Procedura Adoptiei Romania Se Modifica Din August 2016

10 martie 20221 iunie 2016 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Persoanele care vor să adopte copii vor trebui să respecte noi prevederi legale începând din 12 august, deoarece la acea dată Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei va suferi modificări semnificative.

Înainte de toate trebuie spus că legislaţia distinge, în momentul de faţă, între adopţia internă (când adoptatorii şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în România) şi cea internaţională (când adoptatorii şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în state diferite), însă noi ne vom concentra, în articolul de faţă, doar pe prima. Astfel, potrivit actului normativ amintit, adoptarea unui copil se poate face doar cu îndeplinirea unor garanţii morale şi a unor condiţii materiale.

În acelaşi timp, legea prevede şi unele interdicţii. Astfel, n-au voie să adopte copii persoanele condamnate pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, pentru infracţiunea de pornografie infantilă sau pentru infracţiuni privind traficul de droguri/precursori. De asemenea, nu pot adopta persoana/familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti şi nici persoanele care vor să adopte singure şi au soţi bolnavi psihic/cu handicap mintal.

Important de ştiut este că părinţii fireşti trebuie să îşi dea consimţământul pentru adopţie în faţa instanţei judecătoreşti, iar dacă minorul a împlinit vârsta de zece ani, este nevoie şi de consimţământul său. Totodată, adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie, de asemenea, să-şi dea consimţământul în faţa judecătorului.

Atenţie! Începând din august, Legea adopţiei va stabili în mod expres că, în locul părinţilor fireşti, consimţământul la adopţie nu va putea fi exprimat de către curator, mandatar sau orice altă persoană împuternicită în acest sens. Totodată, dacă unul sau ambii părinţi nu pot fi găsiţi pentru exprimarea consimţământului, adopţia poate fi făcută doar în baza consimţământului celuilalt părinte, respectiv fără consimţământ.

Persoanele care vor să adopte trebuie să obţină un atestat

Două persoane pot să adopte împreună un copil doar dacă sunt soţ şi soţie, iar”adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să îndeplinească garanţiile morale, precum şi condiţiile materiale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului”, se arată în lege. Mai exact, îndeplinirea garanţiilor şi a condiţiilor şi existenţa abilităţilor parentale se dovedesc cu ajutorul unui atestat eliberat de autorităţi.

La evaluarea persoanelor care vor să adopte un copil se ţine cont, de asemenea, de caracteristicile psihologice, sociale şi medicale ale celorlalţi membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc cu adoptatorii, aceasta fiind realizată de direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului (sau, începând din 12 august, de entităţile private autorizate). În cadrul evaluării se au în vedere:

3.436

de copii adoptabili figurau, la sfârşitul anului 2015, în evidenţeleAutorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

personalitatea şi starea sănătăţii persoanelor care vor să adopte, viaţa familială, condiţiile de locuit, aptitudinea de creştere şi educare a unui copil;
situaţia economică a adoptatorilor analizată din perspectiva surselor de venit, a continuităţii acestora, precum şi a cheltuielilor persoanei/familiei;
motivele pentru care se doreşte adopţia;
impedimente relevante pentru capacitatea de a adopta.

În această fază, o evaluare favorabilă are drept rezultat eliberarea (de către direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului) atestatului de persoană/familie aptă să adopte. Dacă în prezent valabilitatea acestui document este de doar un an, începând cu data de 12 august valabilitatea va fi dedoi ani. În plus, raportul final de evaluare prin care se propune eliberarea atestatului va trebui să fie întocmit mai rapid: în 90 de zile de la solicitare, faţă de 120 de zile, cât este acum.

Important! Obţinerea atestatului nu este necesară dacă este vorba de adopţia unei persoane care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu sau dacă este vorba de adopţia unui copil de către soţul părintelui firesc/adoptiv.

Potrivirea dintre adoptatori şi copii este obligatorie

Înainte ca un copil să fie încredinţat pentru adopţie, trebuie efectuată etapa prealabilă a potrivirii acestuia cu adoptatorii. Concret, autorităţile trebuie să găsească adoptatorii care răspund nevoilor copilului şi apoi se stabileşte compatibilitatea lor.

„Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se identifică şi selectează persoana/familia atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor identificate ale copilului şi se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare”, este precizat în Legea adopţiei.

În cadrul acestei etape, rudele copilului din familia extinsă (adică până la gradul al patrulea) şi alte persoane alături de care minorul s-a bucurat de viaţa de familie timp de cel puţin şase luni (adică, de exemplu, tutorele, asistentul maternal sau familia de plasament) au prioritate. Începând din august, în potrivire vor fi incluse doar rudele şi persoanele care au un atestat valabil de adoptator.

Apoi, după trecerea perioadei de potrivire, direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului trebuie să întocmească un raport prin care să constate, practic, compatibilitatea dintre adoptatori şi copil şi să propună instanţei judecătoreşti încredinţarea pentru adopţie. „La finalul procedurii de potrivire, compartimentul de adopţii şi postadopţii din cadrul direcţiei întocmeşte un raport de potrivire, în care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, precum şi propunerea vizând sesizarea instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei”, este explicat în actul normativ.

În baza sesizării autorităţilor, instanţa dispune încredinţarea copilului în vederea adopţiei pentru o perioadă de 90 de zile, timp de care este nevoie pentru a aprecia dacă potrivirea cu adoptatorii este bună. „Capacitatea de adaptare, fizică şi psihică, a copilului la noul mediu familial va fi analizată în raport cu condiţiile de natură socioprofesională, economică, culturală, de limbă, religie şi cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care trăieşte copilul în perioada încredinţării şi care ar putea avea relevanţă în aprecierea evoluţiei ulterioare a acestuia în cazul încuviinţării adopţiei”, se arată în lege.

Pe durata încredinţării pentru adopţie, autorităţile trebuie să urmărească evoluţia copilului şi a relaţiilor pe care le are acesta cu adoptatorii, progresul fiind înscris în rapoarte bilunare. În fine, la sfârşitul celor 90 de zile se întocmeşte raportul final, ce este trimis instanţei competente.

Din august, salariaţii care vor să adopte copii vor putea cere concediu

Una dintre cele mai importante noutăţi ce se vor introduce în Legea adopţiei, începând cu data de 12 august, este concediul de acomodare. Mai precis, salariaţii care vor să adopte copii vor putea să ceară intrarea într-un concediu plătit de maximum un an, care va include şi perioada încredinţării pentru adopţie.

„Adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau activităţi agricole, denumit în continuare persoană îndreptăţită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei (…)”, va dispune, din august, Legea nr. 273/2004.

