Codul fiscal 2015

Cum te aperi pentru datoriile fiscale la Anaf

de

Potrivit Codului de procedură fiscală, atunci când debitorul nu-şi plăteşte de bunăvoiedatoriile fiscale, autorităţile sunt îndreptăţite să treacă la executarea silită a acestora. Procedura de executare silită revine organului fiscal care administrează creanţele fiscale, iar singura situaţie în care acesta nu demarează acţiunile de executare silită pentru stingerea obligaţiilor fiscale datorate este cea în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluţionare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanţa fiscală datorată de debitor.

Vă reamintim că, în conformitate cu legislaţia fiscală aplicabilă în prezent, creanţa fiscală este definită ca fiind dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa fiscală principală şi creanţa fiscală accesorie. Astfel, sunt datorii fiscale taxele, impozitele, contribuţiile sociale şi accesoriile acestora, percepute de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale în baza unor raporturi juridice de drept public.

De asemenea, este important să precizăm că dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept. După împlinirea acestui termen, datoriile se prescriu şi nu mai pot fi recuperate.

Care sunt modalităţile de executare silită

Conform prevederilor în vigoare, obiectul executării silite este reprezentat în principiu de orice bun ce se află în proprietatea debitorului și poate fi urmărit. Totodată, valorificarea veniturilor şi bunurilor aflate în proprietatea debitorului se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare. Executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare, cu excepţia cazului în care din motive obiective în legătură cu situaţia patrimonială a debitorului acest nivel nu poate fi respectat.

Codul de procedură fiscală reglementează, prin intermediul art. 227, şi ordinea în care sunt supuse sechestrării şi valorificării bunurile urmăribile proprietate a debitorului. Concret, aceasta este următoarea:

  • bunurile mobile şi imobile care nu sunt direct folosite în activitatea ce constituie principala sursă de venit;
  • bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfăşurarea activităţii care constituie principala sursă de venit;
  • bunurile mobile şi imobile ce se află temporar în deţinerea altor persoane în baza contractelor de arendă, de împrumut, de închiriere, de concesiune, de leasing şi altele;
  • ansamblu de bunuri în condiţiile prevederilor art. 246, adică situaţia în care bunurile mobile şi/sau imobile pot fi valorificate individual şi/sau în ansamblu dacă organul de executare silită apreciază că astfel acestea pot fi vândute în condiţii mai avantajoase;
  • maşini-unelte, utilaje, materii prime şi materiale şi alte bunuri mobile, precum şi bunuri imobile ce servesc activităţii care constituie principala sursă de venit;
  • produse finite.

De asemenea, trebuie să amintim că executarea silită poate fi realizată prin mai multe moduri, astfel:

  • executarea silită prin poprire, asupra sumelor de bani;
  • executarea silită mobiliară, asupra bunurilor mobile;
  • executarea silită imobiliară, asupra bunurilor imobile.

De altfel, prima dintre cele trei variante este şi cea mai des întâlnită în practică, după cum specialiştii contactaţi de redacţia noastră au explicat: „Mai exact, este vorba desprepoprirea bancară, care se înființează printr-o adresă transmisă terțului poprit de către organele de executare silită. Poprirea bancară se realizează atât asupra conturilor în lei, cât și asupra conturilor în alte valute„.

Nu în ultimul rând, există posibilitatea executării prin poprire, simultan, a mai multor conturi bancare sau mai multor terți popriți.

Cum poate fi contestată executarea silită a datoriilor fiscale

Persoanele interesate prin executare au la dispoziţie, în baza Codului de procedură fiscală, varianta contestării executării silite. Totuşi, contestaţia la executare este un mijloc procedural de ultimă instanţă prin care contribuabilul se poate apăra împotriva organelor fiscale şi care poate fi folosit doar în cazul în care contestarea titlului executoriu nu se poate face pe altă cale procedurală.

Executarea silită poate fi suspendată

Pentru a proteja drepturile datornicilor, legislaţia în vigoare prevede posibilitatea suspendării executării silite a datoriilor nefiscale. Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că suspendarea executării silite reprezintă, în fapt, o amânare a acesteia, având un efect dilatoriu, în timp ce oprirea executării reprezintă o încetare a acesteia cu efect definitiv.

Aşa cum cei doi avocaţi de la Niculeasa ne-au precizat, noul Cod de procecură fiscală se păstrează în liniile actului normativ anterior în ceea ce priveşte cazurile de suspendare. Astfel, executarea silită se suspendă în următoarele cazuri, prevăzute expres la art. 233 din documentul amintit:

  • când suspendarea a fost dispusă de instanţă sau de creditor, în condiţiile legii;
  • la data comunicării aprobării înlesnirii la plată, în condiţiile legii;
  • în cazul prevăzut la art. 244, respectiv suspendarea executării silite a bunurilor imobile;
  • pe o perioadă de cel mult şase luni, în cazuri excepţionale, şi doar o singură dată pentru acelaşi debitor, prin hotărâre a Guvernului;
  • în alte cazuri prevăzute de lege.

De asemenea, executarea silită se suspendă şi în cazul în care, ulterior începerii executării silite, se depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea silită. În acest caz, executarea silită se suspendă la data depunerii cererii.

O prevedere importantă care trebuie avută în vedere este cea potrivit căreia, pe perioada suspendării executării silite, actele de executare efectuate anterior, precum şi orice alte măsuri de executare, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor ori sumelor din conturile bancare, rămân în fiinţă. Spre exemplu, sumele deja poprite în conturile bancare rămân indisponibilizate pe perioada suspendării.

Persoanele fizice care construiesc o casa trebuie sa indeplineasca anumite obligatii in 2016

de

Persoanele fizice care dobândesc sau contruiesc clădiri pe parcursul anului, obligate să le înregistreze la Fisc. Când trebuie depusă declaraţia?

