Atentie:amenzi de peste 10000 lei pentru practici incorecte comercianti

Începând de mâine, când intră în vigoare noile reglementări privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii, vânzătorii cu amănuntul pot fi amendaţi cu până la 100.000 lei pentru agresivitatea cu care încearcă să ne convingă să le cumpărăm marfa, în ciuda repetatelor noastre refuzuri.

Concret, potrivit Legii 33/2015 care modifică Legea 363 din 2007, act normativ care se aplică începând de mâine, orice comerciant care-şi face publi­citate înşelătoare sau agresivă poate fi amendat cu sume cuprinse între 2.000 – 100.000 lei. Pentru a-i determina să renunţe la astfel de practici, consumatorii nu trebuie să facă altceva decât să sesizeze în scris Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi să ataşeze documentele sau pliantele care dovedesc aceste practici ilegale.

Reclamaţiile pot fi depuse, potrivit legii, şi de operatorii economici concurenţi, care pot informa ANPC în legătură cu practicile comer­ciale incorecte. Legea nr. 33/2015 pentru modificarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, precum şi pentru completarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comerciali­zării alimentelor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 170 din data de 11 martie şi se va aplica începând de mâine, 14 martie.

Actul a fost adoptat în luna februarie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Ca atare, începând de mâine, firmele care folosesc practici comerciale agresive sau înşelătoare, fie prin reclame, fotografii, pliante sau orice fel de informaţii trunchiate sau neclare, determinând consumatorul să ia o decizie în necunoştinţă de cauză, pe care altfel n-ar fi luat-o, constrânşi sau hărţuiţi să aleagă, vor primi amenzi duble faţă de legea din 2007.

Deformarea substanţială a comportamentului consumatorilor

Conform legii 33, firmele care aplică practici înşelătoare nu oferă informaţii clare despre produsele oferite. Potrivit articolului 2, litera e), „deformarea substanţială a comportamentului economic al consumatorilor” este definită ca „folosirea unei practici comerciale cu scopul de a afecta în mod considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie în cunoştinţă de cauză, determinându-i astfel să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o”.

În ceea ce priveşte practicile agresive, acestea sunt cele care limitează libertatea consumatorului de a alege şi constau în hărţuirea clientului.

„Pentru a determina dacă o practică comercială recurge la hărţuire, constrângere, inclusiv la forţă fizică sau la influenţă nejustificată, se iau în considerare următoarele elemente: momentul, locul desfăşurării, natura şi/sau durata acesteia; recurgerea la ameninţare, la un limbaj sau la un comportament abuziv; exploatarea de către comerciant a unei situaţii nefericite sau a unei circumstanţe speciale, de o asemenea gravitate încât afectează raţionamentul consumatorului mediu şi de care comerciantul este conştient, în scopul influenţării deciziei consumatorului cu privire la produs; orice obstacol oneros sau disproporţionat, neprevăzut în contract, impus de comerciant, atunci când consumatorul doreşte să îşi exercite drepturile contractuale, inclusiv dreptul de a înceta contractul sau de a schimba produsul ori de a se adresa unui alt comerciant; orice ameninţare cu măsuri, în situaţia în care acestea nu pot fi luate în mod legal”, se arată în articolul 9 din lege.

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Transportatorii vor putea recupera o parte din acciza suplimentară la combustibil.Afla cum!

Transportatorii vor putea recupera o parte din acciza suplimentară la combustibil

 

 

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va definitiva un proiect de act normativ prin care transportatorii vor avea posibilitatea de a recupera o parte din acciza suplimentară la carburanţi, care va intra în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2014, a anunţat, miercuri, MFP.

 Transportatorii vor putea recupera o parte din acciza suplimentară la combustibil

Transportatorii vor putea recupera o parte din acciza suplimentară la combustibil

În cursul zilei de joi, ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu şi secretarul se stat Dan Manolescu, împreună cu o echipă tehnică din MFP, vor continua dialogul cu reprezentanţii transportatorilor, la sediul Guvernului. O primă întâlnire cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România a avut loc miercuri, alături de premierul Victor Ponta.

În urma consultărilor, a fost luată decizia de a identifica un set de măsuri în sprijinul transportatorilor care îşi desfăşoară activitatea în mod corect. Măsurile vizează posibilitatea recuperării de către transportatori a unei părţi din acciza suplimentară la combustibil, care va intra în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2014.

‘Cred în beneficiile consultărilor reale, aşa cum au fost şi cele de astăzi cu reprezentanţii transportatorilor. Vom continua dialogul până când vom ajunge la cea mai buna formulă, avantajoasă atât pentru transportatori, cât şi pentru economie’, consideră ministrul Finanţelor Publice.

Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri, la începutul şedinţei de guvern, că acciza pe carburanţi va fi aplicată de la 1 aprilie, ea fiind prinsă în buget.

‘Vreau să fie foarte clar legat de acciză, o avem în buget, o aplicăm. Am discutat, împreună cu doamna Petrescu şi cu domnul Şova, cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor, că, într-adevăr, trebuie să găsim măsuri fiscale care, pe de-o parte, să păstreze competitivitatea transportatorilor, pe de altă parte să combată concurenţa neloială şi evaziunea fiscală şi probabil chiar mâine o să puneţi în dezbatere textul ordonanţei prin care sprijinim transportatorii corecţi, cei care au facturi, pentru recuperarea unei părţi importante din acciza pe care o aplicăm de la 1 aprilie. Cei care fac evaziune fiscală nu au cum să recupereze, pentru că probabil nici nu plătesc toate taxele şi pe aceia trebuie să-i combatem în tot ceea ce facem’, a spus Ponta.

Drepturile pasagerilor pe liniile aeriene in 2014

Drepturile pasagerilor pe liniile aeriene in 2014

 

 

Daca zborul dumneavoastra are o intarziere de peste trei ore, aveti dreptul la compensare, in functie de distanta zborului.