Indemnizaţia, care va fi raportată la indicatorul social de referinţă (ISR – în valoare de 500 de lei), va avea un cuantum lunar de 3,4 ISR, adică 1.700 de lei. Atât concediul, cât şi indemnizaţia vor fi acordate pe baza cererii persoanei îndreptăţite, la care vor trebui anexate:

certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei;
documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare, înregistrat la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul;
dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii.

Documentele amintite vor trebui depuse la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială în a cărei rază îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana îndreptăţită să ceară intrarea în concediu. Apoi, drepturile vor fi stabilite şi acordate începând cu ziua de după cea în care va fi pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare pentru adopţie.

Aprobarea adopţiei poate fi făcută doar de o instanţă

Încuviinţarea adopţiilor intră în zona de competenţă a instanţelor judecătoreşti, potrivit Legii nr. 273/2004, care trebuie să se pronunţe asupra cererilor după terminarea perioadei de încredinţare.

Cererea de încuviinţare a adopţiei trebuie să fie introdusă fie de către adoptatori, fie de către direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului. De la caz la caz, solicitarea trebuie să fie însoţită de următoarele acte:

certificatul de naştere al copilului (copie legalizată);
certificatul medical privind starea de sănătate a copilului;
raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de zece ani, în vederea exprimării consimţământului;
atestatul valabil al adoptatorilor;
hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei;
certificatele de naştere ale adoptatorilor (copie legalizată);
certificatul de căsătorie al adoptatorilor (copie legalizată);
cazierul judiciar al adoptatorilor;
certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorilor (de la medicul de familie);
hotărârea judecătorească irevocabilă de deschidere a procedurii adopţiei a copilului;
raportul de consiliere şi informare a părinţilor fireşti în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc;
documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
declaraţia notarială pe propria răspundere (atunci când copilul adoptat are un singur părinte – necăsătorit –, iar acesta se află într-o relaţie cu o persoană de sex opus – necăsătorită.

Notă: Toate acţiunile şi cererile necesare în cadrul procedurii adopţiei sunt scutite, potrivit legii, de taxa judiciară de timbru.

Dacă instanţa judecătorească şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului, va admite cererea de încuviinţare a adopţiei. Apoi, în cinci zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, autorităţile vor înştiinţa în scris părinţii fireşti ai copilului.

Totuşi, procedura adopţiei nu se încheie odată cu decizia favorabilă a instanţei de judecată. După încuviinţarea adopţiei, legea prevede că mai există şi o perioadă de monitorizare. „Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă”, dispune Legea adopţiei.

Mai exact, perioada de monitorizare este de minimum doi ani, iar în timpul acesteia autorităţile trebuie să întocmească rapoarte trimestriale. Abia după încheierea monitorizării postadopţie se întocmeşte raportul final de închidere a cazului.

Anunt Important : ECONOMIE » NEWS Legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea fi votată pana in aprilie 2015

17 martie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

‘Mă aştept ca de mâine (marţi n.r.) să intre dezbaterile pe fond, pe amendamentele pe care eu le-am introdus, însemnând reglementarea procedurii administrative pe plan de rambursare în afara instanţelor şi în faţa acestei comisii, exact aşa cum s-a hotărât acum trei săptămâni. Mă aştept ca în maximum două săptămâni, oricum până în Paşti, să o avem votată de Camera Deputaţilor’, a spus Ana Birchall.

Acesta a spus că în acest moment proiectul de lege se află la Comisia Juridică, la raport, iar Camera Deputaţilor este cameră decizională.

De asemenea, Adina Călinescu, reprezentant al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a afirmat că aprobarea acestei legi ar putea duce la un blocaj al justiţiei.

‘Legea despre care se află acum pe masă în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor intra în vigoare în 60 de zile de la publicare. Noi am solicita măcar 180 de zile până la intrarea în vigoare întrucât în această perioadă de timp s-ar putea rezolva ceva cu privire la infrastructură şi cu privire la asigurarea unei înţelegeri a acestei legi. Este foarte important ca după intrarea în vigoare a unei legi să se asigure de către instituţiile abilitate nişte cursuri în domeniu’, a mai spus Adina Călinescu.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a organizat luni conferinţa ‘Ziua Consumatorului de Servicii Financiare’, care face parte dintr-o serie de evenimente prilejuite de Ziua Mondială a Consumatorilor din 15 martie.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/legea-insolventei-persoanelor-fizice-ar-putea-fi-votata-pana-la-paste_97957.html#ixzz3Ucjwm4DE

Legea privind regimul juridic al adoptiilor

10 decembrie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Legea privind regimul juridic al adoptiilor

Art. 1.– Adopþia este operaþiunea juridicã prin care se creeazã legãtura de filiaþie între adoptator ºi adoptat, precum ºi legãturi de rudenie între adoptat ºi rudele adoptatorului.Art. 2. – Urmãtoarele principii trebuie respectate în mod obligatoriu în cursul procedurii adopþiei:
a) principiul interesului superior al copilului;
b) principiul creºterii ºi educãrii copilului într-un mediu familial;
c) principiul continuitãþii în educarea copilului, þinând seama de originea sa etnicã, culturalã ºi lingvisticã;
d) principiul informãrii copilului ºi luãrii în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta ºi gradul sãu de maturitate;
e) principiul celeritãþii în îndeplinirea oricãror acte referitoare la procedura adopþiei.