Persoanele fizice care dobândesc sau construiesc o clădire pe parcursul anului sunt obligate, potrivit prevederilor din Codul fiscal, să depună o declaraţie la organul fiscal, în baza căreia autorităţile vor stabili impozitul pe clădiri datorat de proprietari. Dacă în cazul persoanelor fizice care deţin un imobil şi desfăşoară şi activităţi economice, termenul-limită pentru depunerea declaraţiei de impunere este 31 martie, lucrurile stau puţin diferit în cazul celor care dobândesc, construiesc, extind sau chiar desfiinţează o locuinţă în 2016.

Noul Cod fiscal, ale cărui prevederi se aplică de la începutul anului, reglementează şi unele situaţii în care persoanele fizice au obligaţia depunerii unei astfel de declaraţii, chiar şi atunci când nu desfăşoară activităţi economice.

Concret, este vorba despre persoanele care dobândesc sau construiesc o clădire în timpul anului, acestora revenindu-le, la rândul lor, obligaţia de a depune o declaraţie, alături de documentele justificative, la organul fiscal local în a cărui rază teritorială se află imobilul.

Persoanele fizice care dobândesc sau construiesc o casă au 30 de zile la dispoziţie pentru a declara proprietatea

Potrivit art. 461 alin. (2) din Codul fiscal, valabil în 2016, în cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

Pentru clădirile nou construite, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:

  • pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;
  • pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege;
  • pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi acoperiş.

Atenţie: Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.

În altă ordine de idei, obligativitatea depunerii declaraţiei de impunere, în acelaşi termen de30 de zile, revine şi celor care extind, îmbunătăţesc, desfiinţează parţial sau aduc altemodificări clădirilor deja existente (dacă acestea au dus la modificarea valorii impozabile cu cel puţin 25%).

Totodată, în cazul în care clădirea este reevaluată, iar această reevaluare determinăcreşterea sau diminuarea impozitului, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, în termen de 30 de zile de la data modificării respective.

Astfel, proprietarii de imobile care vor desfăşura vreuna dintre operaţiunile de mai sus în 2016 vor datora impozitul pe clădiri, determinat în noile condiţii, începând cu 1 ianuarie 2017.

Şi în cazul în care desfiinţează o clădire, proprietarul trebuie să depună o nouă declaraţie de impunere, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii, urmând ca de la 1 ianuarie a anului următor sa nu mai datoreze impozit.

Ce amenzi riscă cei care nu vor depune declaraţiile de impunere, sau o vor face cu întârziere?

Codul fiscal stabileşte, la art. 493, că nedepunerea declaraţiilor fiscale de impunere, sau depunerea peste termen a acestora constituie contravenţii, care se sancţionează după cum urmează:

  • amenzi de la 70 la 279 de lei pentru cei care depăşesc termenul-limită de depunere a declaraţiei de impunere;
  • amenzi cuprinse între 279 şi 696 de lei pentru cei care nu depun declaraţia de impunere.

Notă: Cu amenzi similare (între 279 şi 696 de lei) vor fi sancţionaţi şi cei care refuză să furnizeze informaţii sau documente în vederea clarificării şi stabilirii reale a situaţiei fiscale.

Nici nu a fost adoptat bine Codul fiscal 2016 si deja este neconstitutional.In parte,cei drept

de

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți ca fiind neconstituționale prevederile unui articol din Codul de procedură fiscală, stabilind că statul trebuie să plătească dobândă pentru toată perioada în care reține sumele pe care le are de restituit sau de rambursat contribuabililor.

fisc online formulare

contribuabililor”.

Dispozițiile art.70 din Ordonanța Guvernului nr.92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală la care se raportează prevederile art.124 alin. (1) din același cod au următorul conținut: „(1) Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare. (2) În situațiile în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor solicitate”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.124 alin. (1) raportate la cele ale art.70 din Ordonanța Guvernului nr.92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale.

Curtea a reținut că normele criticate generează îmbogățirea fără justă cauză a statului în detrimentul patrimoniului contribuabilului ca urmare a imposibilității folosirii sumei de bani percepută nelegal și privarea persoanei de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata respectivei sume.

Această pierdere este direct proporțională cu durata indisponibilizării sumei plătite fără temei juridic pe perioada cuprinsă între data plății sumei nedatorate și data restituirii acesteia și are drept consecință încălcarea dreptului de proprietate al contribuabilului, consacrat de art.44 din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal.

De la contabilitatea simpla la cea dubla: Ce trebuie sa faca PFA?

de

Conform dispozitiilor care vor intra in vigoare pe 1 martie 2015, PFA care conduc evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii in partida simpla vor putea trece la cotabilitatea in partida dubla de la inceputul exercitiului financiar ulterior celui in care au decis aceasta trecere.

Persoanele fizice infiintate dupa 1 martie vor putea opta pentru tinerea contabilitatii in partida dubla de la data infiintarii acestora.

De asemenea, persoanele fizice care vor opta pentru conducerea contabilitatii in partida dubla vor organiza si conduce contabilitatea proprie in baza reglementarilor contabile in vigoare, aplicabile operatorilor economici, pana la nivel de balanta de verificare, insa nu vor intocmi situatii financiare anuale. Evidenta contabila astfel tinuta va trebui sa permita determinarea informatiilor necesare pentru indeplinirea obligatiilor prevazute de legislatia in vigoare, se mentioneaza in ordinul MFP.

Cei care vor opta pentru contabilitatea in partida dubla vor intocmi Registrul-jurnal si Registrul-inventar.

Mai mult decat atat, PFA vor prelua, pe baza inventarului si a informatiilor privind creantele si datoriile, ca solduri initiale, la inceputul exercitiului financiar pentru care au optat sa treaca la conducerea contabilitatii in partida dubla, sumele din documentele intocmite pentru tinerea contabilitatii in partida simpla, respectiv din: Registrul-inventar, Registrul-jurnal de incasari si plati, fisa mijlocului fix, extras de cont si alte documente, se arata in noile prevederi.