Situatia actuala Propunerea deputatilor
1.500 km sau mai putin – €250 2.500 km sau mai putin – €300
peste 1.500 km – €400 6.000 km sau mai putin – €400
peste 3.500 km – €600 peste 6.000 km – €600

In momentul de fata, daca zborul intarzie mai mult de cinci ore, puteti decide sa nu continuati calatoria – situatie in care vi se ramburseaza costul biletului si vi se ofera un zbor catre punctul initial al calatoriei dumneavoastra. Daca zborul intarzie cu 2-4 ore (in functie de durata zborului), aveti dreptul la mese, apeluri gratuite si, daca este necesar, la o noapte la hotel.

 

Deputatii europeni mai spun ca pasagerii trebuie sa aiba dreptul de a debarca dupa trei ore de asteptare (cinci ore conform regulilor actuale) si ca in aeroporturi, companiile aeriene trebuie sa aiba puncte de contact pentru ajutarea pasagerilor. „Cazurile exceptionale” trebuie limitate la evenimentele care nu sunt controlate de companie, ca de exemplu conditiile meteorologice dificile, se mai arata in text.

Problematica exploatarii gazelor de sist din perspectiva sigurantei nationale-ABUZURI STAT

Problematica exploatarii gazelor de sist din perspectiva sigurantei nationale-ABUZURI STAT Tehnica fracturarii hidraulice a fost respinsa in anumite tari din Uniunea Europeana iar Romania a instituit in anul 2012 un moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor. Pe de alta parte, sunt tari (precum Irlanda,

Franta si Bulgaria) care au interzis prin lege exploatarea gazelor din sist prin aceasta metoda din cauza impactului asupra mediului. Metoda consta in injectarea unor mari cantitati de apa, nisip si aditivi chimici, sub presiune intr-o formatiune de roci de sist care contin gazul respectiv.

Participantii la eveniment au fost unanim de acord ca problematica exploatarii gazelor de sist trebuie abordata pe trei paliere : din perspectiva protectiei mediului, din punct de vedere al asigurarii unei indepenedente energetice si din punct de vedere strict economic.

La dezbatere s-au prezentat imagini cu siturile de exploatare din SUA si efectele nocive resimtite la nivelul populatiei, dar si studii de specialitate referitoare la reglementarile legislative incidente in aceasta problematica.

Prezent la dezbatere, deputatul George Scutaru, vicepresedintele Comisiei de Aparare, ordine publica si siguranta nationala a subliniat faptul ca Romania se afla intr-o zona de falie de interese politice, economice si geostrategice.  Insa chiar si asa, tara noastra trebuie sa gaseasca surse alternative de producere a energiei intrucat, in aprox. 10-15 ani, zacamintele de petrol si gaze ale Romaniei se vor epuiza.

Pe de alta parte, trebuie luat in calcul si faptul ca, toate tarile europene, cu exceptia Norvegiei, sunt importatoare de gaze naturale din Rusia.

Principalele dezavantaje ale acestei forme de exploatare aduse in discutie in cadrul dezbaterii au fost :

– scoaterea din circuitul agricol a aprox. 480.000 ha (in conditiile in care zona Barladului este preponderent agricola), tinand cont ca dupa terminarea exploatarii aceste terenuri nu vor putea fi redate circuitului agricol foarte mult timp;

Drepturile pasagerilor: cei care calatoresc cu autobuzul si cu autocarul in UE

Regulamentul prevede drepturile de baza ale calatorilor si impune o serie de obligatii firmelor de transport cu autobuzul si autocarul si conducerii autogarilor cu privire la responsabilitatea pe care o au fata de calatori. In fiecare an, numarul celor care se deplaseaza cu autobuzul sau autocarul in UE este de aproximativ 70 de milioane.

Drepturile pasagerilor

 

Siim Kallas, vicepresedinte al Comisiei responsabil pentru transporturi, a declarat: „Ne tinem de cuvant: gratie acestui nou regulament, drepturile pasagerilor vor fi extinse si la transportul cu autobuzul si cu autocarul. UE a devenit prima zona din lume care reglementeaza integral drepturile calatorilor pe toate modurile de transport.”

 

Regulamentul stabileste drepturile pasagerilor intr-un mod similar cadrului aplicabil transportului aerian, feroviar si naval. Printre noile drepturi se numara:

Drepturile pasagerilor

nediscriminarea pe motive de nationalitate in ceea ce priveste tarifele si alte conditii contractuale;

tratament nediscriminatoriu pentru persoanele cu handicap si cele cu mobilitate redusa. Mai precis, asistenta gratuita in autogarile desemnate si in autobuze si autocare, precum si compensatii financiare pentru pierderea sau deteriorarea echipamentelor de mobilitate apartinand acestei categorii de persoane;

informatii adecvate si accesibile pentru toti pasagerii inaintea si in timpul calatoriei, precum si informatii generale privind aceste drepturi, in autogari si pe internet;

rambursarea integrala a pretului biletelor sau redirectionare in caz de suprarezervare, anulare sau depasirea cu mai mult de 2 ore a orei estimate de plecare (aplicabila numai calatoriilor pe distante ce depasesc 250 km);

compensarea a 50% din pretul biletului, pe langa rambursarea integrala a pretului biletelor in caz de suprarezervare, anulare sau depasirea cu mai mult de 2 ore a orei estimate de plecare, atunci cand firma de transport nu ofera calatorilor dreptul de a alege intre rambursare si redirectionare (aplicabila numai calatoriilor pe distante ce depasesc 250 km);

asistenta adecvata (gustari, mese calde, bauturi racoritoare si, daca este cazul, cazare) in cazul anularii sau al unei intarzieri mai mari de 90 de minute la calatorii mai lungi de 3 ore (aplicabila numai calatoriilor pe distante ce depasesc 250 km)

compensatii pentru decese, raniri, pierderea sau deteriorarea bagajelor din cauza accidentelor rutiere;

un mecanism de tratare a reclamatiilor care sa fie instituit de firmele de transport rutier si sa fie pus la dispozitia tuturor calatorilor;

infiintarea unor organisme nationale independente in fiecare stat membru al UE, responsabile cu aplicarea regulamentului si impunerea de sanctiuni atunci cand este cazul.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

 

Reclamatii zbor avion – Pasagerii trebuie sa fie despagubiti în cazul in care zborul lor intarzie mai mult de trei ore

Regulamentul în materie de compensare și de asistență a pasagerilor le acordă, în principiu, acestora asistență în timpul întârzierii zborului lor. Pe de altă parte, în Hotărârea Sturgeon2 Curtea de Justiție a apreciat că pasagerii al căror zbor a fost întârziat pot de asemenea să fie despăgubiți, chiar dacă acest drept nu este acordat expres de regulament decât în cazul în care zborurile sunt anulate, iar pasagerii ajung la destinația finală după trei ore sau mai mult față de sosirea prevăzută. O astfel de compensație forfetară, într-un cuantum cuprins între 250 de euro și 600 de euro în funcție de distanța de zbor, este determinată de ultima destinație unde pasagerul urmează să sosească după ora prevăzută.

