoanei şi fără ca ea să fi consimţit, în mod voluntar, expres şi prealabil;

    h) supunerea unei persoane la un tratament degradant,

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează recrutarea sau încorporarea minorilor care nu au împlinit vârsta de 15 ani în forţele armate sau în grupuri armate, precum şi determinarea acestora, prin orice mijloace, să participe activ la ostilităţi.

    (3) Rănirea, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, a unui membru al forţelor armate inamice sau a unui combatant al părţii inamice, după ce acesta s-a predat fără condiţii sau care a fost scos din luptă în orice mod, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (4) Săvârşirea, în cadrul unui conflict armat cu caracter internaţional, a uneia dintre următoarele fapte:

    a) menţinerea ilegală în detenţie sau întârzierea nejustificată a repatrierii uneia sau mai multor persoane dintre cele prevăzute în alin. (5) lit. a);

    b) transferarea, în mod direct sau indirect, de către un agent al puterii ocupante, a unei părţi a populaţiei civile căreia el îi aparţine, în teritoriul ocupat;

    c) constrângerea, prin violenţă sau ameninţare, a uneia sau mai multor persoane dintre cele prevăzute în alin. (5) lit. a) să servească în forţele armate ale inamicului;

    d) constrângerea resortisanţilor puterii inamice să ia parte la operaţiunile de război îndreptate împotriva ţării lor, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (5) Persoanele protejate de dreptul internaţional umanitar sunt:

    a) într-un conflict armat cu caracter internaţional: persoanele protejate în sensul Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 şi al Protocolului Adiţional I din 8 iunie 1977, în special răniţii, bolnavii, naufragiaţii, prizonierii de război şi civilii;

    b) într-un conflict armat fără caracter internaţional: răniţii, bolnavii, naufragiaţii şi persoanele care nu participă direct la ostilităţi şi care se găsesc sub puterea părţii inamice;

    c) într-un conflict armat cu sau fără caracter internaţional: membrii forţelor armate şi combatanţii părţii inamice, care au depus armele sau care, din orice altă cauză, nu se mai pot apăra şi care nu se află sub puterea părţii inamice.

ART. 439 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni contra umanităţii Infracţiuni de genocid şi contra umanităţii

ART. 439 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni contra umanităţii Infracţiuni de genocid şi contra umanităţii

    (1) Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

    a) uciderea unor persoane;

    b) supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia;

    c) sclavia sau traficul de fiinţe umane, în special de femei sau copii;

    d) deportarea sau transferarea forţată, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere;

    e) torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzându-i vătămări fizice sau psihice, ori suferinţe fizice sau psihice grave, ce depăşesc consecinţele sancţiunilor admise de către dreptul internaţional;

    f) violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituţie, sterilizarea forţată sau detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii;

    g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;

    h) provocarea dispariţiei forţate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protecţia legii pentru o perioadă îndelungată, prin răpire, arestare sau deţinere, la ordinul unui stat sau al unei organizaţii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite că această persoană este privată de libertate sau de a furniza informaţii reale privind soarta care îi este rezervată ori locul unde se află, de îndată ce aceste informaţii au fost solicitate;

    i) întemniţarea sau altă formă de privare gravă de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional;

    j) persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional;

    k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice,

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele prevăzute în alin. (1), săvârşite în cadrul unui regim instituţionalizat de oprimare sistematică şi de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intenţia de a menţine acest regim.

ART. 438 Noul Cod Penal 2014 Genocidul Infracţiuni de genocid şi contra umanităţii

ART. 438 Noul Cod Penal 2014 Genocidul Infracţiuni de genocid şi contra umanităţii

    (1) Săvârşirea, în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau religios, a uneia dintre următoarele fapte:

    a) uciderea de membri ai grupului;

    b) vătămarea integrităţii fizice sau mintale a unor membri ai grupului;

    c) supunerea grupului la condiţii de existenţă de natură să ducă la distrugerea fizică, totală sau parţială, a acestuia;

    d) impunerea de măsuri vizând împiedicarea naşterilor în cadrul grupului;

    e) transferul forţat de copii aparţinând unui grup în alt grup,

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) sunt săvârşite în timp de război, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă.