Art. 3. – În înþelesul prezentei legi, termenii ºi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaþii:
a) adoptat – persoana care a fost sau urmeazã sã fie adoptatã în condiþiile prezentei legi;
b) adoptator – persoana care a adoptat sau doreºte sã adopte, în condiþiile prezentei legi;
c) adopþie internã – adopþia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât ºi adoptatul au domiciliul în România;
d) adopþie internaþionalã – adopþie care, în condiþiile prezentei legi, nu este adopþie internã;
e) atestat – documentul întocmit în condiþiile prezentei legi, care face dovada capacitãþii de a adopta rezultatã din îndeplinirea garanþiilor morale ºi condiþiilor materiale necesare dezvoltãrii depline ºi armonioase a personalitãþii copilului;
f) Convenþia de la Haga – Convenþia asupra protecþiei copiilor ºi cooperãrii în materia adopþiei internaþionale, încheiatã la Haga la 29mai 1993 ºi ratificatã de România prin Legea nr. 84/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 21 octombrie 1994;
g) copil – persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani sau nu a dobândit capacitate deplinã de exerciþiu, în condiþiile legii;
h) Direcþia – Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, instituþie publicã, cu personalitate juridicã înfiinþatã în subordinea consiliilor judeþene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti, în condiþiile legii;
i) familie adoptatoare – soþul ºi soþia care au adoptat sau doresc sã adopte, în condiþiile prezentei legi;
j) familie – pãrinþi ºi copiii aflaþi în întreþinerea acestora;
k) familie extinsã –pãrinþii, copilul ºi rudele fireºti ale acestuia, pânã la gradul IV inclusiv;
l) familie substitutivã – persoanele, altele decât cele care aparþin familiei extinse care, în condiþiile legii, asigurã creºterea ºi îngrijirea copilului;
m) Oficiu – organ de specialitate al administraþiei publice centrale, cu personalitate juridicã, înfiinþat prin reorganizarea Comitetului Român pentru Adopþii, cu atribuþii de supraveghere ºi coordonare a activitãþilor referitoare la adopþie;
n) pãrinte firesc – persoana faþã de care copilul are stabilitã filiaþia fireascã, în condiþiile legii;
o) planul individualizat de protecþie – documentul prin care se realizeazã planificarea serviciilor, prestaþiilor ºi mãsurilor de protecþie specialã a copilului, pe baza evaluãrii psiho-sociale a acestuia ºi a familiei sale, în vederea integrãrii copilului care a fost separat de familia sa, într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil;
p) stat primitor – statul în care domiciliazã adoptatorul sau familia adoptatoare în cazul adopþiei internaþionale ºi în care se deplaseazã adoptatul în urma încuviinþãrii adopþiei.
Art. 4. – Pe tot parcursul procedurii de adopþie, Direcþia, în a cãrei razã teritorialã domiciliazã copilul, este obligatã sã ofere copilului informaþii ºi explicaþii clare ºi complete, potrivit vârstei ºi gradului sãu de maturitate, referitoare la etapele ºi durata procesului de adopþie, la efectele acesteia, precum ºi la adoptator sau familia adoptatoare ºi rudele acestora.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

3 octombrie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Cum s-a schimbat situatia orfanilor romani in ultimii ani

6 iunie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cum s-a schimbat situatia orfanilor romani in ultimii ani

In ultimele sapte decenii, au fost publicate numeroase cercetari si studii de caz pe tema copiilor institutionalizati.

Unul dintre ele – „Copiii abandonati ai Romaniei” – isi propune sa faca o radiografie a situatiei copiilor orfani din Romania, transmite Times Higher Education.

Trei cercetatori americani, Charles Nelson, Nathan Fox si Charles Zeanah, au inceput un studiu in 2011, cand au analizat cazurile a 136 de copii orfani din centrele de plasament din Bucuresti.

Concluzia la care au ajuns a fost aceeea ca orfelinatele romanesti sunt suprapopulate si ca exista putini asistenti maternali special pregatiti pentru a lua in ingrijire astfel de copii.

Studiul celor trei a inclus si o serie de copii orfani care nu fusesera niciodata institutionalizati.

Astfel, s-a ajuns la concluzia ca orfanii care sunt luati in ingrijire maternala, chiar si atunci cand nu mai sunt bebelusi, se dezvolta mai bine din punct de vedere cognitiv si emotional. De asemenea, cu cat acestia sunt luati in ingrijire mai devreme, beneficiile sunt mai mari pentru ei.

Copiii din orfelinate au un IQ mai mic

Concluzia fundamentala a acestui studiu este aceea ca asistenta maternala de calitate este mai buna decat institutionalizarea copiilor in orfelinate, acolo unde micutilor nu li se acorda atentia necesara pentru a se dezvolta la fel de bine precum cei care cresc in familii traditionale.

Traumele copiilor romani adoptati de familii din Canada

Astfel, s-a ajuns la concluzia ca un copil care a petrecut mai putin timp intr-un centru de plasament, inainte de varsta de doi ani, are sanse sa dezvolte un coeficient de inteligenta (IQ) mai mare pe viitor. Dincolo de dezvoltarea intelectului, copiilor din orfelinate le este afectata si dezvoltarea fizica.

In concluzie, studiul arata ca accesul orfanilor la asistenta maternala a crescut extrem de mult in Romania ultimilor ani si ca acest lucru ar putea stimula si adoptiile.

Orfanii romani, adoptati in SUA

6 iunie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Orfanii romani, adoptati in SUA

Adoptiile internationale au fost reluate si pentru cetatenii romani stabiliti in SUA. Oficiul Roman pentru Adoptii a anuntat ca trei copii au fost deja adoptati de catre doua familii mixte, in care un parinte este roman.

Aceste adoptii au avut loc in ultima luna.

In cazul unei fetite de cinci ani si o luna, procesul de adoptie a durat un an si trei luni. In ceea ce priveste doi frati de etnie rroma a durat 11 luni pana au putut fi luati de americani. Cei doi au cinci ani si zece luni, respectiv patru ani. Copiii au probleme medicale, ei prezinta intarzieri in dezvoltare si retard mintal usor.

Adoptiile internationale pentru cetateni romani stabiliti in strainatate au fost redeschise pe data de 7 aprilie 2012. Potrivit datelor oficiale, cele mai multe cereri de adoptie au venit din Canada, 16, dintre care doar in cazul a 11 actele au fost complete. Din Italia exista 13 solicitari (11 complete), din Franta 10 (5 complete), din Spania 5 (2 complete), din Germania 5 (4 complete).

Romania redeschide adoptiile internationale

18 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Romania redeschide adoptiile internationale

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/bjXRL5ad6nm

Dupa mai bine de zece ani, guvernul Romaniei a redeschis procesul de adoptii internationale.

Printre cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o familie ce doreste sa adopte un copil din Romania, una din conditiile de baza este ca macar o persoana din respectivul cuplul sa fie de origine romana.

Alte doua conditii importante sint dovedirea unui loc de munca stabil si a faptului ca familia adoptiva este in masura sa asigure conditii de trai confortabile copilului ce urmeaza a fi adoptat (cel putin un apartament cu trei camere).

Un alt aspect foarte important de care trebuie sa tina cont cei ce isi doresc sa se implice intr-un asemenea proiect, pe cit de frumos pe atit de sensibil, vizeaza solicitarea tuturor informatiilor pe care le poate furniza tara de adoptie, Romania, si sa se adreseze de asemenea la Secretariatul de Adoptii Internationale (SAI), de unde vor fi dirijati catre persoana care este in permanenta legatura cu serviciul de adoptii din Romania.

Procesul de adoptie, desfasurat pe cheltuiala familiei adoptive, poate dura mai putin de un an pina la completarea procedurilor in strainatate, urmind a se finaliza in tara de adoptie.