Doamna Folkerts avea o rezervare pentru un zbor din Bremen (Germania) la Asuncion (Paraguay), via Paris (Franța) și São Paulo (Brazilia). Zborul din Bremen cu destinația Paris, efectuat de compania Air France, a avut o întârziere la plecare, iar avionul a decolat cu o întârziere de circa două ore și jumătate față de ora de plecare prevăzută. În consecință, doamna Folkerts a pierdut zborul de legătură la Paris spre São Paulo, asigurat tot de Air France, care a transferat astfel această rezervare la un zbor ulterior pentru aceeași destinație. Ca urmare a sosirii sale cu întârziere la São Paulo, doamna Folkerts a pierdut zborul de legătură spre Asunción prevăzut inițial și a ajuns la această destinație cu o întârziere de 11 ore față de ora de sosire prevăzută.

Întrucât Air France a fost obligată să plătească doamnei Folkerts daune interese, inclusiv, printre altele, o sumă de 600 de euro în temeiul regulamentului, această companie a formulat o cale de atac în fața Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție germană). Această instanță solicită Curții de Justiție să stabilească dacă pasagerul aerian poate fi despăgubit în cazul în care zborul său a avut, la plecare, o întârziere mai mică de trei ore, dar a ajuns la destinația finală cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore față de ora de sosire prevăzută inițial.

În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea amintește mai întâi faptul că regulamentul are ca obiect acordarea unor drepturi minime pasagerilor aerieni atunci când aceștia din urmă sunt confruntați cu trei tipuri de situații distincte: în cazul în care li se refuză îmbarcarea împotriva voinței lor, în cazul în care zborul este anulat și, în sfârșit, în cazul în care zborul este întârziat.

În continuare, Curtea face trimitere la jurisprudența sa potrivit căreia pasagerii zborurilor întârziate care sunt afectați de o întârziere prelungită – și anume cu o durată egală sau mai mare de trei ore – dispun de un drept la compensație, la fel ca pasagerii al căror zbor inițial a fost anulat și cărora operatorul de transport aerian nu este în măsură să le propună o redirecționare în condițiile prevăzute de regulament, dat fiind că sunt afectați de o pierdere de timp ireversibilă și, prin urmare, de o neplăcere similare (Hotărârea Sturgeon, Nelson3). Având în vedere că, în ceea ce privește zborurile întârziate, această neplăcere se materializează la sosirea la destinația finală, întârzierea trebuie să se aprecieze în raport cu ora de sosire prevăzută la această destinație, și anume destinația ultimului zbor.

Prin urmare, în cazul unui zbor cu legătură directă, compensația forfetară trebuie să fie apreciată în funcție de întârzierea constatată în raport cu ora de sosire prevăzută la destinația finală, înțeleasă ca destinație a ultimului zbor efectuat de pasagerul în cauză.

O soluție contrară ar constitui o diferență de tratament nejustificată, în măsura în care ar presupune ca pasagerii zborurilor care au o întârziere la sosirea la destinația finală de trei ore sau mai mult față de ora de sosire prevăzută să fie tratați diferit după cum întârzierea zborului lor în raport cu ora de plecare prevăzută a depășit sau nu a depășit limitele prevăzute de regulament, în condițiile în care neplăcerea care le-a fost cauzată printr-o pierdere de timp ireversibilă este identică.

Curtea precizează în această privință că compensația forfetară la care are dreptul pasagerul în temeiul regulamentului, în cazul în care zborul său ajunge la destinația finală cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore față de ora de sosire prevăzută, nu este condiționată de respectarea condițiilor care dau naștere dreptului la măsuri de asistență și de deservire, acestea impunându-se în cazul întârzierii zborului la plecare.

În ceea ce privește consecințele financiare pentru operatorii de transport aerian, Curtea arată că astfel de consecințe pot fi atenuate, mai întâi, în cazul în care operatorul de transport aerian poate face dovada că întârzierea prelungită este cauzată de împrejurări excepționale care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile, cu alte cuvinte, împrejurări care scapă de sub controlul efectiv al operatorului de transport aerian (Hotărârea Wallentin-Hermann4). În continuare, obligațiile achitate în temeiul regulamentului nu aduc atingere dreptului operatorilor de transport de a pretinde compensații de la orice persoană care a cauzat întârzierea, inclusiv de la părți terțe (Hotărârea Nelson și alții). În sfârșit, cuantumul compensației, stabilit la 250 de euro, la 400 de euro și la 600 de euro în funcție de distanța zborurilor respective, mai poate fi redus cu 50 %, conform regulamentului, atunci când întârzierea este, în cazul unui zbor de peste 3 500 de kilometri, mai mică de patru ore. Curtea amintește de asemenea că obiectivul de protecție a consumatorilor și, așadar, a pasagerilor aerieni, poate justifica consecințe economice negative, chiar considerabile, pentru anumiți operatori economici.

În consecință, Curtea răspunde că pasagerul unui zbor cu legătură directă trebuie despăgubit în cazul în care a avut, la plecare, o întârziere inferioară pragurilor stabilite de regulament, dar a ajuns la destinația finală cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore față de ora de sosire prevăzută. Astfel, această compensație nu este condiționată de existența unei întârzieri la plecare.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Asistenta in favoarea consumatorilor – Ce poti face daca banuiesti ca ai achizitionat un produs nesigur?