    (3) Înţelegerea în vederea săvârşirii infracţiunii de genocid se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (4) Incitarea la săvârşirea infracţiunii de genocid, comisă în mod direct, în public, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 437 Noul Cod Penal 2014 Folosirea emblemei Crucea Roşie în timpul operaţiunilor militare Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

ART. 437 Noul Cod Penal 2014 Folosirea emblemei Crucea Roşie în timpul operaţiunilor militare Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

    Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operaţiunile militare,

a emblemei ori denumirii de „Crucea Roşie” sau a celor asimilate acesteia se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

ART. 436 Noul Cod Penal 2014 Jefuirea celor căzuţi pe câmpul de luptă Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

ART. 436 Noul Cod Penal 2014 Jefuirea celor căzuţi pe câmpul de luptă Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

    (1) Jefuirea pe câmpul de luptă a morţilor sau răniţilor se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta prevăzută în alin. (1) care, fără să fie săvârşită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operaţii de război.

ART. 435 Noul Cod Penal 2014 Neprezentarea la încorporare sau concentrare Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

ART. 435 Noul Cod Penal 2014 Neprezentarea la încorporare sau concentrare Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

    (1) Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi neprezentarea celui încorporat sau concentrat la unitatea la care a fost repartizat, precum şi a celui care, executând potrivit legii serviciul alternativ, nu se prezintă în termen la angajator.

    (3) Termenele de prezentare prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se prelungesc cu 10 zile, în cazul în care cel chemat se află în străinătate.

ART. 434 Noul Cod Penal 2014 Sustragerea de la luarea în evidenţa militară Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

ART. 434 Noul Cod Penal 2014 Sustragerea de la luarea în evidenţa militară Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

    (1) Sustragerea de la luarea în evidenţa militară, selecţia, stabilirea aptitudinilor şi a opţiunilor privind modul de îndeplinire a îndatoririlor militare, în timp de pace, se pedepseşte cu amendă.

    (2) Dacă fapta este săvârşită în timp de război sau pe durata stării de asediu, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

ART. 433 Noul Cod Penal 2014 Agresiunea împotriva santinelei Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

ART. 433 Noul Cod Penal 2014 Agresiunea împotriva santinelei Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

    (1) Fapta persoanei care ameninţă sau loveşte santinela sau militarul aflat în serviciu de intervenţie, însoţire sau de securitate se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 3 ani.

    (2) Dacă fapta este săvârşită prin folosirea unei arme sau de două sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

ART. 432 Noul Cod Penal 2014 Sustragerea de la serviciul militar în timp de război Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

ART. 432 Noul Cod Penal 2014  Sustragerea de la serviciul militar în timp de război Infracţiuni săvârşite de militari sau de civili

    Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate,

foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

ART. 431 Noul Cod Penal 2014 Punerea în mişcare a acţiunii penale Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 431 Noul Cod Penal 2014 Punerea în mişcare a acţiunii penale Infracţiuni săvârşite de militari

    Acţiunea penală pentru infracţiunile prevăzute în art. 413 – 417 se pune în mişcare numai la sesizarea comandantului.

ART. 430 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni privitoare la aeronave militare Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 430 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni privitoare la aeronave militare Infracţiuni săvârşite de militari

    Dispoziţiile art. 424 – 426, 428 şi 429 se aplică în mod corespunzător şi în cazul aeronavelor militare.

ART. 429 Noul Cod Penal 2014 Sancţionarea tentativei Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 429 Noul Cod Penal 2014 Sancţionarea tentativei Infracţiuni săvârşite de militari

Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 421 – 425, art. 427 şi art. 428 alin. (1) se pedepseşte.

ART. 428 Noul Cod Penal 2014 Coliziunea Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 428 Noul Cod Penal 2014 Coliziunea Infracţiuni săvârşite de militari

    (1) Fapta comandantului unei nave militare sau a oricărei persoane aflate la bordul navei, care a produs o coliziune sau punerea pe uscat a navei, dacă fapta a avut ca urmare avarierea gravă a acesteia, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) În cazul în care fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

    (3) Fapta prevăzută în alin. (1) săvârşită în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 427 Noul Cod Penal 2014 Coborârea pavilionului Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 427 Noul Cod Penal 2014 Coborârea pavilionului Infracţiuni săvârşite de militari

    Coborârea pavilionului în timpul luptei, în scopul de a servi cauza inamicului, săvârşită de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare,

precum şi de către orice altă persoană ambarcată, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 426 Noul Cod Penal 2014 Neluarea măsurilor necesare în operaţiunile navale Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 426 Noul Cod Penal 2014  Neluarea măsurilor necesare în operaţiunile navale Infracţiuni săvârşite de militari

    Fapta comandantului unei nave militare sau grupări de nave militare care, fără a fi fost oprit prin vreun ordin sau fără a fi fost împiedicat de misiunea specială pe care o avea:

    a) nu ia măsurile necesare să atace, să lupte împotriva inamicului, să ajute o navă a statului român sau a unei ţări aliate, urmărită de inamic ori angajată în luptă;

    b) nu ia măsurile necesare pentru a distruge un convoi inamic;

    c) nu urmăreşte navele de război sau comerciale ale inamicului

se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 425 Noul Cod Penal 2014 Părăsirea comenzii Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 425 Noul Cod Penal 2014 Părăsirea comenzii Infracţiuni săvârşite de militari

    (1) Părăsirea comenzii de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, în situaţii care ar fi putut periclita nava militară sau navele militare ori echipajul acestora, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

    (2) În cazul în care părăsirea comenzii s-a săvârşit în timpul luptei, de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 424 Noul Cod Penal 2014 Părăsirea navei Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 424 Noul Cod Penal 2014 Părăsirea navei Infracţiuni săvârşite de militari

    (1) Părăsirea unei nave militare în caz de naufragiu de către comandant, înainte de a-şi fi exercitat până la capăt îndatoririle de serviciu, precum şi de către orice alte persoane ce fac parte din echipajul navei, fără ordinul comandantului, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

    (2) Dacă fapta este săvârşită în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 423 Noul Cod Penal 2014 Zborul neautorizat Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 423 Noul Cod Penal 2014 Zborul neautorizat Infracţiuni săvârşite de militari

    (1) Zborul cu o aeronavă aparţinând forţelor armate ale statului român, fără prealabilă autorizare, precum şi nerespectarea regulilor de zbor, dacă prin aceasta se periclitează securitatea zborului în spaţiul aerian sau a aeronavei, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.

    (2) Dacă fapta a avut ca urmare distrugerea sau degradarea aeronavei, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 422 Noul Cod Penal 2014 Părăsirea câmpului de luptă Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 422 Noul Cod Penal 2014 Părăsirea câmpului de luptă Infracţiuni săvârşite de militari

    Părăsirea câmpului de luptă sau refuzul de a acţiona, săvârşite în timpul luptei, ori predarea în captivitate sau săvârşirea altor asemenea fapte de natură a servi cauzei inamicului

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 421 Noul Cod Penal 2014 Capitularea Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 421 Noul Cod Penal 2014 Capitularea Infracţiuni săvârşite de militari

    Predarea în mâinile inamicului de către comandant a forţelor armate pe care le comandă, lăsarea în mâinile inamicului, distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare de către comandant a mijloacelor de luptă sau a altor mijloace necesare

pentru purtarea războiului, fără ca vreuna dintre acestea să fi fost determinată de condiţiile de luptă, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 420 Noul Cod Penal 2014 Lovirea superiorului ori a inferiorului Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 420 Noul Cod Penal 2014 Lovirea superiorului ori a inferiorului Infracţiuni săvârşite de militari

    (1) Lovirea superiorului de către inferior sau a şefului de către subordonat, atunci când superiorul sau şeful se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu ori pentru acte îndeplinite în legătură cu aceste atribuţii, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi lovirea săvârşită de către superior sau şef împotriva inferiorului sau a subordonatului, atunci când inferiorul sau subordonatul se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu ori pentru acte îndeplinite în legătură cu aceste atribuţii.

    (3) Când faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

ART. 419 Noul Cod Penal 2014 Abuzul de autoritate Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 419 Noul Cod Penal 2014 Abuzul de autoritate Infracţiuni săvârşite de militari

    Fapta superiorului sau a şefului care, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, cauzează o vătămare gravă a intereselor legale ale inferiorului sau subordonatului

ori îl obligă să încalce îndatoririle de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 3 ani.

ART. 418 Noul Cod Penal 2014 Constrângerea superiorului Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 418 Noul Cod Penal 2014 Constrângerea superiorului Infracţiuni săvârşite de militari

    (1) Constrângerea, prin orice mijloace, a superiorului de către inferior sau a şefului de către subordonat, la încălcarea îndatoririlor de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 3 ani.

    (2) Fapta prevăzută în alin. (1) săvârşită de 2 sau mai mulţi militari împreună ori în faţa trupei adunate sau prin folosirea unei arme se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

    (3) În timp de război fapta prevăzută în alin. (1) se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar fapta prevăzută în alin. (2) se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 12 ani.

ART. 417 Noul Cod Penal 2014 Insubordonarea Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 417 Noul Cod Penal 2014 Insubordonarea Infracţiuni săvârşite de militari

    (1) Refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

    (2) În timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, pedeapsa pentru fapta prevăzută în alin. (1) este închisoarea de la 2 la 7 ani.

ART. 416 Noul Cod Penal 2014 Părăsirea postului sau comenzii Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 416 Noul Cod Penal 2014 Părăsirea postului sau comenzii Infracţiuni săvârşite de militari

    (1) Părăsirea de către militar a postului, a serviciului sau a oricărui alt loc în care acesta trebuia să se afle se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la un an.

    (2) Părăsirea comenzii sau a serviciului de permanenţă de către orice militar se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

    (3) Faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) săvârşite pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar dacă au fost săvârşite în timp de război, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani.

ART. 415 Noul Cod Penal 2014 Încălcarea consemnului Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 415 Noul Cod Penal 2014 Încălcarea consemnului Infracţiuni săvârşite de militari

    (1) Încălcarea regulilor serviciului de pază, intervenţie, însoţire sau de securitate se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

    (2) Încălcarea consemnului de către santinela aflată în post la depozitele de armament, muniţii sau alte materiale explozive ori în alte posturi de un deosebit interes militar sau de stat se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

    (3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

ART. 414 Noul Cod Penal 2014 Dezertarea Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 414 Noul Cod Penal 2014 Dezertarea Infracţiuni săvârşite de militari

    (1) Absenţa nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depăşeşte 3 zile, a oricărui militar se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

    (2) Dezertarea săvârşită în următoarele împrejurări:

    a) de doi sau mai mulţi militari împreună;

    b) având asupra sa o armă militară;

    c) în timpul misiunilor la care participă în afara teritoriului statului român, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

    (3) În timp de război sau pe un teritoriu pe care a fost proclamată starea de asediu sau de urgenţă, dezertarea oricărui militar de la unitate sau serviciu care a depăşit 24 de ore se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

ART. 413 Noul Cod Penal 2014 Absenţa nejustificată Infracţiuni săvârşite de militari

ART. 413 Noul Cod Penal 2014 Absenţa nejustificată Infracţiuni săvârşite de militari

Absenţa nejustificată a oricărui militar de la unitate sau de la serviciu, care a depăşit 4 ore, dar nu mai mult de 24 de ore, în timp de război,

pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.

ART. 412 Noul Cod Penal 2014 Sancţionarea tentativei Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 412 Noul Cod Penal 2014 Sancţionarea tentativei Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Tentativa la infracţiunile prevăzute în prezentul titlu se pedepseşte.

    (2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute în art. 395 – 397, art. 401 – 403, art. 408 şi art. 399 raportat la infracţiunea de trădare prin ajutarea inamicului.

ART. 411 Noul Cod Penal 2014 Cauze de reducere a pedepsei Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 411 Noul Cod Penal 2014 Cauze de reducere a pedepsei Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Dacă persoana care a săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute în prezentul titlu înlesneşte, în cursul urmăririi penale,

aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanţilor, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

ART. 410 Noul Cod Penal 2014 Nedenunţarea unor infracţiuni contra securităţii naţionale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 410 Noul Cod Penal 2014 Nedenunţarea unor infracţiuni contra securităţii naţionale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Fapta persoanei care, luând cunoştinţă despre pregătirea sau comiterea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 394 – 397, art. 399 – 403 şi art. 406 – 409, nu înştiinţează de îndată autorităţile se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

    (2) Nedenunţarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.

    (3) Nu se pedepseşte persoana care, înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva unei persoane pentru săvârşirea faptei nedenunţate, încunoştinţează autorităţile competente despre aceasta sau care, chiar după punerea în mişcare a acţiunii penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a autorului şi a participanţilor.

ART. 409 Noul Cod Penal 2014 Constituirea de structuri informative ilegale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 409 Noul Cod Penal 2014 Constituirea de structuri informative ilegale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Iniţierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul României a unor structuri informative în scopul culegerii de informaţii secrete de stat ori desfăşurarea de către acestea a unei activităţi de culegere sau prelucrare de asemenea informaţii, în afara cadrului legal, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

ART. 408 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni contra persoanelor care se bucură de protecţie internaţională Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 408 Noul Cod Penal 2014 Infracţiuni contra persoanelor care se bucură de protecţie internaţională Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Atentatul contra vieţii săvârşit împotriva reprezentantului unui stat străin sau altei persoane care se bucură de protecţie în conformitate cu convenţiile internaţionale, aflată în misiune oficială în România, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Infracţiunile intenţionate contra integrităţii corporale, sănătăţii sau libertăţii, săvârşite împotriva unei persoane dintre cele menţionate în alin. (1), se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.

ART. 407 Noul Cod Penal 2014 Divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 407 Noul Cod Penal 2014 Divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie informaţii secrete de stat, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă fapta pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Deţinerea în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce conţine informaţii secrete de stat, dacă fapta pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani.

    (3) Divulgarea, fără drept, a unor documente sau date care constituie informaţii secrete de stat, de către cel care ia cunoştinţă de acestea în afara îndatoririlor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

ART. 406 Noul Cod Penal 2014 Compromiterea unor interese de stat Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 406 Noul Cod Penal 2014 Compromiterea unor interese de stat Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document sau înscris în care sunt stabilite drepturi ale statului român în raport cu o putere străină,

dacă prin aceasta sunt puse în pericol sau vătămate interesele de stat, se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 405 Noul Cod Penal 2014 Propaganda pentru război Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 405 Noul Cod Penal 2014 Propaganda pentru război Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Propaganda pentru război de agresiune, precum şi răspândirea de ştiri tendenţioase sau inventate, în scopul provocării unui război de agresiune, se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele prevăzute în alin. (1), săvârşite în scopul provocării unui război de agresiune împotriva României sau a unui conflict armat intern.

ART. 404 Noul Cod Penal 2014 Comunicarea de informaţii false Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 404 Noul Cod Penal 2014 Comunicarea de informaţii false Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate,

cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

ART. 403 Noul Cod Penal 2014 Actele de diversiune Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 403 Noul Cod Penal 2014 Actele de diversiune Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, în întregime sau în parte, prin explozii, incendii sau în orice alt mod, a instalaţiilor industriale, a căilor de comunicaţie, a mijloacelor de transport, a mijloacelor de telecomunicaţie, a construcţiilor, a produselor industriale sau agricole ori a altor bunuri,

dacă fapta pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 402 Noul Cod Penal 2014 Atentatul contra unei colectivităţi Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 402 Noul Cod Penal 2014 Atentatul contra unei colectivităţi Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Atentatul săvârşit contra unei colectivităţi prin otrăviri în masă, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, în scopul îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat,

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 401 Noul Cod Penal 2014 Atentatul care pune în pericol securitatea naţională Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 401 Noul Cod Penal 2014 Atentatul care pune în pericol securitatea naţională Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

Atentatul contra vieţii săvârşit împotriva unei persoane care deţine o funcţie de demnitate publică, dacă fapta pune în pericol securitatea naţională,

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 400 Noul Cod Penal 2014 Spionajul Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 400 Noul Cod Penal 2014 Spionajul Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

  Faptele prevăzute în art. 395, săvârşite de un cetăţean străin sau apatrid, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 399 Noul Cod Penal 2014 Acţiunile ostile contra statului Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 399 Noul Cod Penal Acţiunile ostile contra statului Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Faptele prevăzute în art. 394 şi art. 396, săvârşite de un cetăţean străin sau apatrid, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 398 Noul Cod Penal 2014 Înalta trădare Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 398 Noul Cod Penal Înalta trădare Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Faptele prevăzute în art. 394 – 397, săvârşite de către Preşedintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării,

constituie infracţiunea de înaltă trădare şi se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 397 Noul Cod Penal 2014 Acţiuni împotriva ordinii constituţionale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 397 Noul Cod Penal Acţiuni împotriva ordinii constituţionale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Acţiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 396 Noul Cod Penal 2014 Trădarea prin ajutarea inamicului Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 396 Noul Cod Penal 2014 Trădarea prin ajutarea inamicului Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Fapta cetăţeanului român care, în timp de război:

    a) predă teritorii, oraşe, poziţii de apărare, depozite ori instalaţii ale forţelor armate române sau care servesc apărării;

    b) predă nave, aeronave, maşini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot servi purtării războiului;

    c) procură inamicului oameni, valori sau materiale de orice fel;

    d) trece de partea inamicului sau efectuează alte acţiuni care sunt de natură să favorizeze activitatea inamicului ori să slăbească puterea de luptă a forţelor armate române sau a armatelor aliate;

    e) luptă sau face parte din formaţii de luptă împotriva statului român sau a aliaţilor săi

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 395 Noul Cod Penal 2014 Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 395 Noul Cod Penal 2014  Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Transmiterea de informaţii secrete de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, precum şi procurarea ori deţinerea de documente sau date ce constituie informaţii secrete de stat de către cei care nu au calitatea de a le cunoaşte,

în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, săvârşite de un cetăţean român, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 394 Noul Cod Penal 2014 Trădarea Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 394 Noul Cod Penal 2014  Trădarea Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:

    a) provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;

    b) subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;

    c) aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;

    d) ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale,

se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 393 Noul Cod Penal 2014 Sancţionarea tentativei Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 393 Noul Cod Penal 2014 Sancţionarea tentativei Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 385 şi art. 387 – 391 se pedepseşte.

ART. 392 Noul Cod Penal 2014 Fapte săvârşite în legătură cu un referendum Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 392 Noul Cod Penal 2014 Fapte săvârşite în legătură cu un referendum Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Dispoziţiile art. 385 – 391 se aplică în mod corespunzător şi în cazul faptelor săvârşite cu prilejul unui referendum.

ART. 391 Noul Cod Penal 2014 Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 391 Noul Cod Penal 2014 Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

    (3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

ART. 390 Noul Cod Penal 2014 Nerespectarea regimului urnei de vot Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 390 Noul Cod Penal 2014 Nerespectarea regimului urnei de vot Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 389 Noul Cod Penal 2014 Violarea confidenţialităţii votului Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 389 Noul Cod Penal 2014 Violarea confidenţialităţii votului Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

    (2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 388 Noul Cod Penal 2014 Frauda la votul electronic Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 388 Noul Cod Penal 2014 Frauda la votul electronic Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

ART. 387 Noul Cod Penal 2014 Frauda la vot Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 387 Noul Cod Penal 2014 Frauda la vot Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Fapta persoanei care votează:

    a) fără a avea acest drept;

    b) de două sau mai multe ori;

    c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

ART. 386 Noul Cod Penal 2014 Coruperea alegătorilor Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 386 Noul Cod Penal 2014 Coruperea alegătorilor Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

ART. 385 Noul Cod Penal 2014 Împiedicarea exercitării drepturilor electorale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 385 Noul Cod Penal 2014 Împiedicarea exercitării drepturilor electorale Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

    (2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 384 Noul Cod Penal 2014 Prelevarea ilegală de ţesuturi sau organe Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 384 Noul Cod Penal 2014 Prelevarea ilegală de ţesuturi sau organe Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Prelevarea de ţesuturi sau organe de la un cadavru, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

ART. 383 Noul Cod Penal 2014 Profanarea de cadavre sau morminte Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 383 Noul Cod Penal 2014 Profanarea de cadavre sau morminte Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a cenuşii rezultate din incinerarea acestuia se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

    (2) Profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unei urne funerare sau a unui monument funerar se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

ART. 382 Noul Cod Penal 2014 Profanarea lăcaşurilor sau a obiectelor de cult Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 382 Noul Cod Penal 2014 Profanarea lăcaşurilor sau a obiectelor de cult Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    Profanarea unui lăcaş sau a unui obiect de cult, aparţinând unui cult religios care este organizat şi funcţionează potrivit legii,

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

ART. 381 Noul Cod Penal 2014 Împiedicarea exercitării libertăţii religioase Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

ART. 381 Noul Cod Penal 2014 Împiedicarea exercitării libertăţii religioase Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

    (1) Împiedicarea sau tulburarea liberei exercitări a ritualului unui cult religios, care este organizat şi funcţionează potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

    (2) Obligarea unei persoane, prin constrângere, să participe la serviciile religioase ale unui cult ori să îndeplinească un act religios legat de exercitarea unui cult se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.

    (3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează obligarea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să îndeplinească un act interzis de cultul, organizat potrivit legii, căruia îi aparţine.

    (4) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.