Potrivirea dintre copil si persoana/familia adoptatoare

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Potrivirea dintre copil si persoana/familia adoptatoare

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/HpXf2TfjLHp

Art. 36
(1) Potrivirea este o etapa premergatoare incredintarii in vederea adoptiei prin care se identifica si selecteaza cea mai potrivita persoana/familie atestata ca fiind apta sa adopte, care raspunde nevoilor identificate ale copilului si se stabileste compatibilitatea dintre copil si persoana/familia adoptatoare.
(2) Potrivirea se realizeaza acordandu-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse si altor persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de minimum 6 luni, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior.
(3) Procesul de potrivire include o componenta teoretica si una practica.

Art. 37
(1) Potrivirea teoretica se initiaza de Oficiu pentru copiii aflati in evidenta sa si care urmeaza sa fie incredintati in vederea adoptiei, prin identificarea si selectarea din Registrul national pentru adoptii a persoanelor/familiilor atestate care raspund in cea mai mare masura nevoilor copiilor.
(2) Lista persoanelor/familiilor prevazute la alin. (1) se transmite de Oficiu pentru continuarea demersurilor de potrivire directiei de la domiciliul copilului.
(3) Selectia celei mai potrivite persoane/familii care urmeaza sa parcurga etapa potrivirii practice se realizeaza de catre compartimentul de adoptii si postadoptii din structura directiei, numai din lista prevazuta la alin. (2).

Art. 38
(1) Metodologia de potrivire teoretica si practica dintre copil si persoana/familia atestata ca apta sa adopte se elaboreaza de catre Oficiu si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(2) Criteriile pe baza carora se realizeaza potrivirea teoretica se elaboreaza de catre Oficiu si se aproba prin ordin al presedintelui acestuia.

Art. 39
(1) La finalul procedurii de potrivire, compartimentul de adoptii si postadoptii din cadrul directiei intocmeste un raport de potrivire, in care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilitatii dintre copil si persoana/familia adoptatoare, precum si propunerea vizand sesizarea instantei judecatoresti pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei.
(2) Dupa intocmirea raportului de potrivire, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sesizeaza, in maximum 5 zile, instanta judecatoreasca pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei. Cererea de incredintare in vederea adoptiei adresata instantei va fi insotita in mod obligatoriu de lista prevazuta la art. 37 alin. (2).

Conditiile de fond ale adoptiei

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Conditiile de fond ale adoptiei

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4pLtEZyxip5

Art. 6
(1) Doua persoane nu pot adopta impreuna, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului in care sunt sot si sotie.
(2) Cu toate acestea, o noua adoptie poate fi incuviintata atunci cand:
a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat; in acest caz, adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de incuviintare a unei noi adoptii;
b) adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv;
c) copilul adoptat are un singur parinte, necasatorit, iar acesta se afla intr-o relatie stabila si convietuieste cu o persoana de sex opus, necasatorita, care nu este ruda cu acesta pana la gradul al patrulea, si declara prin act autentic notarial ca noul adoptator a participat direct si nemijlocit la cresterea si ingrijirea copilului pentru o perioada neintrerupta de cel putin 5 ani.

(3) In situatia prevazuta la alin. (2) lit. c), dispozitiile legale privitoare la adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv, precum si cele privitoare la nume, domiciliu, drepturile si obligatiile dintre parinti si copii, exercitarea autoritatii parintesti, drepturile succesorale, actele de identitate aplicabile pentru copilul nascut in afara casatoriei cu filiata stabilita fata de ambii parinti se aplica in mod corespunzator.
(4) Ori de cate ori prin prezenta lege sau prin alte dispozitii legale se face trimitere la situatia copilului adoptat de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv, trimiterea se considera a fi facuta si la situatia prevazuta la alin. (2) lit. c).
(5) Conditia vizand existenta relatiei stabile si a convietuirii se verifica de catre instanta judecatoreasca investita cu judecarea cererii privind incuviintarea adoptiei si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.

Art. 7
(1) Persoana care a fost condamnata definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei, savarsita cu intentie, precum si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri nu poate adopta.
(2) Persoana ori familia al carei copil beneficiaza de o masura de protectie speciala sau care este decazuta din drepturile parintesti nu poate adopta.
(3) Interdictia se aplica si persoanelor care doresc sa adopte singure, ai caror soti sunt bolnavi psihic, au handicap mintal sau se gasesc in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) si (2).
(4) Copilul din afara casatoriei, recunoscut de tata pe cale administrativa, precum si copilul a carui paternitate a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca prin care s-a luat act de recunoasterea de catre tata sau care consfinteste invoiala partilor, fara a se fi cercetat temeinicia cererii, pot fi adoptati de catre sotia tatalui numai daca filiatia este confirmata prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologica ADN.
(5) In cazul adoptiei copilului de catre sotia celui care a recunoscut copilul nascut in afara casatoriei, instanta judecatoreasca va admite cererea de incuviintare a adoptiei numai daca paternitatea este confirmata prin rezultatul expertizei filiatiei prevazute la alin. (4). Cheltuielile determinate de efectuarea expertizei sunt suportate de catre adoptator. In situatia in care adoptatorul nu dispune de resursele financiare necesare, acestea vor fi suportate din bugetul de stat.

Art. 8
(1) Instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa isi dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia data in conditiile legii, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta.
(2) Se poate considera refuz abuziv de a consimti la adoptie si situatia in care, desi legal citati, partintii firesti sau, dupa caz, tutorele nu se prezinta in mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimtamantului.

Art. 9
Parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, tutorele acestuia trebuie sa consimta la adoptie in mod liber si neconditionat, numai dupa ce au fost informati in mod corespunzator asupra consecintelor exprimarii consimtamantului si asupra incetarii legaturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a incuviintarii adoptiei. Directia in a carei raza teritoriala locuiesc de fapt parintii firesti sau, dupa caz, tutorele este obligata sa asigure consilierea si informarea acestora inaintea exprimarii consimtamantului la adoptie si sa intocmeasca un raport in acest sens.

Art. 10
Nu poate fi adoptat copilul ai carui parinti firesti nu au implinit 14 ani.

Art. 11
Parintele minor care a implinit 14 ani isi exprima consimtamantul asistat de catre ocrotitorul sau legal.

Art. 12
(1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca garantiile morale, precum si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului.
(2) Indeplinirea garantiilor si conditiilor prevazute la alin. (1), precum si existenta abilitatilor parentale se certifica de catre autoritatile competente prin eliberarea atestatului prevazut la art. 16 alin. (4), cu ocazia evaluarii realizate potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 13
(1) Consimtamantul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui se da in fata instantei judecatoresti odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei.
(2) In cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau, consimtamantul parintelui firesc se da in fata instantei judecatoresti odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.
(3) Odata cu solicitarea consimtamantului prevazut la alin. (1) si (2), instanta solicita directiei raportul de consiliere si informare care confirma indeplinirea obligatiei prevazute la art. 9.

Art. 14
(1) Consimtamantul la adoptie al copilului care a implinit varsta de 10 ani se da in fata instantei judecatoresti, in faza incuviintarii adoptiei.
(2) Adoptia nu va putea fi incuviintata fara consimatamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani.
(3) Anterior exprimarii consimtamantului, directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul care a implinit varsta de 10 ani il va sfatui si informa pe acesta, tinand seama de varsta si de maturitatea sa, in special asupra consecintelor adoptiei si ale constimtamantului sau la adoptie, si va intocmi un raport in acest sens.

Art. 15
Consimtamantul adoptatorului sau familiei adoptatoare se da in fata instantei judecatoresti odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

Primii pasi in procesul de adoptie

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Primii pasi in procesul de adoptie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/9PhQq8fwLcH

Decizia de a adopta un copil nu este niciodata una usoara. Indiferent de motive, adoptia reprezinta o schimbare majora in viata oricarui cuplu, insemnand responsabilitate si devotament pana la sfarsit. Pe langa iubire, resursele necesare cresterii unui copil sunt multe si de foarte multe tipuri, iar toate aceste lucruri trebuiesc asumate.

Este normal ca viitorii parinti adoptivi sa simta anumite temeri, dar aceste temeri trebuiesc la randul lor depasite. Pana si parintii naturali trec prin astfel de stari atunci cand afla ca vor avea un copil, insa odata ce acesta se naste, totul revine la normal. In cazul adoptiei insa, lucrurile stau putin diferit, pentru ca viitorii parinti adoptivi trebuie sa depaseasca toate aceste frici in totalitate, inainte de a incepe formalitatile pe care o adoptie le presupune. Acestia trebuie sa se pregateasca pentru o perioada destul de lunga, uneori pana la doi-trei ani in care vor „lupta” pentru un copil, iar acest proces, odata inceput, le va schimba total viata.

Teama multor viitori parinti adoptivi este ca nu cumva, din cauza faptului ca nu sunt parinti biologici, legatura dintre ei si copil sa fie foarte greu de realizat. Insa si aceasta teama va fi depasita atunci cand isi vor tine copilul in brate, vor interactiona cu el si ii vor oferi foarte multa afectiune.

Iata care ar fi primii pasi in procesul de adoptie:

– Cererea de luare in evidenta, la Directie Judeteana pentru Protectia Copilului
– Discutia cu un asistent social de la Directia de Protectie a Copilului si Adoptie
– Vizita pe care un asistent social o va face la domiciliul viitorilor parinti adoptivi, pentru a constata daca acestia au conditiile corespunzatoare asigurarii unei dezvoltari armonioase a copilului
– Eliberarea adeverintelor de venit, pentru ca viitori parinti sa demonstreze ca beneficiaza de resursele financiare necesare cresterii unui copil
– Eliberarea certificatelor medicale ale parintilor, plus alte acte precum cazierul judiciar

Abia dupa ce toate aceste acte vor fi puse la dosar, va incepe propriu-zis procesul de adoptie. Viitorii parinti vor avea acces la o baza de date cu copiii disponibili si asa va incepe cautarea viitorului membru al familiei. Copiii pe care ii aleg pot fi vizitati si chiar luati in plasament acasa pentru o perioada de o saptamana sau doua, cu o declaratie pe propria raspundere.
Dupa ce si aceasta etapa a fost depasita, va urma o perioada de timp cand parintii pot vizita viitorul copil pentru a-l cunoaste mai bine, iar copilul este incredintat spre adoptie pana la hotararea definitiva a tribunalului.

Demersuri legale privind adoptia

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Demersuri legale privind adoptia

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/9BgbAdhz1iM

Subiectul “adoptii copii” este foarte delicat, deoarece nu vorbim despre obiecte de mobilier ci despre niste fiinte pe care noi, cei care intentionam sa ii adoptam, avem datoria sa ii crestem frumos . Suntem de doua ori mai precauti pentru ca nu stim cu ce material genetic vine din urma. Este bine sa vorbim inainte cu un specialist, trebuie sa aflam multe despre ceea ce inseamna venirea unui copil intr-o familie straina.

Incheierea sau formarea adoptiei necesita realizarea mai multor operatii juridice. Fara a intra in amanunte acestea pot fi grupate astfel:

a) actele juridice ale persoanelor chemate sa-si exprime consimtamantul in vederea adoptiei. O deosebita importanta in procesul formarii adoptiei, care declanseaza incredintarea copilului in vederea adoptiei, o prezinta consimtamantul persoanei sau familiei care doreste sa adopte (art.9alin.1). Acest consimtamant trebuie exprimat in forma autentica.

b) actele autoritatilor publice sau private autorizate, care constituie cerinte legale pentru incheierea adoptiei. Mentionam in acest sens : atestatul eliberat de Comisia pentru protectia copilului; avizul favorabil pentru incheierea adoptiei, eliberat de aceeasi autoritate publica; incredintarea copilului in vederea adoptiei catre persoana sau familia care doreste sa adopte; confirmarea Comitetului Roman pentru Adoptii, din care sa rezulte indeplinirea procedurilor si respectarea termenelor prevazute de O.G. nr. 25/1997; transmiterea cererii pentru adoptie a persoanei sau familiei care doreste sa adopte, instantei judecatoresti competente pentru incuviintarea adoptiei.

c) incuviintarea adoptiei de catre instanta de judecata competenta, in conformitate cu o procedura si potrivit unor conditii anume prevazute de lege.

Operatiunile juridice mentionate se savarsesc in momente diferite si intr-o anumita ordine. In toate cazurile, actele juridice ale persoanelor chemate sa-si exprime consimtamantul in vederea adoptiei, cu exceptia consimtamantului copilului care a implinit 10 ani si care se ia de catre instanta de judecata, preced incuviintarea adoptiei de catre instanta. Aceste acte juridice preced de asemenea actele autoritatilor chemate sa-si indeplineasca obligatiile privind incheierea adoptiei, care sunt, in majoritate, acte de natura administrativa. Uneori, intre operatiile juridice mentionate poate trece o anumita perioada de timp, in care pot sa intervina schimbari in ceea ce priveste conditiile de fond, impedimentele sau conditiile de forma pentru adoptie.

Incheierea adoptiei necesita manifestarea de vointa a anumitor persoane (art.7, 8 si 12 din O.G. nr. 25/1997), si anume :

a) Persoana sau familia care adopta. Este posibila adoptia de catre o singura persoana sau de doi soti (art.4, alin.1), respectiv de familie in formularea O.G.nr.25/1997. Persoana care adopta poate fi necasatorita sau casatorita, in acest din urma caz numai un sot devine adoptator. (de ex., un sot adopta copilul celuilalt sot care poate fi dintr-o casatorie precedenta sau din afara casatoriei).

b) Sotul celui care adopta. Daca cel care vrea sa adopte este casatorit, se cere pentru incheierea adoptiei si consimtamantul sotului sau (art.4, alin.2 din O.G.nr.25/1997), cu exceptia cazurilor cand acesta este in imposibilitate de a-si manifesta vointa. Aceasta cerinta se justifica pe consideratia ca adoptia nu trebuie sa creeze relatii incompatibile cu o viata normala de familie.

c) Parintii firesti ai copilului ce urmeaza a fi adoptat. Amandoi parintii firesti trebuie sa consimta la adoptia copilului, care nu a dobandit deplina capacitate de exercitiu (art.2, alin.1 si art. 7, alin.1, lit.a din O.G.nr.25/1997). Acest consimtamant se cere chiar daca parintii firesti sunt divortati si el trebuie exprimat intotdeauna in forma autentica, orice alta varianta se considera ilegala.

d) Copilul ce urmeaza a fi adoptat, dar numai daca el a implinit varsta de 10 ani (art.18, alin.4) si numai in fata instantei de judecata.

Sunt doua conditii in care consimtamantul se considera valabil:
a) Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu capacitate deplina de exercitiu si sa nu fie viciat.
In consecinta, nu pot exprima un consimtamant valabil in vederea adoptiei, minorul necasatorit si cel pus sub interdictie (art.8 din Decr. nr. 31/1954 si art. 117 C. fam.). Alienatul si debilul mintal care nu au fost pusi sub interdictie nu pot consimti la adoptie in perioadele de luciditate pasagera, deoarece o asemenea adoptie nu este in interesul adoptatului, iar adoptia se face in interesul superior al adoptatului.

b) Consimtamantul la adoptie se exprima in forma autentica. (art.7, alin.1, lit.a si art. 12, alin.5 lit.d din O.G. nr.25/1997). Exprimarea consimtamantului de catre cel care doreste sa adopte trebuie sa fie in forma autentica inca inainte de a fi sesizata instanta de judecata.

Romania redeschide adoptiile internationale

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Romania redeschide adoptiile internationale

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YjX7xNrTkKd

Dupa mai bine de zece ani, guvernul Romaniei a redeschis procesul de adoptii internationale. Printre cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o familie ce doreste sa adopte un copil din Romania, una din conditiile de baza este ca macar o persoana din respectivul cuplul sa fie de origine romana.

Alte doua conditii importante sint dovedirea unui loc de munca stabil si a faptului ca familia adoptiva este in masura sa asigure conditii de trai confortabile copilului ce urmeaza a fi adoptat (cel putin un apartament cu trei camere).
Un alt aspect foarte important de care trebuie sa tina cont cei ce isi doresc sa se implice intr-un asemenea proiect, pe cit de frumos pe atit de sensibil, vizeaza solicitarea tuturor informatiilor pe care le poate furniza tara de adoptie, Romania, si sa se adreseze de asemenea la Secretariatul de Adoptii Internationale (SAI), de unde vor fi dirijati catre persoana care este in permanenta legatura cu serviciul de adoptii din Romania.

Procesul de adoptie, desfasurat pe cheltuiala familiei adoptive, poate dura mai putin de un an pina la completarea procedurilor in strainatate, urmind a se finaliza in tara de adoptie

Adoptii Romania 2013-2014

25 august 2013 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

b) principiul creºterii ºi educãrii copilului într-un mediu familial;
c) principiul continuitãþii în educarea copilului, þinând seama de originea sa etnicã, culturalã ºi lingvisticã;
d) principiul informãrii copilului ºi luãrii în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta ºi gradul sãu de maturitate;
e) principiul celeritãþii în îndeplinirea oricãror acte referitoare la procedura adopþiei.

Capitolul II – Conditiile de fond ale adoptiei

Art. 5. – (1) Adopþia se încheie numai dacã aceasta este în interesul superior al copilului.
(2) Copilul poate fi adoptat pânã la împlinirea vârstei majoratului civil.
(3) Persoana majorã poate fi adoptatã numai dacã adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minoritãþii sale.
Art. 6. – (1) În cadrul procedurii de adopþie, se iau mãsurile necesare pentru ca fraþii sã fie încredinþaþi împreunã.
(2) Încredinþarea separatã a fraþilor în vederea adopþiei, precum ºi adopþia acestora de cãtre persoane sau familii diferite se poate face numai dacã acest lucru este în interesul lor superior.
Art. 7. – (1) Copilul, respectiv majorul avut în vedere de art. 5 alin.(3) nu poate fi adoptat de mai mulþi adoptatori, nici simultan, nici succesiv.
(2) Prin excepþie de la prevederile alin.(1), poate fi încuviinþatã, dupã caz, adopþia simultanã sau adopþii succesive, atunci când adoptatorii sunt soþ ºi soþie.
(3) Prin excepþie de la prevederile alin.(1) ºi (2), poate fi încuviinþatã o nouã adopþie atunci când:
a) adoptatorul sau soþii adoptatori au decedat; în acest caz, adopþia anterioarã se considerã desfãcutã pe data rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoreºti de încuviinþare a noii adopþii;
b) adopþia anterioarã a încetat din orice alt motiv.
Art. 8. – (1) Adopþia între fraþi este interzisã.
(2) Adopþia a doi soþi sau foºti soþi de cãtre acelaºi adoptator sau familie adoptatoare, precum ºi adopþia între soþi sau foºti soþi este interzisã.
(3) Persoanele cu boli psihice ºi handicap mintal nu pot adopta.
Art. 9. – (1) Pot adopta numai persoanele care au capacitate deplinã de exerciþiu ºi care sunt cu cel puþin 18 ani mai în vârstã decât cel pe care doresc sã-l adopte.
(2) Pentru motive temeinice, instanþa judecãtoreascã poate încuviinþa adopþia chiar dacã diferenþa de vârstã dintre adoptat ºi adoptatori este mai micã de 18 ani, dar în nici o situaþie, mai puþin de15 ani.
Art. 10. – (1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sã îndeplineascã garanþiile morale ºi condiþiile materiale necesare dezvoltãrii depline ºi armonioase a personalitãþii copilului.
(2) Îndeplinirea garanþiilor ºi condiþiilor prevãzute la alin. (1) se atestã de cãtre autoritãþile competente, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 11. – (1) Persoanele care trebuie sã consimtã la adopþie sunt urmãtoarele:
a) pãrinþii fireºti sau, dupã caz, tutorele copilului ai cãrui pãrinþi fireºti sunt decedaþi, necunoscuþi, declaraþi morþi sau dispãruþi ori puºi
b) copilul care a împlinit vârsta de 10 ani;
c) adoptatorul sau, dupã caz, familia adoptatoare.
(2) Nu este valabil consimþãmântul dat în considerarea
promisiunii sau efectuãrii unei contraprestaþii, indiferent de natura
acesteia, fie ea anterioarã sau ulterioarã.
Art. 12. – (1) Consimþãmântul la adopþie trebuie sã fie dat de cãtre pãrinþii fireºti ai copilului. În cazul adopþiei copilului ºi de cãtre soþul adoptatorului, consimþãmântul trebuie exprimat de cãtre soþul care este deja pãrinte adoptator al copilului.
(2) Pãrintele sau pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau cãrora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor pãrinteºti pãstreazã dreptul de a consimþi la adopþia copilului. Consimþãmântul reprezentantului legal este obligatoriu.
(3) Dacã unul dintre pãrinþii fireºti este decedat, necunoscut, declarat, în condiþiile legii, mort sau dispãrut, pus sub interdicþie, precum ºi dacã se aflã, din orice împrejurare, în imposibilitate de a-ºi manifesta voinþa, consimþãmântul celuilalt pãrinte este îndestulãtor.
(4) Consimþãmântul pãrinþilor fireºti ai copilului nu este necesar, dacã ambii se gãsesc în oricare dintre situaþiile prevãzute la alin. (3), precum ºi în cazul adopþiei prevãzute la art. 5 alin. (3).
Art. 13. – În mod excepþional, instanþa judecãtoreascã poate trece peste refuzul pãrinþilor fireºti sau, dupã caz, al tutorelui, de a consimþi la adopþia copilului, dacã se dovedeºte, prin orice mijloc de probã, cã aceºtia refuzã în mod abuziv sã-ºi dea consimþãmântul la
adopþie ºi instanþa apreciazã cã adopþia este în interesul superior al copilului, þinând seama ºi de opinia acestuia datã în condiþiile art.11 lit.b), cu motivarea expresã a hotãrârii în aceastã privinþã.
Art. 14. – Pãrinþii fireºti ai copilului sau, dupã caz, tutorele acestuia trebuie sã consimtã la adopþie în mod liber, necondiþionat, ºi numai dupã ce au fost informaþi în mod corespunzãtor asupra consecinþelor adopþiei, în special asupra încetãrii legãturilor de rudenie ale copilului. Direcþia în a cãrei raza teritorialã locuiesc pãrinþii fireºti sau, dupã caz, tutorele este obligatã sã asigure consilierea ºi informarea acestora înaintea exprimãrii de cãtre aceºtia a consimþãmântului la adopþie ºi sã întocmeascã un raport în acest sens.
Art. 15. – (1) Consimþãmântul pãrinþilor fireºti sau, dupã caz, al tutorelui se dã în faþa instanþei judecãtoreºti o datã cu soluþionarea cererii de deschidere a procedurii adopþiei.
(2) În cazul adopþiei copilului de cãtre soþul pãrintelui sãu, consimþãmântul pãrintelui firesc se dã în formã autenticã prin act notarial.
(3) O datã cu solicitarea consimþãmântului prevãzut la alin.(1), instanþa solicitã Direcþiei raportul care confirmã îndeplinirea obligaþiei prevãzute la art.14.
Art. 16. – (1) Consimþãmântul la adopþie al pãrinþilor fireºti ai copilului sau, dupã caz, al tutorelui poate fi dat numai dupã trecerea unui termen de 60 de zile de la data naºterii copilului înscrisã în certificatul de naºtere.
(2) Pãrintele firesc sau, dupã caz, tutorele poate revoca consimþãmântul în termen de 30 de zile de la data exprimãrii lui în condiþiile legii.
Art. 17. – (1) Consimþãmântul la adopþie al copilului care a împlinit vârsta de 10 ani se dã în faþa instanþei judecãtoreºti, în faza încuviinþãrii adopþiei.
(2) Adopþia nu va putea fi încuviinþatã fãrã consimþãmântul copilului care a împlinit vârsta de 10 ani.
(3) Anterior exprimãrii consimþãmântului, Direcþia în a cãrei raza teritorialã domiciliazã copilul care a împlinit vârsta de 10 ani îl va sfãtui ºi informa pe acesta, þinând seama de vârsta ºi de maturitatea sa, în special asupra consecinþelor adopþiei ºi ale consimþãmântului sãu la adopþie ºi va întocmi un raport în acest sens.
Art. 18. – (1) Consimþãmântul adoptatorului sau familiei adoptatoare se dã în faþa instanþei judecãtoreºti o datã cu soluþionarea cererii de încuviinþare a adopþiei.
(2) Dacã persoana care doreºte sã adopte este cãsãtoritã, este necesar ºi consimþãmântul soþului sãu, cu excepþia cazurilor în care acesta este în imposibilitate de a-ºi manifesta voinþa. Dispoziþiile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor.

Capitolul III – Procedura adoptiei interne

Secþiunea 1
Atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare
Art. 19. – (1) Evaluarea garanþiilor morale ºi a condiþiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare se face, pe baza solicitãrii lor, de cãtre Direcþia de la domiciliul acestora ºi trebuie sã aibã în vedere:
a) personalitatea, starea sãnãtãþii ºi situaþia economicã a adoptatorului sau familiei adoptatoare, viaþa familialã, condiþiile de locuit, aptitudinea de educare a unui copil;
b) motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreºte sã adopte;
c) motivele pentru care, în cazul în care numai unul dintre cei doi soþi solicitã sã adopte un copil, celãlalt soþ nu se asociazã la cerere;
d) impedimente de orice naturã relevante pentru capacitatea de a adopta.
(2) Pe baza rezultatelor evaluãrii prevãzute la alin.(1), Direcþia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare decide în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de evaluare de cãtre adoptator sau familia adoptatoare dacã acesta sau aceºtia sunt sau nu apþi sã adopte. În cazul unui rezultat favorabil al
evaluãrii, Direcþia va elibera atestatul de persoanã sau familie aptã sã adopte.
(3) Atestatul eliberat de Direcþia în a cãrei razã teritorialã domiciliazã adoptatorul sau familia adoptatoare este valabil pentru o perioadã de un an. Valabilitatea acestui atestat poate fi prelungitã annual cu condiþia respectãrii aceloraºi condiþii prevãzute la alin.(1) ºi în urma unei solicitãri de reînnoire din partea adoptatorului sau familiei adoptatoare.
(4) În cazul unui rezultat nefavorabil al evaluãrii, adoptatorul sau familia adoptatoare au dreptul sã solicite Direcþiei, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului, reevaluarea.
(5) Rezultatul nefavorabil al reevaluãrii poate fi atacat, în termen de 15 de zile de la data comunicãrii, la instanþa competentã în materia adopþiei de la domiciliul adoptatorului.

Art. 20. – Obþinerea atestatului nu este necesarã în urmãtoarele cazuri:
a) pentru adopþia prevãzutã la art.5 alin.(3);
b) pentru adopþia copilului de cãtre soþul pãrintelui firesc sau adoptiv.
Art. 21. – Pe parcursul procesului de evaluare, Direcþia în a cãrei razã teritorialã domiciliazã adoptatorul sau familia adoptatoare este obligatã sã asigure acestora serviciile de pregãtire/consiliere necesare pentru a-ºi asuma în cunoºtinþã de cauzã ºi în mod corespunzãtor rolul de pãrinte.

Secþiunea a 2-a
Deschiderea procedurii adopþiei interne
Art. 22. – (1) Pe baza planului individualizat de protecþie, astfel cum este acesta reglementat de Legea privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului, Direcþia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului efectueazã demersuri pentru reintegrarea copilului în familie sau, dupã caz, pentru plasamentul copilului în familia extinsã sau
substitutivã.
(2) Planul individualizat de protecþie poate avea ca finalitate adopþia internã dacã demersurile pentru reintegrarea copilului în familie sau în familia lãrgitã au eºuat.
(3) Direcþia în a cãrei razã teritorialã domiciliazã copilul va sesiza, în termen de 30 de zile de la finalizarea demersurilor prevãzute la alin. (2), instanþa judecãtoreascã de la domiciliul copilului, pentru a se încuviinþa deschiderea procedurii adopþiei interne.
Art. 23. – (1) Încuviinþarea deschiderii procedurii adopþiei interne se face numai dacã:
a) planul individualizat de protecþie stabileºte necesitatea adopþiei interne;
b) pãrinþii copilului sau, dupã caz, tutorele îºi exprimã consimþãmântul la adopþie, în condiþiile prezentei legi; dispoziþiile art.12 alin.(2), (3) sau (4) ori ale art.13 se aplicã în mod corespunzãtor.
(2) Direcþia face dovada efectuãrii corespunzãtoare a demersurilor prevãzute la art.22 alin.(1) ºi (2). În situaþia copilului pentru care s-a instituit tutela, încuviinþarea deschiderii procedurii adopþiei interne se face la solicitarea Direcþiei în a cãrei razã teritorialã domiciliazã copilul, numai dacã instanþa constatã îndeplinirea condiþiei prevãzute la alin. (1) lit. b) ºi apreciazã cã deschiderea procedurii adopþiei interne este în interesul superior al copilului.
(3) Hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã prin care instanþa admite cererea Direcþiei produce urmãtoarele efecte:
a) drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti ale pãrinþilor fireºti sau, dupã caz, cele exercitate de persoane fizice sau juridice se suspendã;
b) drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti sunt exercitate de cãtre consiliul judeþean sau, dupã caz, consiliul local al sectorului municipiului Bucureºti în a cãrui razã teritorialã domiciliazã copilul.
(4) Prin excepþie, efectele hotãrârii judecãtoreºti prevãzute la alin.(3) înceteazã de drept dacã, în termen de un an de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii, Direcþia nu a identificat o persoanã sau familie corespunzãtoare pentru copil ºi nu a iniþiat procedurile prevãzute de prezenta lege în vederea realizãrii unei adopþii interne.
(5) În situaþia prevãzutã la alin. (4), Direcþia este obligatã sã revizuiascã planul individualizat de protecþie a copilului ºi sã solicite instanþei judecãtoreºti, în funcþie de finalitatea acestuia, urmãtoarele:
a) menþinerea, modificarea sau încetarea mãsurii de protecþie a copilului;
b) încuviinþarea unei noi proceduri de deschidere a adopþiei.
Art. 24. – Dispoziþiile prezentei secþiuni nu sunt aplicabile în cazul adopþiilor prevãzute la art. 5 alin. (3) ºi art. 20 lit. b).

Secþiunea a 3-a
Încredinþarea în vederea adopþiei
Art. 25. – (1) Adopþia nu poate fi încuviinþatã de cãtre instanþa judecãtoreascã decât dupã ce copilul a fost încredinþat pentru o perioadã de 90 de zile persoanei sau familiei care doreºte sã-l adopte, astfel încât instanþa sã poatã aprecia, în mod raþional, asupra relaþiilor de familie care s-ar stabili dacã adopþia ar fi încuviinþatã.
(2) Capacitatea de adaptare, fizicã ºi psihicã, a copilului, la noul mediu familial va fi analizatã în raport cu condiþiile de naturã socio-profesionalã, economicã, culturalã, de limbã, religie ºi cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care trãieºte copilul în perioada încredinþãrii ºi care ar putea avea relevanþã în aprecierea evoluþiei ulterioare a acestuia în cazul încuviinþãrii adopþiei.
Art. 26. – (1) În termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive ºi irevocabile a hotãrârii judecãtoreºti prin care s-a încuviinþat deschiderea procedurii adopþiei interne, Direcþia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului efectueazã demersurile necesare identificãrii celui mai potrivit adoptator sau familii adoptatoare pentru
copil.
(2) În termenul prevãzut la alin. (1), Direcþia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului analizeazã cu prioritate posibilitatea încredinþãrii copilului în vederea adopþiei cu prioritate unei rude din familia extinsã, cu excepþia cazului prevãzut la art.8 alin.(1), asistentului maternal profesionist la care se aflã copilul ori unei alte persoane sau familii la care copilul se aflã în plasament.
(3) Dacã nu existã solicitãri din partea persoanelor sau familiilor prevãzute la alin. (2), Direcþia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului efectueazã demersuri în vederea identificãrii pe raza sa administrativ-teritorialã a unei persoane sau familii atestate ºi aflate în evidenþa Oficiului.
(4) Dacã, dupã expirarea termenului prevãzut la alin.(1), Direcþia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului nu a identificat o persoanã sau familie adoptatoare dintre persoanele prevãzute la alin.(2) ºi (3), solicitã Oficiului ca în termen de 5 zile sã-I transmitã lista centralizatã la nivel naþional a persoanelor sau familiilor adoptatoare atestate ºi înscrise în Registrul Naþional pentru Adopþii.
(5) Alegerea adoptatorului sau a familiei adoptatoare potrivite pentru copil se face in termen de 60 de zile de la primirea listei centralizate, de cãtre Direcþia în a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul copilului, þinând cont de interesul superior al acestuia, informaþiile cuprinse în atestatul adoptatorului ºi, respectiv, evoluþia situaþiei copilului pânã la acea datã.
(6) Selectarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare se notificã, în termen de 3 zile, Direcþiei de la domiciliul acestora.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

https://www.coltuc.ro