Daci ai suspiciuni asupra siguranței unei achiziții (produse alimentare de origine animală, alte produse alimentare și cosmetice, jucării, aparatură electronică, vase sub presiune, alte produse nealimentare), încetează să mai utilizezi produsul respectiv și raportează-l autorităților. În cazul produselor nealimentare, te poți adresa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). În ceea ce privește produsele alimentare, poți apela la Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Dacă produsul nu prezintă siguranță, în principiu, îl poți returna la magazin și solicita rambursarea prețului plătit.

Nu uita! Poți verifica lista produselor propuse spre retragere pe site-ul ANPC

Atenție! Ce trebuie să știi atunci când achiziționezi o jucărie?
Atunci când cumperi o jucărie pentru copilul tău, asigură-te că este însoțită de instrucțiuni și de informații de siguranță, tipărite în limba română. Acestea pot fi scrise pe o etichetă sau într-un prospect.

Important!
Pentru jucăriile destinate copiilor mai mici de 3 ani, părțile componente și orice parte detașabilă trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari încât să nu poată fi înghițite sau inhalate.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Reclamatii zbor aerian – drepturile tale în transportul aerian

Ce se întâmplă dacă zborul tău are rezervări mai multe decât locuri?
Dacă ai un bilet valabil şi ai făcut check-in-ul la timp, dar ți se refuză îmbarcarea, ai dreptul la o compensație între 250 și 600 de euro. În cazul în care îți oferă un zbor alternativ, cu un program similar, operatorul aerian poate reduce cu 50% aceste compensații.

Ce se întâmplă dacă zborul tău este anulat?
Compania aeriană trebuie să-ți ofere două mesaje gratuite (telefon, fax sau e-mail), mese gratuite, băuturi răcoritoare, hotel și transport gratuit, în cazul în care ai nevoie să stai peste noapte. În plus, ai posibilitatea de a alege intre:
– Restituirea costului total al zborului, în termen de şapte zile;
– Redirecționarea la destinația finală, cu prima ocazie sau la o dată ulterioară, convenabilă pentru tine. De asemenea, ai dreptul la despăgubiri între 250 și 600 de euro, în funcție de momentul în care ai fost informat de anulare și de cauza acesteia.

Nu ai dreptul la despăgubiri în cazul în care:
– Anularea zborului este cauzată de împrejurări excepționale, care nu au putut fi evitate, cum ar fi incidentul petrecut în 2010, cu norul vulcanic;
– Ai fost informat despre anulare cu două săptămâni înainte de data plecării;
– Ai fost informat într-un termen mai scurt de 14 zile, dar ți s-a oferit redirecționarea în condiții apropiate de orarul inițial.

Ce se poate face în cazul în care bagajele tale sunt pierdute sau deteriorate?
În cazul în care bagajele tale au fost pierdute sau deteriorate ai dreptul, în conformitate cu politica companiei aeriene, de a primi o despăgubire de până la 1.220 euro. Pentru a o obține, trimite solicitarea ta companiei aeriene în termen de șapte zile – în cazul deteriorării – sau de 21 de zile – în cazul în care bagajul ajunge cu întârziere. Este bine să anunți compania imediat după incident, chiar dacă cererea efectivă de rambursare este trimisă ulterior, în termenele menționate.

IMPORTANT! Fie că îți cumperi biletul de la o agenție de bilete, fie că îl achiziționezi on-line, trebuie să te asiguri că prețul acestuia și costurile suplimentare sunt specificate clar, astfel încât să le poți compara cu alte oferte similare.

 

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Asistenta in favoarea consumatorilor – Citeste contractul inainte de a semna

Ai cumpărat un bilet la concertul formaţiei preferate. Dar, atunci când concertul este anulat, organizatorii refuză să ramburseze biletul şi vor să îţi ofere în schimb un bilet la un concert al altei formaţii, care nu îţi place. Organizatorii afirmă că acest drept al lor este scris pe bilet.

Cine te poate ajuta să stabileşti dacă o clauză este abuzivă? Care sunt drepturile tale în astfel de situaţii? Ce poţi să faci dacă ai un contract care include clauze abuzive?

Clauzele din contractele încheiate între un comerciant şi tine în calitate de consumator, care te pun în dezavantaj şi care îţi prejudiciază interesele, sunt interzise de lege. Aceste clauze sunt numite abuzive şi sunt declarate nule, astfel încât nu sunt obligatorii pentru tine. În cazul unui litigiu cu privire la o clauză contractuală abuzivă, instanţa va lua decizia finală.

Atenţie! Această regulă nu se aplică dacă ai negociat şi agreat în mod individual o clauză contractuală specifică. Dar ţine minte că se aplică tuturor genurilor de tranzacţii, chiar dacă nu semnezi un contract, ci doar cumperi ceva dintr-un magazin sau chiar un bilet la un spectacol, ca în exemplu de mai sus. Nu toate contractele între tine în calitate de consumator şi un comerciant au o formă scrisă şi semnată. Pentru a identifica eventuale clauze abuzive, citeşte inscripţiile scrise mic pe spatele sau la finalul unor înscrisuri. Acestea se găsesc pe bilete la spectacole, broşurile agenţilor turistici, etichetele produselor etcExemple de clauze abuzive:
– Ai încheiat un contract de televiziune prin cablu pentru o perioadă obligatorie iniţială de doi ani şi vrei să renunţi după un an. Furnizorul îţi spune că, potrivit contractului, în situaţia dată trebuie să plăteşti o sumă fixă, ca despăgubire. O astfel de clauză poate fi considerată abuzivă.
– Contractul de credit cu banca prevede o dobândă de 5%. După un an, constaţi că aceasta a crescut cu un punct procentual. Solicitând explicaţii, afli că o clauză contractuală dă dreptul băncii de a modifica dobânda în funcţie de evoluţia pieţei. Această clauză poate fi considerată abuzivă, pentru că este prea generală şi lasă la bunul plac al comerciantului motivele pentru care urmează să modifice costurile creditului. În cazul în care ai identificat o clauză abuzivă în contract, poţi să încerci o negociere personală cu comerciantul, iar dacă nu ai reuşit să rezolvi problema, contactează una dintre organizaţiile de consumatori sau autoritatea de stat, pentru a obliga comerciantul să retragă sau să modifice clauza respectivă sau pentru consiliere.