Potrivit actului normativ, deschiderea conturilor de imobilizari, stocuri, creante, disponibilitati banesti si datorii, in vederea preluarii in contabilitatea in partida dubla a acestor elemente, se va efectua cu ajutorul contului 455 „Sume datorate actionarilor/asociatilor”. Prin exceptie de la functiunea acestui cont prevazuta in reglementarile aplicabile operatorilor economici, la trecerea de la contabilitatea in partida simpla la contabilitatea in partida dubla se vor efectua urmatoarele inregistrari:

  • in creditul contului 455 „Sume datorate actionarilor/ asociatilor” se vor inregistra soldurile conturilor de natura activelor (imobilizari, stocuri, creante, disponibilitati banesti);
  • in debitul contului 455 „Sume datorate actionarilor/ asociatilor” se vor inregistra soldurile conturilor de natura datoriilor.

Diferenta dintre valoarea activelor si valoarea datoriilor din contul 455 „Sume datorate actionarilor/asociatilor” se va reflecta in soldul acestuia, astfel:

  • sold creditor – cand valoarea activelor este mai mare decat valoarea datoriilor;
  • sold debitor – cand valoarea activelor este mai mica decat valoarea datoriilor.

Numarul de formulare utilizate pentru contabilitatea in partida simpla se reduce

Pe langa prevederile privind posibilitatea ca PFA sa conduca contabilitatea in partida dubla, Ordinul MFP nr. 170/2015 aduce o serie de noutati si in ceea ce priveste contabilitatea in partida simpla, inlocuind de luna viitoare Ordinul MFP nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice.

Astfel, noile dispozitii reduc numarul de formulare utilizate de persoanele care conduc contabilitatea in partida simpla, de la 15 la 10. Concret, Nomenclatorul registrelor si formularelor financiar-contabile cuprinde:

  • Registrul-jurnal de incasari si plati;
  • Registrul-inventar;
  • Fisa mijlocului fix;
  • Factura;
  • Aviz de insotire a marfii;
  • Lista de inventariere;
  • Chitanta;
  • Chitanta pentru operatiuni;
  • Dispozitia de plata/incasare catre casierie;
  • Statul de salarii.

Pe noua lista nu se mai regases bonul de consum, fisa de magazie, lista de inventariere (pentru gestiuni global-valorice), chitanta pentru operatiuni in valuta, Registrul de casa (in valuta), borderourile de achizitie, jurnalul privind operatiuni diverse, fisa pentru operatiuni diverse, documentul cumulativ. In schimb au fost introduse factura, avizul de insotire a marfii, chitanta, chitanta pentru operatiuni, dispozitia de plata/incasare catre casierie, statul de salarii.

Totusi, recentele reglementari stabiles ca, in functie de necesitati, persoanele care conduc contabilitatea in partida simpla vor putea utiliza si alte formulare financiar contabile prevazute in Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3512/2008, precum si in alte acte normative.

Registrul-jurnal de incasari si plati si Registrul-inventar nu vor mai trebui parafate de ANAF

Ordinul care va intra in vigoare pe 1 martie elimina obligatia parafarii Registrului-jurnal de incasari si plati si a Registrului-inventar la ANAF.

In plus, structura celor doua documente se va modifica. Astfel, normele de intocmire si utilizare a Registrului-jurnal de incasari si plati vor cuprinde, spre deosebire de cele actuale, continutul incasarilor si continutul platilor aferente operatiunilor desfasurate.

Mai exact, incasarile din Registrul-jurnal de incasari si plati vor cuprinde:

  • sumele incasate din desfasurarea activitatii;
  • aporturile in numerar si prin conturi bancare facute la inceperea activitatii ori in cursul desfasurarii acesteia;
  • sumele primite sub forma de credite bancare sau de alte imprumuturi;
  • sumele primite ca despagubiri;
  • sumele primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii;
  • sumele primite reprezentand forme de sprijin cu destinatie speciala din fonduri externe nerambursabile (subventii);
  • alte sume incasate (de exemplu restituiri de impozite, taxe si penalitati).

In ceea ce priveste platile, acestea vor cuprinde:

  • platile efectuate in cadrul activitatii desfasurate in scopul realizarii de venituri;
  • sumele reprezentand restituirea aporturilor in numerar si prin conturi bancare;
  • sumele reprezentand rambursarea de credite bancare sau de alte imprumutiri;
  • alte plati efecutate (de exemplu penalitati, amenzi platite).

Totodata, va fi introdusa posibilitatea ca Registrul inventar sa se poata completa prin preluarea totalurilor din listele de inventariere a elementelor grupate dupa natura lor, se precizeaza in prevederile recent publicate in Monitorul Oficial.

In prezent, documentul se completeaza prin inscrierea tuturor elementelor patrimoniale inventariate.

Mai mult decat atat, formularul Registrul-inventar se va simplifica, prin mentinerea a 3 coloane din cele 10 cuprinse in actualele reglementari, respectiv numar criteriu, denumirea elementelor inventariate si valoarea de inventar.

Documentele justificative vor cuprinde si codul de inregistrare fiscala

Documentele justificative care se evidentiaza in contabilitatea in partida simpla angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit si trebuie sa contina ca element principal si codul de inregistarea fiscala atunci cand este cazul, lucru care nu era prevazut pana acum in legislatie. In aceste conditii, documentele justificative vor trebui sa cuprinda din 1 martie urmatoarele elemente principale:

  • denumirea documentului;
  • denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei care intocmeste documentul;
  • numarul documentului si data intocmirii acestuia;
  • codul de inregistrare fiscala (cand este cazul);
  • mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul);
  • continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al efectuarii acesteia;
  • datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate; numele, prenumele si semnatura persoanei care a intocmit documentul, dupa caz;
  • alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.

Totodata, noile dispozitii stabilesc ca persoanele care conduc contabilitatea in partida simpla nu vor intocmi situatii financiare anuale.

In acelasi timp, elementele patrimoniale se vor evidentia in contabilitate la valoarea de intrare, respectiv la cost de achizitie, de productie sau la pretul pietei, in baza documentelor justificative care atesta dobandirea acestora

Aceleasi reguli prevad ca operatiunile efectuate in valuta se vor evidentia in contabilitate in moneda nationala, utilizandu-se cursul de schimb valutar de la data efectuarii operatiunii, adica cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ultima zi bancara anterioara operatiunii, disponibil ca informatie la momentul efectuarii operatiunii (incasare, plata, emitere de documente). Sumele aferente operatiunilor in valuta se vor inregistra in Registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b) in lei, cu mentionarea in coloana de explicatii a valorii in valuta.

In legislatia in vigoare se mentioneaza ca evidenta contabila in partida simpla a operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.

De asemenea, termenul legal de pastrare a documentelor justificative utilizate de persoanele care conduc contabilitatea in partida simpla se va reduce de la 10 la 5 ani, cu exceptia statelor de salarii care vor fi pastrate 50 de ani.

In ceea ce priveste arhivarea electronica a documentelor financiar-contabile, aceasta se va realiza cu respectarea conditiilor prevazute de Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiarcontabile, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3512/2008.

Atentie:administratorul sau reprezentatul legal al unei firme poate fi obligat sa plateasca datoriile firmei

de

Conform Codului de procedura fiscala, raspund in solidar cu firma aflata in datorii anumite categorii de persoane care fac parte din acea firma. Insa in Codul de procedura fiscala nu se precizeaza cum vor raspunde persoanele respective in fata organelor fiscale. Totusi, clarificarile sunt cuprinse in Ordinul ANAF nr. 127/2014, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2014 si care a intrat in vigoare la aceeasi data.

Conform documentului, procedura raspunderii solidare difera in functie de persoanele asupra carora se aplica. Astfel, organul fiscal va intreprinde operatiuni specifice in functie de persoanele pe care le va verifica, care sunt clasificate dupa cum urmeaza:

  • persoane care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante ale debitorului;
  • persoane care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil;
  • persoane juridice care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante aledebitorului declarat insolvabil sau insolvent daca, direct ori indirect,controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul.

Raspunderea solidara se determina in functie de faptele din care rezulta reaua-credinta

Ordinul ANAF nr. 127/2014 stabileste ca masura de angajare a raspunderii in solidar este aplicata de organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal, adica a firmei. Acestea sunt indreptatite sa ceara oricarui codebitor realizarea integrala a obligatiei fata de stat.

Insa pentru pentru a stabili persoanele fizice si/sau juridice asupra carora va aplica masura raspunderii solidare, organul fiscal va identifica, evalua si gestiona toate documentele relevante care vor sta la baza demararii procedurii. Mai exact, organul fiscal va realiza urmatoarele operatiuni:

  • stabilirea surselor de date si informatii;
  • consultarea bazelor de date detinute de catre organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal pentru a evidentia miscarile patrimoniale ale debitorului ce au avut loc intr‐o anumita  perioada de timp;
  • solicitarea de date si informatii de la persoane fizice sau juridice ori alte entitati, considerate utile de catre organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal, in demararea procedurii de atragere a raspunderii solidare;
  • analizarea datelor si informatiilor detinute de catre organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal;
  • individualizarea persoanelor fizice si/sau juridice, dupa caz, precum si stabilirea sumelor de bani care vor face obiectul demararii procedurii de atragere a raspunderii solidare.

Contributii arenda 2015:In noile dispozitii ale Codului Fiscal se prevede obligativitatea platii contributiei la sanatate si pentru veniturile obtinute din arendarea bunurilor, pe langa plata CASS pentru veniturile din inchirierea imobilelor si a camerelor in scop turistic.

de

In noile dispozitii ale Codului Fiscal se pervede obligativitatea platii contributiei la sanatate si pentru veniturile obtinute din arendarea bunurilor, pe langa plata CASS pentru veniturile din inchirierea imobilelor si a camerelor in scop turistic.

 

 

In situatia contribuabililor care realizeaza astfel de venituri, obligatia platii contributiei de asigurari sociale de sanatate cade in sarcina platitorului venitului care va retine contributia la sursa, prin aplicarea cotei de contributie asupra bazei de calcul determinata prin scaderea din venitul brut a cheltuielii deductibile de 25%, (procent aplicat la venitul brut).

Baza lunara de calcul a CASS este aceeasi ca si pentru celelalte tipuri de venituri din chirii, respectiv nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, in conditiile in care veniturile din chirii reprezinta singurul venit asupra caruia se calculeaza contributia si nu poate fi mai mare de cinci salarii medii brute.

In cazul veniturilor din arendarea bunurilor agricole, contribuabilul nu trebuie sa indeplineasca nici o formalitate, intrucat obligatia retinerii, declararii si platii cade in sarcina platitorului venitului.

Fiscul propune o noua decizie de impunere
In conditiile in care stabilirea platilor anticipate cu titlu de CASS datorate de persoanele care realizeaza venituri din chirii se va realiza de catre organul fiscal competent, printr-o decizie de impunere, pe baza declaratiei de venit estimat/declaratiei privind venitul realizat.
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a lansat recent in dezbatere publica un proiect de ordin prin care aproba modelul si continutul acestui document.
Este vorba despre formularul 650 – “Decizie de impunere privind platile anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor”, cod 14.13.02.15/cfb.
Potrivit ANAF, in decizia de impunere prin care se stabilesc platile anticipate, baza de calcul a CASS se va evidentia lunar, iar plata contributiei se va efectua trimestrial, in patru rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Totodata, incadrarea in plafonul maxim al bazei lunare de calcul a CASS, respectiv valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut – 11.490 lei, se va face de catre organul fiscal competent prin decizia de impunere privind platile anticipate.

In situatia contribuabililor care realizeaza astfel de venituri, obligatia platii contributiei de asigurari sociale de sanatate cade in sarcina platitorului venitului care va retine contributia la sursa, prin aplicarea cotei de contributie asupra bazei de calcul determinata prin scaderea din venitul brut a cheltuielii deductibile de 25%, (procent aplicat la venitul brut).

Baza lunara de calcul a CASS este aceeasi ca si pentru celelalte tipuri de venituri din chirii, respectiv nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, in conditiile in care veniturile din chirii reprezinta singurul venit asupra caruia se calculeaza contributia si nu poate fi mai mare de cinci salarii medii brute.

Cat,cum,cum se calculeaza:Regimul dobanzilor si penalitatilor de intarziere 2015

de

Contribuabilii care nu achita la timp taxele si impozitele catre stat vor plati in 2015, la fel ca si pana acum, dobanzi si penalitati de intarziere. Nivelul penalitatii de intarziere valabil anul acesta a ramas neschimbat fata de anul trecut, in timp ce nivelul dobanzii a fost modificat la 1 martie 2014.

Codul de procedura fiscala prevede ca penalitatile de intarziere au caractersanctionatoriu si se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Nivelul penalitatii de intarziere care se aplica in acest an pentru platile neefectuate la timp catre stat este de 0,02% pe fiecare zi de intarziere, ceea ce inseamna o penalitate de7,3% anual.

Acest nivel a fost modificat in iulie 2013 prin OUG nr. 50/2013. Anterior modificarii din iulie 2013, nivelul penalitatii de intarziere era calculat in functie de perioada de intarziere astfel:

  • daca stingerea se realiza in primele 30 de zile de la scadenta, nu se datorau si nu se calculau penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale principale stinse;
  • daca stingerea se realiza in intervalul dintre a 31-a zi si a 90-a zi de la scadenta, nivelul penalitatii de intarziere era de 5% din obligatiile fiscale principale stinse;
  • daca stingerea se realiza dupa a 91-a zi de la scadenta, nivelul penalitatii de intarziere era de 15% din obligatiile fiscale principale ramase nestinse.

Dobanzile s-au redus de la 1 martie 2014

Spre deosebire de nivelul penalitatilor de intarziere, care nu a suferit nicio modificare anul trecut, cel al dobanzilor pentru neachitarea la timp a taxelor a fost schimbat la 1 martie 2014, prin OUG nr. 8/2014.

La acea data, dobanda a fost redusa de la 0,04% la 0,03% pentru fiecare zi de intarziere, nivelul fiind valabil si in 2015. Astfel, dobanda pentru neplata taxelor poate ajunge anual la 10,95%, fata de 14,6% cat era inainte de 1 martie 2014.

Conform Codului de procedura fiscala, dobanzile au un caracter recuperatoriu, comparativ cu penalitati care au un caracter sanctionatoriu.

Nivelul dobanzii se calculeaza pe fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Noutati legislative 2015:Initiativa legislativa privind accesul minorilor in cluburi si discoteci

de

Un senator liberal a initiat un proiect legislativ potrivit caruia minorii ar avea dreptul sa intre in cluburi sau discoteci doar alaturi de parinti sau tutore. El sustine ca incearca sa descurajeze consumul de alcool si tutun in randul minorilor.

Senatorul PNL, Sebastian Grapa, propune intr-o initiativa legislativa ca minorii sa nu aiba dreptul de a merge in cluburi sau discoteci daca nu sunt insotiti de parinti sau un tutore. Potrivit acestuia, aprobarea unei astfel de initiative va interzice tinerilor minori sa consume alcool sau tutun, reprezentantii localurilor fiind obligati sa ii legitimeze pe minori. Daca nu fac acest lucru, risca o amenda intre 500 si 5.000 de lei.

”Proiectul meu de lege, care este pe site ul senatului prevede ca minorii, cei care au sub 18 ani sa poata sa intre in locurile in care se serveste alcool, in cere care au baruri, discoteci,sa poata avea accesul doar insotiti de un adult sau de catre un tutore, persoana care preia responsabilitatea a ceea ce face acel minor acolo”, a declarat pentru B1TV senatorul PNL Sebastian Grapa.

Liberalul afirma ca sunt baruri in Brasov care obtin profit din vanzarea alcoolului si tutunului minorilor care chiulesc de la scoala.

Incredibil:Timbru de mediu esalonat;acciza esalonata:Restituirea Accizelor La Carburanţi Se Eşalonează Până În Decembrie 2019

de

Executivul a modificat, recent, Hotărârea de Guvern nr. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor.

H.G. nr. 906/2014, de modificare, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 779/2014, în vigoare începând cu 27 octombrie.

Pe fond, reţinem ca principale modificări:

  • Valabilitatea scheme de ajutor de stat sub forma restituirii sumelor, precum şi pentru plata efectivă în cadrul schemei de ajutor de stat, care curgea până la 31 martie 2019, a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv.

Din 2015, sistemul simplificat de contabilitate nu va mai exista in forma actuala

de

Astfel, proiectul de ordonanta de urgenta prevede abrogarea dispozitiilor potrivit carora, firmele care in exercitiul financiar precedent au inregistrat cifra de afaceri neta sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate.

Mai mult decat atat, Ordinul MFP nr. 2.239/2011 privind Sistemul simplificat de contabilitate, aflat in vigoare inca din 2011, ar putea fi abrogat printr-un proiect de ordinlansat recent de MFP in dezbatere publica. Acest document urmeaza sa anuleze sistemul simplificat de contabilitate actual si sa il inlocuiasca din 2015 cu sistemul european de raportare financiara simplificat.

In plus, proiectul de ordin, ce pune in aplicare normele europene, defineste firmele care ar putea utliza noul sistem de raportare. Acestea vor fi clasificate in trei categorii: microentitati (microintreprinderi), entitati mici si entitati mijlocii si mari.

Categoria microintreprinderilor care vor intocmi bilanturi simplificate ar putea fi extinsa

Proiectul de ordin lansat recent in dezbatere publica de MFP urmeaza sa introduca din 1 ianuarie 2015 un nou sistem simplificat de contabilitate, cel european, si in acelasi timp ar putea largi sfera firmelor care vor depune situatii financiare simplificate.

Astfel, proiectul de act normativ stabileste ca microintreprinderile sunt entitatile care, la data bilantului, NU depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:

  • totalul activelor: 350.000 euro;
  • cifra de afaceri neta: 700.000 euro;
  • numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 10.

„Fata de cerintele actuale in functie de care se poate aplica sistemul simplificat de contabilitate (acesta aplicandu-se de persoanele care in exercitiul financiar precedent au inregistrat cifra de afaceri neta sub 35.000 euro si totalul activelor sub 35.000 euro), criteriile care definesc microentitatile sunt mult mai mari. Astfel, microentitatile sunt entitatile care, la data bilantului, nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii, respectiv totalul activelor de 350.000 euro, cifra de afaceri neta de 700.000 euro si numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar 10”, se mentioneaza in referatul de aprobare al proiectului de act normativ.

Concret, din 1 ianuarie 2015, microintreprinderile care vor indeplini cel putin doua dintre criteriile mentionate anterior ar urma sa aplice sistemul european de raportare financiara simplificat.

Conform proiectului de ordin, acest sistem include un bilant prescurtat si un cont prescurtat de profit si pierdere, ambele componente ale situatiilor financiare anuale cuprinzand informatiile minime care trebuie prezentate conform normelor europene.

De asemenea, sistemul pe care l-ar putea aplica microintreprinderile cuprinde un numar redus de informatii ce trebuie prezentate obligatoriu in notele explicative, acestea referindu-se la urmatoarele date:

  • valoarea totala a oricaror angajamente financiare, garantii sau active si datorii contingente neincluse in bilant, indicand natura si forma oricarei garantii reale care a fost acordata; orice angajamente privind pensiile si entitatile afiliate sau asociate;
  • suma avansurilor si creditelor acordate membrilor organelor de administratie, de conducere si de supraveghere, cu indicarea ratelor dobanzii, a principalelor conditii si a oricaror sume restituite, amortizate sau la care s-a renuntat, precum si a angajamentelor asumate in numele acestora sub forma garantiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
  • informatii privind achizitiile propriilor actiuni.

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Avocat:Ce impozite si contributii sociale trebuie platite catre stat? Avocatul contribuabilului

de

Veniturile din profesii libere, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, sunt venituri din activitati independente si cuprind veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii, se mentioneaza inGhidul fiscal al contribuabililor care realizeaza venituri din profesii libere din Romania, publicat recent pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

 

 

Potrivit acestui document, persoanele care realizeaza aceste categorii de venituri suntobligate sa depuna, la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi au sediul de desfasurare a activitatii, formularul 070 – „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere”.

Daca activitatea se desfasoara in cadrul unor asocieri sau alte entitati fara personalitate juridica, contribuabilii au obligatia depunerii, la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are asocierea sediul de desfasurare a activitatii, formularul 010 – „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica”.

Dupa ce se vor inregistra fiscal prin unul din cele doua formulare, organul fiscal va atribui codul de inregistrare fiscala, se arata in documentul ANAF.

Important! Declaratia de inregistrare se completeaza cu ocazia primei inregistrari fiscale, de regula cu ocazia infiintarii si se depune in termen de 30 de zile de la data infiintarii potrivit legii.

In cazul in care intervin modificari ulterioare datelor din declaratia de inregistrare fiscala, acestea trebuie aduse la cunostinta organului fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea si depunerea declaratiei de mentiuni, respectiv a formularului 070 sau a formularului 010, dupa caz, informeaza Fiscul.

Mai mult decat atat, in cazul modificarilor intervenite in datele declarate initial si inscrise in certificatul de inregistrare fiscala, contribuabilii depun, odata cu declaratia de mentiuni, si certificatul de inregistrare fiscala, pentru anularea acestuia si eliberarea unui nou certificat. Declaratia de mentiuni este insotita de documente care atesta modificarile intervenite.

In ghidul ANAF se mentioneaza ca la incetarea conditiilor care au generat inregistrarea fiscala, contribuabilii sunt obligati sa predea organelor fiscale, in vederea anularii, certificatul de inregistrare fiscala, odata cu depunerea declaratiei de mentiuni.

Declaratiile se depun in format hartie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul postal, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Pe langa formularele de inregistrare, contribuabilii care obtin venituri din profesii libere sunt obligati sa depuna la Fisc si un formular pentru castigurile realizate. Astfel, in ghidul ANAF se arata ca aceasta categorie de contribuabili trebuie sa depuna formularul 220 -„Declaratie privind venitul estimat/norma de venit”, in termen de 15 zile de la data inceperii activitatii, la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi au domiciliul.

Cei care in anul anterior, au realizat pierderi, si cei care, au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior au obligatia depunerii formularului 220 pana la data de 25 mai a anului de impunere, odata cu declaratia privind venitul realizat. Acesta se depune in format hartie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul postal, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Cand se efectueaza platile anticipate cu titlu de impozit?

Potrivit ghidului recent publicat pe site-ul ANAF, platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%.

Aceste plati se efectueaza in patru rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei lunidin fiecare trimestru, iar plata impozitului anual se efectueaza potrivit deciziei de impunere.

„In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea acestor termene de plata, contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent”, se precizeaza in ghidul citat.

Sumele care reprezinta plati anticipate se achita direct la sediul organului fiscal competent sau la unitatile bancare, prin ordin de plata.

Fiscul atentioneaza ca daca in cursul anului fiscal contribuabilii isi inceteaza activitatea sau isi suspenda temporar activitatea, atunci acestia sunt obligati sa depuna la organul fiscal „Declaratia privind venitul estimat/norma de venit”, insotita de documente justificative, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, pentru recalcularea platilor anticipate.

Totodata, contribuabilii care realizeaza venituri din profesii libere sunt obligati sa depunaformularul 200 – „Declaratia privind venitul realizat” la organul fiscal in a carui raza au domiciliul, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.

Formularul se depune, pe suport hartie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul postal, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin mijloace electronice de transmitere la distanta ca metoda alternativa de depunere a declaratiilor.

In acelasi document se arata ca impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent pe baza declaratiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil. Impozitul anual datorat se inscrie in decizia de impunere.

„Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuale se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza dobanzi si penalitati”, informeaza ANAF.

CAS si CASS sunt obligatorii pentru cei care obtin venituri din profesii libere

Contribuabilii care realizeaza venituri din profesii libere au obligatia de a plati contributii sociale obligatorii la bugetul general consolidat, se arata in ghidul publicat recent de Fisc.

Declararea veniturilor pentru stabilirea contributiilor de asigurari sociale (CAS) se realizeaza prin completarea si depunerea formularului 600 – „Declaratia privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”.

„Venitul declarat constituie baza lunara de calcul pentru stabilirea obligatiilor lunare de plata reprezentand contributie de asigurari sociale, pe care contribuabilii sunt obligati sa le efectueze in cursul anului, ca plati anticipate. Plata se efectueaza trimestrial, in patru rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru”, se arata in ghidul ANAF.

Conform documentului citat, formularul 600 se depune anual, pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se datoreaza CAS.

Contribuabilii care incep o activitate in cursul anului au obligatia completarii si depunerii formularului in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

De asemenea, contribuabilii al caror venit ramas dupa deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate in scopul realizarii acestui venit este sub 35% din castigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, NUdatoreaza CAS in anul urmator.

Stabilirea obligatiilor de plata privind contributiile de asigurari sociale se realizeaza, potrivit ANAF, de catre organul fiscal competent, prin decizia de impunere.

De cealalta parte, declararea veniturilor pentru stabilirea contributiilor de asigurari sociale de sanatate (CASS) se realizeaza prin depunerea declaratiei de venit estimat/norma de venit, sau a declaratiei privind venitul realizat. Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, iar plata se efectueaza trimestrial, in patru rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Stabilirea obligatiilor anuale de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate, se realizeaza de catre organul fiscal competent, prin decizia de impunere.

Obligatia anuala de plata a contributiilor de asigurari sociale de sanatate nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca venitul din din profesii libere este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, atentioneaza Fiscul.

Organul fiscal competent stabileste sumele datorate fata de platile anticipate si efectueaza incadrarea in plafonul minim prevazut de lege, dupa depunerea declaratiei privind venitul realizat.

Totodata, plata contributiei de asigurari sociale de sanatate stabilita prin decizia de impunere anuala se efectueaza in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei.

Contributiile sociale datorate de persoanele fizice se achita, conform documentului citat, la unitatile Trezoreriei Statului in raza carora se afla adresa unde isi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu.

Exceptie de la regulile privind CAS fac persoanele care realizeaza venituri din profesii libere, si care obtin in acelasi timp venituri din salarii sau asimilate salariilor si orice alte venituri din desfasurarea unei activitati dependente, venituri din pensii si venituri sub forma indemnizatiilor de somaj, asigurate in sistemul public de pensii, persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, precum si persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme. Toate aceste persoane NU datoreaza CAS asupra veniturilor din profesii libere.

Ce formulare trebuie sa depuna platitorii de TVA?

Contribuabilii care realizeaza venituri din profesii libere se inregistreaza in scopuri de TVA in doua situatii, cuprinse in ghidul ANAF:

  • prin optiune;
  • prin depasirea plafonului de scutire de 220.000 lei prevazut in Codul fiscal.

Pentru inregistrarea in scopuri de TVA, contribuabilii care isi desfasoara activitatea individual, depun la organul fiscal competent pe raza caruia isi au sediul activitatii „Declaratia de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoanele fizice romane” (formularul 070) completand in mod corespunzator rubrica „Date privind vectorul fiscal”, sectiunea TVA.

Daca activitatea se desfasoara in cadrul unor asocieri sau alte entitati fara personalitate juridica, atunci contribuabilii au obligatia depunerii, la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are asocierea sediul de desfasurare a activitatii, „Declaratia de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica” (formularul 010).

In urma analizei informatiilor cuprinse in declaratia fiscala si in documentele anexate acestei declaratii, organul fiscal emite „Decizia privind inregistrarea in scopuri de TVA”, precum si codul de inregistrare fiscala in scopuri de taxa pe valoare adaugata, dupa caz, informeaza ANAF.

Potrivit documentului publicat recent pe pagina de internet a Fiscului, contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA, au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, la termenele prevazute de lege urmatoarele declaratii fiscale, dupa caz:

  • Decont de taxa pe valoarea adaugata (formularul 300) – lunar/trimestrial;
  • Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national (formularul 394) – lunar/trimestrial;
  • Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate in anul … (formularul 392A) – anual;
  • alte declaratii fiscale prevazute de lege, in functie de situatia specifica.

Contabilitatea trebuie organizata si condusa in partida simpla

Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie, se mentioneaza in documentul publicat recent de Fisc.

Acestia trebuie sa aiba in vedere faptul ca Registrul-jurnal de incasari si plati si Registrul-inventar au regim de inregistrare la organele fiscale. Inainte insa de depunerea lor la organele fiscale, acestea se numeroteaza, se snuruiesc si se parafeaza.

In ceea ce priveste evidenta taxei pe valoarea adaugata colectate, aceasta se tine cu ajutorul Jurnalului pentru vanzari. In acest jurnal se inregistreaza pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta etc.) valoarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate si taxa pe valoarea adaugata aferenta.

In schimb, evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibile se tine cu ajutorul Jurnalului pentru cumparari, in care se inregistreaza pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta, monetare etc.) valoarea cumpararilor de bunuri si/sau a serviciilor prestate de terti si taxa pe valoarea adaugata aferenta.

De asemenea, potrivit Fiscului, contribuabilii pot detine registrul unic de control in functie de optiunea acestora.

Contribuabilii care nu-si indeplinesc obligatiile risca amenzi de maximum 3500 lei

Contribuabilii care nu depun la termen declaratiile fiscale risca amenzi care pot ajunge pana la 3500 de lei, dupa cum se precizeaza in ghidul ANAF.

Astfel, nedepunerea la termenele prevazute de lege a formularelor 010 – „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica, 070 – „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere”, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice/asocieri si alte entitati fara personalitate juridica.

Totodata, daca nu sunt depuse la termen formularelor 220 – „Declaratia privind venitul estimat/norma de venit”, 200 – „Declaratie privind veniturile realizate din Romania”, 600 – „Declaratie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”, atunci contribuabilii risca amenzi cuprinse intre 50 lei si 500 lei.

Pentru nedepunerea formularul 392A – „Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate in anul …”, amenzile sunt de la 500 lei la 1.000 lei.

In schimb, nedepunerea la termenele prevazute de lege a formularului 394 – „Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national” se sanctioneaza mai drastic, cu amenzi cuprinse intre 2000 lei la 3500 lei.

„Gazduirea sediului firmei la un avocat, o solutie pentru impozitele mari?”

de

„Gazduirea sediului firmei la un avocat, o solutie pentru impozitele mari?”

 

Conform Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, avocatii pot sa stabileasca temporar sediul unei societati reglementate de Legea nr. 31/1990, la sediul lor profesional.

„Aceasta este o solutie temporara pentru societatile nou infiintate. O astfel de alternativa ar fi de folos doar acelor companii care desfasoara activitati de intermediere sau activitati economice care nu necesita detinerea unui spatiu. De regula, cam orice activitate economica presupune existenta unui spatiu fizic de unde aceasta se desfasoara (fie ca vorbim de un spatiu proprietatea societatii, de un spatiu inchiriat, sau de un spatiu luat in comodat chiar de la asociatii companiei)” sustine mediafax.ro

 

„Ce impozite pe cladiri vor plati firmele?Noul Cod fiscal 2015”

de

„Ce impozite pe cladiri vor plati firmele?Noul Cod fiscal 2015”

otele de impozit pentru cladirile detinute de firme nu vor fi diferite de cele actuale, cu exceptia anumitor situatii. Concret, in comunicatul MFP se mentioneaza ca pentru persoanele juridice cota impozitului pe cladiri va fi:

  • 0,1% pentru cladirile rezidentiale;
  • intre 0,25-1,50% pentru cladirile nerezidentiale;
  • intre 5%-10% pentru cladirile a caror valoare nu a fost actualizata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta.

In ceea ce priveste impozitul pentru cladirile nerezidentiale, cota este aceeasi cu cea aplicata in prezent. Mai exact, in Codul fiscal, aflat in vigoare, se mentioneaza ca impozitul se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,25% si 1,50% inclusiv.

In schimb, impozitul aplicat cladirilor care nu au fost reevaluate ar putea sa scada, dupa cum se arata in documentul de presa. Astfel, reglementarile propuse de Ministerul Finantelor stabilesc o cota de 5%-10% pentru cladirile a caror valoare nu a fost actualizata in ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinta. Noua valoare este mai mica decat cea aplicabila in prezent, de 10% si 20%.

Codul fiscal mai prevede pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii cinci ani anteriori anului fiscal de referinta o cota de impozitare de 30% si 40%, care insa nu se regaseste in comunicatul transmis de Finante.

Mai mult decat atat, pentru determinarea impozitului pe cladirile detinute de firme, se va elimina obligativitatea de inregistrare in contabilitate a valorii rezultate din rapoartele de evaluare ale cladirilor, mentioneaza MFP.

Astfel, valoarea impozabila va fi, dupa caz:

  • ultima valoare impozabila inregistrata in evidentele organului fiscal;
  • valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii;
  • valoarea finala a lucrarilor de constructii, in cazul cladirilor noi, construite in cursul anului fiscal anterior;
  • valoarea cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de proprietate, in cazul cladirilor dobandite in cursul anului fiscal anterior.

De asemenea, Noul Codul fiscal mentine valoarea reevaluata la impunerea cladirilor rezidentiale proprietate a persoanelor juridice si nu valoarea impozabila determinata pe baza tipului cladirii, rangului si zonei localitatii, explica MFP.

Motivele acestei decizii sunt reprezentate de faptul ca, pe termen lung, valoarea de piata trebuie generalizata atat la persoanele fizice, cat si la persoanele juridice, in functie de destinatia cladirii, iar in prezent, persoanele juridice utilizeaza o valoare reevaluata si orice alta metoda de determinare a bazei impozabile ar reprezenta un regres fata de ipoteza anterioara, motiveaza Finantele.

In ceea ce priveste valoarea cladirilor care se impoziteaza in prezent, Codul fiscal stabileste ca in cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Aceasta este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.

In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce, potrivit reglementarilor in vigoare, cu 15%.

Daca imobilul a fost reevaluat, conform reglementarilor contabile, valoarea impozabila a acestuia este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii, inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului – persoana juridica.