În ce situaţii te întâlneşti cu clauzele abuzive?
Cel mai des întâlnite cazuri de clauze comerciale abuzive sunt cele prin care:
– Se renunţă sau se limitează răspunderea vânzătorului, aşa cum e ea reglementată de lege;
– Sunt excluse sau restricţionate drepturile consumatorului, aşa cum sunt reglementate de lege;
– I se permite comerciantului să reţină sume plătite de către consumator în cazul în care acesta decide să nu încheie un contract;
– Consumatorul este obligat ca, în caz de abatere, să achite compensaţii sau penalităţi nejustificat de mari;
– Îl eliberează pe comerciant de obligaţiile sale contractuale după bunul său plac, în timp ce consumatorul nu beneficiază de acelaşi drept;
– I se permite comerciantului să înceteze un contract pe perioadă nedeterminată, fără notificare, fără a avea vreun motiv serios pentru a proceda în acest fel;
– I se permite comerciantului, printr-o clauză, să modifice unilateral condiţiile contractului;
– I se cere consumatorului să-şi îndeplinească obligaţiile, chiar în situaţia în care comerciantul nu şi le îndeplineşte pe ale sale.

Vrei Sa Faci O Reclamatie – Asistenta in favoarea consumatorilor

Află care sunt drepturile tale în situația respectivă. Dacă nu reușești să găsești informațiile care îți sunt necesare, cere sprijin unei asociații de consumatori sau unei autorități cu atribuții în domeniu. Descrie situația pe scurt, în scris (ce s-a întâmplat, când, unde). Este bine ca totul să fie clar, concis, fără foarte multe detalii.

Adresează plângerea ta către vânzator sau către departamentul de relații cu clienții al comerciantului, menționând solicitarile tale, precum și un termen maxim pentru răspuns, de exemplu 15 sau 30 de zile. Descrie clar ceea ce pretinzi: scuze, despăgubiri, repararea produsului, înlocuirea acestuia, restituirea contravalorii, etc.

La cerere, atașează copii ale tuturor documentelor relevante: bonuri și chitanțe fiscale, factură, contract, certificat de garanție, instrucțiuni de folosire, sau alte dovezi, după caz. Trimite întotdeauna copii, și nu documentele în original. Nu uita să menționezi: numele complet și datele tale de contact, precum și numărul contractului, dacă este cazul.În cazul în care nu primești un răspuns, sau răspunsul primit nu te mulțumește, pentru a afla ce trebuie să faci în continuare adresează-te unei asociații pentru consumatori, Centrului European al Consumatorilor România, dacă problema ta privește un comerciant dintr-un alt stat membru, sau autorităților cu atribuții în domeniu. Atunci când adresezi reclamația ta unei autorități publice, trebuie să primești un răspuns în termenul legal de 30 de zile, începând cu data înregistrării plângerii. Acest termen poate fi extins cu încă 15 zile, atunci când este necesar.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Asistenta in favoarea consumatorilor – solutionare petitii

CAP 1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE
Procedura stabileşte condiţiile şi modalităţile de efectuare a cercetării aspectelor sesizate
sau reclamate de către consumator – orice persoană fizică sau grup de persoane fizice

 
constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale
sau de producţie, artizanale ori liberale.
Procedura se aplică de către personalul cu atribuţii de control al Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor şi al structurilor teritoriale subordonate.

 

Asistenta -in- favoarea- consumatorilor – solutionare- petitii
CAP 2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
· Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 (r2) privind protecţia consumatorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor,
cu modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
· Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare;
· Legea nr. 449/2003 (r1) privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, cu
modificările şi completările ulterioare;
· Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu
consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia
consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare;
· Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi
consumatori (r2), cu modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru
consumatori, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 288/2010
· Alte acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor.
CAP 3. TERMINOLOGIE
Cele două forme prin care consumatorii se pot adresa structurilor Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, se definesc astfel:
a) sesizare: formulare făcută în scris ori prin poşta electronică, prin preluarea/completarea
fişei de sesizare/reclamaţie, de către personalul structurilor teritoriale, cu privire la lipsa
conformităţii produselor/serviciilor achiziţionate, fără solicitare de pretenţii materiale, prin care
se aduce la cunoştiinţă o posibilă încălcare a drepturilor şi intereselor consumatorilor;
b) reclamaţie: formulare făcută în scris sau prin poşta electronică, prin
preluarea/completarea fişei de sesizare/reclamaţie de către personalul din cadrul structurilor
teritoriale privind lipsa conformităţii produselor/serviciilor oferite de operatorii economici sau alte
încălcări ale drepturilor şi intereselor consumatorilor şi prin care se solicită pretenţii materiale
sau de altă natură .
c) reclamaţie cu caracter trasfrontalier: formulare făcută în scris sau prin poştă
electronică prin preluarea fişei de reclamaţie de către personalul din cadrul structurilor
teritoriale privind lipsa conformităţii produselor/serviciilor sau alte încălcări ale drepturilor şi
4
intereselor consumatorilor, români sau din alt stat membru, în cazul unor relaţii comerciale cu
carcater transfrontalier şi prin care se solicită pretenţii materiale, conform prevederilor legale.
Se consideră relaţii comerciale cu caracter transfrontalier acele relaţii în cazul cărora fie
comerciantul este stabilit în alt stat membru, iar consumatorul este român, fie consumatorul
este din alt stat membru iar fapta s-a săvârşit pe teritoriul României.
Prin petiţie se înţelege atât sesizarea, cât şi reclamaţia aşa cum sunt definite mai sus.
Prin structuri teritoriale se înţeleg Comisariatele Regionale pentru Protecţia
Consumatorilor.
CAP 4. REGULI DE PROCEDURĂ
4.1 Condiţii prealabile pentru soluţionarea petiţiilor:
(1) Structurile teritoriale, conform prevederilor legale, au obligaţia de a institui un sistem
propriu pentru preluarea, înregistrarea, stocarea, analizarea, prelucrarea şi rezolvarea petiţiilor
consumatorilor cu privire la încălcări ale unor drepturi ale acestora, urmărindu-se aplicarea
corectă a prevederilor legale, inclusiv comunicarea, în scris, către aceştia a rezultatului
cercetărilor.
(2) Pentru operativitatea soluţionării petiţiilor, consumatorii vor fi îndrumaţi să se adreseze
mai întâi vânzătorului (atunci când aceştia sunt din aceeaşi localitate).
(3) În cazul produselor nealimentare, care se află în termenul de garanţie, la care
consumatorul constată neconformităţi, acesta trebuie să se adreseze vânzătorului şi nu serviceului.
În conformitate cu dispoziţiile legale, vânzătorul şi nu service-ul este răspunzător faţă de
consumator pentru lipsa conformităţii produsului achiziţionat. Acest lucru este valabil în cazul în
care consumatorul alege calea dreptului legal. Dacă merge pe garanţia (comercială – deci
voluntară) va trebui să respecte indicaţiile vânzatorului, care după caz ii poate solicita să se
adreseze la vânzător sau direct la unitatea service trecută de regula pe certificatul de garantie
sau pe alte documente însoţitoare.
(4) În cazul constatării lipsei conformităţii produselor/serviciilor în cadrul termenului de
garanţie sau a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum, aducerea acestora la
conformitate sau înlocuirea acestora, în fiecare caz, se face fără plată – vânzătorul/prestatorul
de servicii suportă toate costurile necesare legate de transport, manipulare, expertizare,
demontare, montare, manoperă, materialele utilizate şi ambalare.
(5) După expirarea termenului de garanţie, remedierea sau înlocuirea produselor care nu pot
fi folosite în scopul pentru care au fost realizate ca urmare a unor vicii ascunse apărute în cadrul
duratei medii de utilizare sunt obligaţii ale operatorului economic.
(6) Pentru operativitatea şi eficientizarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, în sprijinul
petiţionarilor, se recomandă ca petiţiile să fie adresate direct structurilor teritoriale pe raza
cărora se află entitatea reclamată. Petiţiile înregistrate la A.N.P.C. (Autoritatea Centrală) se
transmit structurilor teritoriale de la care petiţionarii vor primi răspuns.
(7) Structurile teritoriale sunt obligate să desemneze, prin decizie administrativă/fişa postului,
persoanele care au în atribuţii rezolvarea petiţiilor (responsabili cu petiţiile) şi expedierea
răspunsurile către petiţionari.
(8) Repartizarea petiţiilor şi urmărirea modului de soluţionare cad în sarcina Comisarului Şef
sau a Comisarului Şef Adjunct.
(9) Petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare, autorităţilor
sau instituţiilor publice, care au ca atribuţii rezolvarea problemelor reclamate/sesizate,
informându-se, în aces sens, consumatorul.
(10) În cazul în care un petiţionar adresează mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă,
acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă
referire la toate petiţiile primite.
5
(11) Petiţiile înregistrate şi clasate sunt :
· petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiţionarului,
a entităţii reclamate şi ale produsului/serviciului reclamat, precum şi cele care nu au ataşate
documentele aferente achiziţionării produsului sau serviciului ori alt document care să aibă
legatură cu aspectele reclamate;
· petiţiile care conţin informaţii aberante, impertinente, irelevante, limbaj agresiv şi jignitor;
· petiţiile formulate cu tardivitate, care se referă la fapte contravenţionale săvârşite în
termen mai mare de 6 luni de la data înregistrării petiţiilor, cu excepţia celor ce constituie
contravenţii continue;
· petiţiile nelizibile şi/sau neinteligibile;
· petiţiile formulate care fac obiectul acţiunilor judecătoreşti;
· petiţiile care sunt adresate prin interpuşi, inclusiv prin case de avocatură dacă nu sunt
însoţite de împuternicire avocaţială;
Se va informa petentul cu privire la clasarea petiţiei în maxim 10 zile de la înregistrare.
4.2. Preluarea şi înregistrarea petiţiilor/informaţiilor de la consumatori
4.2.1. Preluarea se poate face utilizând, după caz, următoarele modalităţi:
· birouri de primire/înregistrare la sediile structurilor teritoriale;
· numere telefonice, numai pentru informaţii;
· poşta electronică;
· fax;
· poştă.
4.2.2. Înregistrarea petiţiilor
(1) Structurile teritoriale pentru protecţia consumatorilor înregistrează petiţiile, în vederea
cercetării acestora.
(2) Petiţiile se preiau şi se înregistrează, indiferent dacă operatorul economic are sediul sau nu
pe raza de activitate a structurii teritoriale la care consumatorul s-a adresat.
(3) Structurile teritoriale nu pot refuza înregistrarea petiţiilor referitoare la domenii de activitate
care nu intră în competenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
(4) Pentru operativitatea şi eficienţa soluţionării petiţiei se va proceda la consilierea
petiţionarului şi îndrumarea acestuia către structura administraţiei publice competentă, dacă
acesta este de acord, sau la redirecţionarea petiţiei către structura în drept să o soluţioneze cu
informarea petiţionarului despre acest fapt.
(5) Petiţiile trebuie să conţină informaţii referitoare la produsul sau serviciul reclamat, datele de
identificare a operatorului economic, inclusiv anexarea documentelor probatorii.
(6) Petiţiile transmise prin e-mail trebuie să cuprindă datele de identificare a petentului, adresa
de e-mail fiind insuficientă.
(7) Pentru formularea în scris a petiţiei, la sediul structurii teritoriale, se solicită petentului să
completeze datele din “Fişa de sesizare/reclamaţie”, conform modelului din Anexa nr. 1 la
prezenta procedură.
(8) Persoana care înregistreaza petiţia se va asigura că petiţionarul face petiţia în nume propriu.
4.3. Reclamaţiile transfrontaliere
În funcţie de autoritatea competentă, se disting trei tipuri de situaţii:
(1) cele pentru care ANPC este responsabilă cu instrumentarea lor. Se urmează procedura generală
sau, în cazul reclamaţiilor formulate în baza Regulamentului CE nr. 261/2004 privind drepturile
pasagerilor pe transport aerian, se va ţine cont de aspectele specifice ale acestuia;
(2) cele pentru care ANPC nu este responsabilă cu instrumentarea, caz în care reclamaţiile:
a) se redirecţionează către ECC România (ca de exemplu: bagaje pierdute sau achiziţionare de produse
de către un consumator român direct de la un comerciant din alt stat membru);
6
b) se redirecţionează către autoritatea competentă din alt stat membru (în cazurile expres
prevăzute de Regulamentul CE nr. 261/2004);
(3) cele care se transmit la ANPC pentru a fi introduse în sistemul instituit în baza
Regulamentului CE nr. 2006/2004 de cooperare administrativă la nivel transfrontalier, (ca de
exemplu în cazul practicilor care pot afecta interesele mai multor consumatori, cum ar fi
achiziţionarea de produse on line). Deoarece în aceste cazuri ANPC poate doar întreprinde
demersurile necesare pentru încetarea practicii, dar nu se pot dispune măsuri pentru
recuperarea daunelor de către consumatori, reclamaţiile se transmit de asemenea, pentru
soluţionare pe cale amiabilă, către ECC România.
4.4. Desfăşurarea cercetării petiţiilor
4.4.1. Soluţionarea petiţiilor pe cale amiabilă
(1) La înregistrarea unei reclamaţii se verifică dacă petentul s-a prezentat, în prealabil, la
vânzător, respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat soluţionarea reclamaţiei, în condiţiile
legii.
(2) Totodată, se analizează informaţiile cu privire la natura produselor/serviciilor, a
neconformităţilor reclamate/sesizate, precum şi pretenţiile formulate de petent.
(3) Având la bază informaţiile menţionate anterior, comisarii pot folosi una dintre următoarele
modalităţi de soluţionare operativă a petiţiilor, modalităţi care nu implică prezenţa acestora în
teren, cu respectarea confidenţialităţii coordonatelor de identificare ale petentului (adresă,
nr.telefon, CNP, etc.), în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor
date:
· apelarea telefonică a entităţii reclamate şi consilierea acesteia, astfel încât să accepte
soluţionarea reclamaţiei pe cale amiabilă , în condiţii legale;
· notificarea entităţii reclamate (model Anexa nr. 3), prin care se solicită soluţionarea pe
cale amiabilă a petiţiei şi punerea în drepturi a consumatorului, în condiţiile legii.
(4) Cu acordul scris al petentului, Notificarea împreună cu o copie a Fişei de reclamaţie, Anexa
nr. 3, cap. B (completată şi înregistrată de petent la structurile teritoriale) se vor transmite
entităţii prin poştă/fax sau, după caz, vor fi transmise direct prin intermediul petiţionarului care a
depus reclamaţia.
(5) În toate cazurile, notificarea, inclusiv poziţia operatorului economic (cap. C – Anexa nr. 3),
respectiv poziţia consumatorului (cap. D – Anexa nr. 3), va fi solicitată operatorului economic
pentru returnare (prin fax/poştă).
(6) În situaţia în care reclamaţia nu se soluţionează pe cale amiabilă, structura teritorială va
declanşa acţiunea de control pentru cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei.
(7) Apelarea la una din cele două modalităţi de rezolvare pe cale amiabilă a petiţiilor se va face
numai în situaţiile în care consumatorul nu s-a prezentat, în prealabil, la operatorul economic şi
numai în cazurile în care neconformităţile produselor sau serviciilor reclamate/sesizate
afectează individual consumatorul, respectiv natura neconformităţilor nu impune desfăşurarea
unor acţiuni de control din partea Comisariatului pentru prevenirea sau limitarea prejudicierii
altor consumatori.
4.4.2. Soluţionarea petiţiilor prin acţiuni de control
(1) La înregistrarea unei petiţii se verifică dacă petentul s-a prezentat, în prealabil, la vânzător,
respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat soluţionarea reclamaţiei, în condiţiile legii.
(2) Conducerea structurii teritoriale va asigura, într-un termen rezonabil de la data înregistrării
petiţiei, dar fără a depăşi termenul legal, declanşarea cercetării, echipa de control fiind formată,
7
de regulă, din doi comisari, cu excepţia cazurilor în care Comisarul Şef/Comisarul Şef Adjunct
aprobă cercetarea, în scris, de către un singur comisar.
(3) În situaţia în care numărul mare de petiţii înregistrate într-o perioadă de timp nu permite
cercetarea lor individuală, conducerea poate dispune, pe baza unor priorităţi stabilite, să se
procedeze, după caz, la cercetarea concomitentă a mai multor petiţii la acelaşi operator
economic.
(4) În situaţia în care atât soluţionarea petiţiei, cât şi stabilirea măsurilor pentru limitarea
prejudicierii altor consumatori nu se pot face prin acţiuni desfăşurate la nivelul judeţului, fişa de
sesizare/reclamaţie se va transmite structurii teritoriale pe a cărei rază de activitate se află
operatorul economic respectiv (producător, distribuitor, vânzător), însoţită, atunci când situaţia o
impune, de o constatare prealabilă efectuată asupra produsului reclamat.
(5) Cercetarea sesizărilor se va face cu respectarea confidenţialităţii datelor de identitate a
persoanelor care au sesizat.
(6) Cercetarea şi concluzionarea petiţiilor se vor face în termen de 30 de zile calendaristice de
la data înregistrării lor la structura teritorială în competenţa căreia se află rezolvarea cauzei.
(7) În cazul în care aspectele sesizate prin petiţie impun o cercetare care necesită timp, ca
urmare a apariţiei unor situaţii neprevăzute, Comisarul Şef/Comisarul Şef Adjunct, poate
prelungi termenul de 30 zile calendaristice cu cel mult 15 zile, cu anunţarea petiţionarului
despre acest fapt.
(8) În situaţia în care cercetarea petiţiei nu se poate efectua, ca urmare a unor cauze obiective
(lipsa documentelor doveditoare sau a unor informaţii eronate, insuficiente) în registrul de
evidenţă, la rubrica “Concluzii” se va înscrie “Reclamaţie nesoluţionabilă”, cu precizarea
cauzelor.
(9) Cercetarea se va efectua având la bază documentele probatorii puse la dispoziţie de
petiţionar, rezultatele controlului efectuat la operatorul economic asupra produselor similare
existente la comercializare şi, după caz, la petiţionar, inclusiv eventualele buletine de analize şi
încercări.
(10) Produsul reclamat nu poate face parte din probatoriu, decât în măsura în care există
certitudinea că starea sa nu a fost afectată de condiţiile specifice de păstrare, depozitare sau
atunci când sigiliile sunt intacte.
(11) Atunci când produsul reclamat poate fi acceptat ca probă, comisarul responsabil cu
preluarea petiţiilor va decide dacă este cazul să reţină produsul sau să îl lase în posesia
petiţionarului, urmând ca acesta să fie solicitat a-l prezenta cu ocazia cercetării reclamaţiei.
(12) Ca urmare a cercetării efectuate, echipa de comisari va concluziona dacă reclamaţia
este rezolvată pozitiv (în favoarea consumatorilor) sau nejustificată (în defavoarea
consumatorilor). Reclamaţia va fi concluzionată ca justificată, chiar dacă aspectele reclamate
sunt parţial confirmate.
(13) Dacă cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei impun efectuarea unor teste şi analize de
laborator, acestea trebuie să aibă la bază eşantioane din acelaşi lot cu produsul reclamat,
prelevate de către comisari de la locul vânzării acestora.
(14) În funcţie de natura petiţiei, trebuie să se asigure declanşarea cercetării, inclusiv testarea
la un laborator, dacă se consideră necesar, cu prioritate a probelor prelevate din produsele
existente la vânzător sau, după caz, în mod deosebit, a celor aduse de consumator.
(15) În caz de suspiciune de neconformitate, comercializarea produselor existente la vânzător
se va face pe propria răspundere a acestuia, menţiune care va fi stipulată în documentul de
control, urmând ca, în cazul în care se constată a fi confirmată, fapta să fie considerată
circumstanţă agravantă.
(16) Decizia privind testarea produselor va avea în vedere prezumţia de neconformitate,
precum şi următoarele aspecte:
8
· dacă produsul se pretează unei verificări sau analize în aşa fel încât buletinul de analiză
rezultat să poată fi fructificat în decizia luată de comisari prin procesul verbal;
· dacă starea produsului, inclusiv a ambalajului (atunci când starea produsului depinde de
calitatea acestuia) permite să se demonstreze că testarea produsului conduce la o concluzie a
cercetării;
· costul testelor, având în vedere mărimea prejudiciului, numărul de consumatori afectaţi şi
natura riscului.
(17) Costul testelor şi al analizelor de laborator va fi suportat de către A.N.P.C., dacă nu se
constată vinovaţia operatorului economic, în caz contrar acesta este suportat de operatorul
economic respectiv.
(18) Petentul poate apela la efectuarea unei expertize tehnice, după ce structurile teritoriale
şi-au epuizat căile legale pentru a soluţiona reclamaţia, costul acesteia fiind suportat de către
consumator. În cazul în care expertiza tehnică confirmă cele reclamate de consumator, acesta
poate să se adreseze structurii teritoriale pentru soluţionarea reclamaţiei sau direct operatorului

 

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Formular reclamatie transport aerian – Cab.avocat Coltuc

Drepturile pasagerilor în eventualitatea
refuzului la îmbarcare, a declasării, a anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor
în temeiul Regulamentului (CE) nr. 261/2004.
INSTRUCȚIUNI

1) Pasagerii care consideră că au motive întemeiate pentru a depune o plângere împotriva
unei companii aeriene1 privind refuzul la îmbarcare, declasarea, anularea sau întârzierea
prelungită a unui anumit zbor, trebuie mai întâi să adreseze această plângere companiei
aeriene care operează zborul respectiv. În acest scop se poate utiliza prezentul formular. Vă
rugăm să păstrați o copie a acestui formular.

Formular- reclamatie- transport -aerian
2) În cazul în care compania aeriană nu vă răspunde în termen de 6 săptămâni de la primirea
plângerii dumneavoastră sau în cazul în care nu sunteți satisfăcut de răspunsul respectiv,
prezentul formular (se poate utiliza o copie a formularului original trimis companiei aeriene)
trebuie trimis organismului național competent2 din statul membru3 în care a avut loc
incidentul.
3) În cazul în care incidentul a avut loc pe un aeroport de plecare din afara Uniunii Europene,
puteți contacta organismul național competent din statul membru de destinație.
4) Prezentul formular de plângere poate fi utilizat numai pentru cazurile de refuz la îmbarcare,
de declasare, de anulare sau de întârziere prelungită a zborului.
5) Și alte tipuri de plângeri, precum recuperarea bagajelor, modificări ale orarului de zbor cu
mai mult de 14 zile înainte de data călătoriei sau probleme legate de emiterea biletelor,
trebuie trimise mai întâi companiei aeriene în cauză. În cazul în care nu primiți un răspuns
sau dacă nu sunteți satisfăcut de răspunsul primit, puteți contacta, pentru indicații
suplimentare, centrele europene ale consumatorilor4 din orice stat membru.
6) Vă rugăm să completați acest formular cu majuscule.
Plângere depusă de:
Prenume: Nume:
Adresa:
Codul poștal, localitatea: Țara:
E-mail:
Număr de telefon:
1 „Regulamentul 261/2004 se aplică tuturor zborurilor cu plecare de pe orice aeroport din UE,
operate de orice companie aeriană, și zborurilor cu destinație către orice aeroport din UE,
operate de orice companie aeriană din UE”.
2 Lista organismelor naționale competente și informații suplimentare referitoare la drepturile
pasagerilor în UE sunt disponibile pe site-ul http://www.apr.europa.eu/
3 sau Islanda, Norvegia, Elveția.
4 http://ec.europa.eu/consumers/redress/ecc_network/webcenters_en.htm

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro