AVOCAT CEDO

Avocat Cedo :Statul român, obligat să plătească despăgubiri de câte 15.000 de euro

de

legislatie europeana

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marți că statul român este obligat să le plătească despăgubiri de câte 15.000 de euro unui număr de 17 cetățeni români care au reclamat instanței de la Strasbourg absența unei anchete efective cu privire la reprimarea violentă a manifestațiilor împotriva regimului comunist care au avut loc în decembrie 1989 la București și Reșița și în timpul cărora au fost uciși apropiați ai acestora, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CEDO.

Conform deciziei judecătorilor de la Strasbourg, cei 17 reclamanți vor primi câte 15.000 de euro drept despăgubiri pentru daunele morale suferite.

Cei 17 români, grupați în cazul ‘Elena Apostol și alții împotriva României’, sunt născuți între 1935 și 1985 și au domiciliile la Măgurele, București și Reșița.

Potrivit instanței europene, faptele invocate sunt similare celor din cazul ‘Asociația 21 Decembrie 1989 și alții contra României’, înscriindu-se în același context istoric și referindu-se la aceeași procedură penală internă.

Vezi aici Model cerere CEDO

O cerere facuta pentru investirea Curtii Europene a Drepturilor Omului, CEDO comporta anumite cerinte si rigori fata de  care o persoana vatamata intr-un drept protejat de Conventia Europeana, sau chiar avocatii insisi, intampina dificultati in a le intelege.

Astfel, pentru a face o cerere conforma normelor Curtii, este neaparat necesar sa fie respectat Regulamentul CEDO, mai ales Art. 47 al acestuia, care reglementeaza forma si continutul aplicatiei.

Un nou regulament al CEDO

Pe data de 1 iulie 2013 a intrat in vigoare noul Regulament al Curtii Europene a Drepturilor Omului. Multe dintre modificarile acestui Regulament privesc exclusiv organizarea Curtii si nu prezinta o importanta deosebita pentru justitiabili. Ceea ce intereseaza, insa, este modificarea Art. 47 care reglementeaza modul de redactare a unei cereri introduse Instantei din Strasbourg.

Aceasta modificare va intra in vigoare pe data de 1 ianuarie 2014, tocmai pentru ca justitiabilii sa se familiarizeze cu noile cerinte. Este de asteptat, de asemeni, sa fie conceput si un nou model de cerere, care sa se conformeze schimbarilor.

Care sunt noutatile?

Aspecte privind datele personale

Daca in ceea ce priveste datele persoanei fizice, in mare parte, cerintele aratarii datelor personale raman neschimbate, cu exceptia faptului ca nu se mai cere indicarea sexului, in cazul unei persoane juridice, aceasta este indatorata sa arate datele de identificare specifice, cum ar fi: sediul social, numarul de inmatriculare la  Oficiul Registrului Comertului sau codul unic de inregistrare.

Avand in vedere dorinta Curtii de a inlesni comunicarea cu reprezentantul partii, acesta va indica CEDO, pe langa numele,  domiciliul si ocupatia sa, faxul si adresa de e-mail.

Se va indica si numele Partii impotriva careia se introduce cererea.

Atentie! Prin ”Parte”, se are in vedere, intotdeuna, un Stat semnatar al Conventiei, nu alte entitati.

Modul de completare a cererii

In ceea ce priveste forma redactarii cererii, si aceasta a suferit anumite modificari si clarificari ale indatoririlor aplicantilor.

Ca noutate, aplicantul are obligatia de a scrie concis si lizibil atat expunerea faptelor, cat si motivarea in drept – descrierea violarilor Conventiei.

Astfel, ca subliniere a acestor cerinte, CEDO arata ca redactarea cererii trebuie facuta intr-un asemenea mod incat sa fie suficienta sa poata forma convingerea Curtii despre natura si scopul cererii, fara a fi nevoie sa se recurga la consultarea documentelor. Evident, aici Curtea arata nu ca nu va consulta documentele atasate, ci ca aplicantul este obligat sa abordeze o exprimare cat mai putin laconica.

Sustinerile pot fi facute, insa, prin expuneri mai ample, atat in fapt, cat si in drept.

Totusi, conform noilor prevederi,  aceste argumentari cu rol de clarificare a expunerii nu trebuie sa depaseasca 20 de pagini.

Documentele anexate cererii

Cererea este necesar sa fie semnata de catre aplicant sau de catre reprezentantul acestuia.

Ca documente doveditoare, se vor atasa:

  • copii dupa hotararile dispuse in cauza sau, in functie de caz, dupa alte masuri luate de organe judiciare sau de alta natura;
  • copii dupa hotararile prin care se arata indeplinirea cerintei epuizarii cailor efective de atac si a incadrarii in termenul de 6 luni.
  • copii dupa orice alta procedura internationala urmata in cauza, daca este cazul,
  • procura, in original, a  reprezentantului – este vorba despre procura-tip CEDO.

Nota: acestea sunt documentele aratate expres de catre CEDO. Aplicantul va trebui sa anexeze orice document necesar sustinerii cererii sale.

Modul de anexare a documentelor

Potrivit noilor reglementari, CEDO clarifica si modul de anexare a documentelor. Acestea se vor atasa in ordinea datei, numerotate consecutiv si usor de identificat – copii lizibile.

Cererea de anonimat

In anumite cazuri, CEDO poate incuviinta o derogare de la dezvaluirea numelui aplicantului in mod public. Pentru o asemenea procedura este necesar sa se expuna, odata cu cererea, argumetele aplicantului care ar justifica anonimatul. In functie de situatie, Curtea va putea autoriza sau nu respectiva derogare.

Sanctiunea neindeplinirii cerintelor CEDO

In cazul neindeplinirii oricarei din cerintele aratate, CEDO va putea sa nu examineze cauza. Subliniem, nu este vorba despre o respingere a cauzei ca  inadmisibila, ci despre  neluarea in considerare a aplicatiei ca cerere judecabila.

Examinarea cererii se va putea face doar daca:

  • aplicantul a dat o explicatie satisfacatoare neindeplinirii cerintelor impuse;
  • aplicatia nu vizeaza o cerere obisnuita, ci o cerere privind masurile interimare;
  • CEDO hotaraste examinarea cauzei, din oficiu, sau la cererea aplicantului.

Adresele CEDO

CEDO va putea solicita aplicantilor furnizarea anumitor informatii sau documente, intr-un termen-limita.

Data introducerii cererii

Data la care aplicatia este considerata drept introdusa va fi data la care  aplicatia, redactata in forma prevazuta de art. 47 al Regulamentului, este trimisa Curtii. Se are in vedere data transmiterii postale.

Totusi, atunci cand elementele cauzei o justifica, CEDO poate considera o alta data a introducerii aplicatiei.

Obligatia de informare a Curtii

Ca si in vechile prevederi, se mentine obligatia aplicantului de a arata Curtii orice schimbare a adresei sale sau orice circumstanta noua intervenita in cauza.

Avand in vedere specificul cauzelor de Curte Europeana, va invitam ca la redactarea cererii sa urmariti cu atentie prezentarile Curtii Europene a Drepturilor Omului asa cum reies de pe site-ul oficial,  mai ales in sectiunile dedicate aplicantilor si documentelor oficiale.

Cum si in ce conditii se pot obtine bani de la stat in 2015, acum ca a fost modificat programul SRL D

de

Guvernul a aprobat saptamana trecuta, prin HG nr. 679/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 654 din 28 august 2015, o serie de modificari la desfasurarea Programului de stimulare a infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri, iarProcedura de implementare a schemei transparente de ajutor de minimis prevazute in cadrul acestui program a aparut in Monitorul Oficial, nr. 666 din 2 septembrie 2015.

Programul este implementat de catre Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri (MEIMMMA), prin Directia Politici Antreprenoriale si Implementare Programe pentru IMM (DPAIPIMM) si Oficiile Teritoriale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (OTIMMC) si isi propune incurajarea si stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii.

Potrivit actului normativ, bugetul alocat in 2015 este de 19.300.000 lei, iar autoritatile estimeaza ca aproximativ 430 de persoane vor beneficia de acordarea unor sume nerambursabile.

Ce este programul SRL-D si cine poate aplica?

Programul SRL-D (Societate cu Raspundere Limitata – Debutant), instituit prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011, vizeaza acordarea de sprijin oricarui cetatean roman care doreste sa isi deschida o afacere (si care nu a mai avut una pana acum), prin acordarea unei alocatii financiare nerambursabile reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro (44.821 lei), din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinantare.

In cadrul programului pot aplica toti cei care doresc sa isi deschida o afacere pentru prima data, indiferent de varsta.

In trecut, prevederile vizau doar “intreprinzatorii tineri”, persoane sub 35 de ani care debutau in afaceri, dar dispozitia care impunea varsta de pana la 35 ani a fost eliminata iniulie 2014, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 97/2014. De atunci, sintagma intreprinzator tanar a fost inlocuita cu sintagma intreprinzator debutant in afaceri, astfel incat in prezent beneficiarul trebuie sa aiba doar capacitate deplina de exercitiu si sa nu mai fi desfasurat activitati economice in trecut.

OUG nr. 6/2011 stabileste conditiile de participare in cadrul programului de accesare a creditelor nerambursabile de pana la 10.000 de euro. Astfel, cei care vor sa obtina un credit prin intermediul acestui program guvernamental trebuie sa:

a) aiba capacitate juridica deplina de exercitiu;
b) anterior datei inmatricularii societatii in registrul comertului nu au mai detinut si nu detin calitatea de actionar sau asociat al unei intreprinderi constituite in Spatiul Economic European;
c) infiinteze pentru prima data o societate cu raspundere limitata in conditiile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale.
d) completeze o declaratie pe propria raspundere, sub sanctiunea legii penale, ca indeplineste conditiile prevazute la lit. b), pe care o depune la registrul comertului odata cu cererea de inmatriculare a societatii;
e) sa nu mai fi beneficiat de finantare in cadrul acestui Program.

In acelasi timp, actul normativ prevede si o serie de obligatii referitoare la statutul microintreprinderii pentru care se acorda creditul:

  • este societate comerciala cu raspundere limitata-debutant (SRL-D), care functioneaza pe durata nedeterminata, in conditiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Calitatea de microintreprindere apartinand intreprinzatorului debutant se obtine la data inmatricularii la Registrul Comertului in a carui raza teritoriala se afla sediul sau social;
  • se incadreaza in categoria microintreprinderilor in conditiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale OUG nr. 6/2011;
  • este infiintata de un intreprinzator debutant, ca asociat unic, sau de cel mult 5 intreprinzatori debutanti asociati;
  • este administrata de asociatul unic, de unul sau mai multi administratori dintre asociati;
  • sa nu fi depasit plafonul de minimis de 200.000 de euro pe durata a trei exercitii financiare pentru o intreprindere unica si 100.000 de euro pe durata a trei exercitii financiare pentru beneficiarii care desfasoara activitati de transport de marfuri in contul tertilor sau contra-cost;
  • sa nu aiba datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale, atat pentru sediul social, cat si pentru toate punctele de lucru;
  • sa nu fie in stare de dificultate – dizolvare, reorganizare judiciara, lichidare, executare silita, inchidere operationala, insolventa, faliment sau suspendare temporara a activitatii;
  • sa nu fi fost subiectul unei decizii a Comisiei Europene / OTIMMC de recuperare a unui ajutor de stat sau, in cazul in care au facut obiectul unei astfel de decizii, aceasta sa fie deja executata si creanta integral recuperata, cu penalitati aferente.
  • are in obiectul de activitate cel mult 5 grupe de activitate prevazute de clasificarea activitatilor din economia nationala in vigoare (CAEN Rev 2).

In ce domenii nu pot activa firmele debutante?

Legislatia in vigoare stabileste o serie de limitari atunci cand vine vorba de grupele de activitate ce pot fi incluse ca obiect de activitate al unei societati debutante.

Astfel, NU se vor putea obtine bani pentru:

  • intermedieri financiare si asigurari;
  • tranzactii imobiliare;
  • activitati de jocuri de noroc si pariuri;
  • productie sau comercializare de armament, munitii, explozibili, tutun, alcool, substante aflate sub control national, plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope (de exemplu: fabricarea explozivilor, fabricarea produselor din tutun sau comertul cu amanuntul al bauturilor);
  • activitati de pescuit si acvacultura;
  • activitati legate de productia primara a produselor agricole;
  • ajutoare destinate agentilor economici care activeaza in sectorul carbonifer;
  • ajutoare pentru achizitionarea vehiculelor de transport rutier de marfa acordate agentilor economici care au ca obiect de activitate prestarea de servicii de transport rutier de marfa in contul tertilor sau contra cost.

Inscrierile se fac on-line

Noul act normativ completeaza si clarifica anumite aspecte legate de implementare practica a programului destinat antreprenorilor debutanti in afaceri.

Conform noilor reglementari, inscrierea proiectelor in acest program se va face exclusiv on-line pe site-ul www.aippimm.ro, pe baza de username si parola, in sesiuni semestriale de 15 zile calendaristice, pana la epuizarea bugetului alocat programului.

Dupa crearea contului de inscriere aplicatia va trimite automat pe adresa de e-mail a solicitantului un mesaj si un link de confirmare. Dupa confirmare, aplicatia de inregistrare a planului de afaceri va deveni activa pentru completarea on-line a planului de afaceri si incarcarea in aplicatie a documentelor solicitate.

„In vederea inscrierii in cadrul programului, microintreprinderea «SRL-D» va completa si va transmite planul de afaceri incepand cu ora 10.00 a primei zile de inscriere, timp de 15 zile calendaristice de la demararea inscrierii in program, pana la ora 20.00 a ultimei zile de inscriere, cu posibilitatea de deschidere a unei noi sesiuni de inscriere pana la epuizarea bugetului alocat programului”, se precizeaza in textul de lege.

Pana acum, potrivit vechilor prevederi, inscrierea on-line a proiectelor se facea in sesiune continua.

Atentie! In cazul in care nu sunt completate coerent si cu detalii toate punctele si subpunctele din cadrul fiecarei sectiuni a planului de afaceri, aplicantul va primi scrisoare de respingere.

Evaluarea planurilor de afaceri se va face dupa noi criterii

Cele mai recente dispozitii introduc si noi criterii pe baza carora vor fi evaluate planurile de afaceri inscrise in programul SRL-D.

Astfel, admiterea in program se va face in ordinea punctajului obtinut la evaluarea planurilor de afaceri depuse on-line, punandu-se astfel accentul pe calitatea planului de afaceri. Inainte de aceasta modificare, admiterea in program se facea in functie de ordinea inscrierilor.

Mai precis, de acum inainte punctajul minim acceptat este de 60 puncte din totalul celor 100 posibile, iar aplicatia SRL-D va genera automat aplicantilor ce nu se inscriu in punctajul minim mesajul „nu indepliniti criteriul de minim 60 de puncte” in momentul transmiterii planului de afaceri.

La punctaje egale, departajarea se va face in functie de urmatoarele criterii:

  • numarul de locuri de munca ce urmeaza a fi create in cadrul proiectului;
  • achizitia de echipamente tehnologice;
  • activitatea pe care acceseaza programul;
  • curs de anteprenoriat;
  • asociatul/administratorul SRL-D este somer sau absolvent din anul precedent la data inscrierii la Registrul Comertului;
  • data si ora inscrierii in program.

Dupa aceasta etapa, aplicatia electronica va genera un numar de identificare pentru fiecare proiect, denumit numar RUE, adica numar in Registrul Unic Electronic.

Important! Microintreprinderile SRL-D vor putea beneficia de finantare in cadrul programului o singura data.

Evaluarea planurilor de afaceri se face pe baza punctajului obtinut, iar verificarea veridicitatii si coerentei informatiilor inscrise in planul de afaceri se realizeaza de catre OTIMMC. Pana acum, evaluarea planului de afacere era realizata de Ministerul Economiei.

Avizarea verificarilor se face de catre DPAIPIMM.

Aplicantii ale caror planuri de afaceri se implementeaza cu componenta de credit si care obtin cel putin punctaj minim in urma verificarilor efectuate vor incheia contractul de finantare cu OTIMMC dupa prezentarea dovezii cofinantarii. Dovezile de cofinantare pot fi urmatoarele:

  • contractul de credit emis de un finantator de credit autorizat;
  • dovezile certe privind capacitatea de cofinantare a proiectului, respectiv prezentarea scrisorii de confort, extras de cont care sa demonstreze ca beneficiarul dispune de suma necesara cofinantarii/contract/linie de credit, emise de un finantator de credit autorizat din Romania si care vor acoperi cel putin valoarea finantarii proprii a proiectului, respectiv procentul de cofinantare din cheltuieli eligibile.

Tipurile de ajutor financiar si alte facilitati acordate

Prin Program se finanteaza implementarea Planurilor de Afaceri, in ordinea descrescatoare a punctajelor obtinute, in urmatoarele conditii:

  • alocatie Financiara Nerambursabila – maxim 50% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 44.821 lei/beneficiar;
  • contributie proprie sau credit bancar – minim 50% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului.

Obiectul finantarii trebuie sa se incadreze in una sau mai multe din urmatoarele categorii eligibile:

1. Investitiile in active corporale referitoare la:

  • Terenuri pentru realizarea de constructii/amenajare efectuate in cadrul proiectului, destinate activitatii pentru care s-a solicitat finantarea;
  • Achizitionarea de spatii destinate realizarii activitatii pentru care s-a solicitat finantare (spatii de birouri, productie, depozitare etc);
  • Achizitionarea de mobilier pentru dotarea spatiilor amenajate;
  • Echipamente tehnologice, masini, utilaje si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masura, control si reglare, tehnica de calcul etc;
  • Achizitionarea de autoutilitare din categoria N1, N2, N3, cu exceptia vehiculelor de teren simbol G;

2. Investitiile in active necorporale referitoare la: brevete de inventie, design industrial, marci de produse si servicii (francize, etichetare ecologica, licente si software, etc.); realizare site (maxim 10.000 lei).

3. Alte costuri de operare referitoare la:

  • Costuri curente: materii prime, marfuri, materiale consumabile, materiale auxiliare;
  • Costuri de personal: salarii, costuri asigurari sociale;
  • Costuri de training si formare personal;
  • Servicii externe: contabilitate, consultanta fiscala, consultanta juridica, consultanta in management, consultanta IT, consultanta PR, consultanta pentru intocmirea planului de afaceri (aceasta fiind  singura cheltuiala care se poate realiza inainte de semnarea contractului de finantare), costuri legate de incalzire, gaz, electricitate, curatenie, reparatii, asigurare, apa/canal, gunoi, costuri legate de procesul de vanzare; costuri administrative, chirii pentru spatii de birouri,  productie, de desfasurare activitati comerciale si prestari servicii, depozitare ec.

Nota: Solicitantul va face dovada inchirierii spatiului pentru care solicita chiria pe o perioada de cel putin 3 ani.

Pentru a fi incluse in investitia eligibila, activele corporale si necorporale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  • sa ramana in proprietatea microintreprinderii SRL-D care a beneficiat de ajutor de minimis minimum 3 ani;
  • sa fie considerate active (mijloace fixe) sau obiecte de inventar;
  • sa fie achizitionate in conditii de piata, respectiv sa fie intocmit un dosar de achizitie;
  • sa fie incluse in categoria activelor proprii ale microintreprinderii SRL-D, sa ramana in locatia acesteia pentru cel putin 3 ani.

Pe langa alocatia nerambursabila in valoare de cel mult 44.821 lei (echivalentul a 10.000 euro), Fondul National de Garantare al Creditelor pentru IMM acorda garantii pentru creditele contractate de „SRL-D” in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de Agentie, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 euro, echivalentul in lei.

Totodata, firmele SRL-D sunt scutite de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariati, angajati pe perioada nedeterminata. Aceasta perioada constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, iar pentru stabilirea si calculul drepturilor prevazute deLegea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se utilizeaza castigul salarial mediu brut lunar, pentru care asiguratul plateste contributia individuala de asigurari sociale. Pentru fiecare salariat, scutirea nu se acorda pentru veniturile salariale lunare care depasesc cuantumul castigului salarial mediu brut pe economie din anul anterior.

De asemenea, pentru operatiunile de inmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comertului, pentru inregistrarea microintreprinderii nu sunt datorate taxe, solicitantul fiind scutit si de la plata acestora.

Programul a fost prelungit pana in 2020

In vara anului 2013, Guvernul a decis sa prelungeasca acest program pana in anul 2020, pentru ca un numar de cel putin 550 de debutanti in afaceri pe an sa beneficieze de sprijin financiar din partea statului pentru inca sapte ani.

„Luand in considerare necesitatea aplicarii lui si in urmatorii ani, Guvernul a aprobat prin hotarare prelungirea aplicarii acestui program pentru perioada 2013-2020, pentru un numar de cel putin 550 de beneficiari in fiecare an, prin asigurarea, din bugetul aprobat anual Ministerului Economiei a sumelor necesare pentru plata alocatiilor financiare nerambursabile necesare”, informa Guvernul in 2013.

Nota: Potrivit reglementarilor in vigoare, solicitantii care nu au acces la un computer beneficiaza pentru inscrierea on-line de asistenta gratuita din partea OTIMMC din raza teritoriala a SRL-D, primind consiliere, instruire si sprijin din partea institutiei.

Toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, au dreptul la o formă de uniune, fie căsătorie, fie parteneriat civil.Decizie CEDO

de

Trei cupluri de homosexuali au formulat o plângere împotriva statului italian, susţinând că, deşi li se permite să încheie un parteneriat civil, acesta este un act pur simbolic şi nu le conferă niciun drept.

Cei şase italieni s-au plâns la CEDO că legislaţia ţării lor nu le dă dreptul să se căsătorească sau să intre în orice formă de uniune civilă, motiv pentru care sunt discriminaţi din cauza orientării sexuale. Italienii s-au plâns că statul italian a încălcat articolul 8 al Convenţiei Europeană pentru Drepturile Omului – dreptul la respect al vieţii private şi dreptul la familie – şi articolul 14 – interdicţia de a discrimina- corelat cu articolul 12 – dreptul la căsătorie.

Astfel, CEDO a decis că o relaţie de coabitare, adică atunci când persoane de acelaşi sex locuiesc împreună, având o relaţie, au, în realitate, o viaţă de familie. Legislaţia italiană din prezent nu satisface nevoile reale ale unui cuplu, când vine vorba despre persoane de acelaşi sex, ci le oferă doar simbolic recunoaşterea relaţiei.

Practic, CEDO susţine că orice cuplu, indiferent de orientarea sexuală a membrilor, are dreptul la susţinere materială reciprocă, dreptul la moştenire şi obligaţii comune.

„Italia nu şi-a îndeplinit obligaţia de a asigura cetăţenilor un cadru juridic specific care prevede recunoaşterea şi protecţia uniunii lor”, a decis CEDO, arătând, într-adevăr, că Italia a încălcat articolul 8 al Convenţiei Europeană pentru Drepturile Omului.

Pe de altă parte, Curtea aminteşte faptul că, în deciziile anterioare, judecătorii au arătat că nu există obligaţia ca statele membre să asigure dreptul la căsătorie, ci doar o o uniune civilă.

În final, CEDO a obligat Italia să le plătească celor şase italieni despăgubiri morale de câte 4.000 de euro, plus 2.000, respectiv 2.500 de euro cheltuielile de judecată.

În prezent, căsătoria între persoane de acelaşi sex este permisă în 11 state din cele 47 ţări membre ale Consiliului Europei, în timp ce relaţiile între persoane de acelaşi sex sunt recunoscute, prin parteneriate civile, în 24 de ţări

Patrimoniul unei persoane decedate cuprinde atat active, cat si pasive, conform legislatiei in vigoare. Astfel, mostenitorii celui decedat pot prelua obligatiile acestuia.

de

Mostenirea reprezinta transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta, se mentioneaza in Noul Cod civil. Aceasta se deschide in momentul decesului persoanei, la ultimul domiciliu al defunctului.

De asemenea, patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire legala, in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus altfel prin testament. Astfel ca o parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin mostenire testamentara, iar cealalta parte prin mostenire legala, se precizeaza in legislatia in vigoare.

Creditele bancare se pot mosteni?

„La decesul unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite pe calea mostenirii legale sau testamentare catre mostenitori. Patrimoniul unei persoane cuprinde atat un activ (bunuri, drepturi), cat si un pasiv (obligatii patrimoniale, datorii etc.). Pe cale de consecinta, cei care accepta mostenirea defunctului vor prelua inclusiv obligatii ale acestuia”, ne-a declarat avocatul.

Conform art. 1.114 si 1.115 din NCC, pasivul succesoral (adica datoriile care se mostenesc) este suportat de catre mostenitorii legali si legatarii universali (n.r. cei carora defunctul le-a lasat prin testament patrimoniul sau) si cu titlu universal

Acesta a subliniat ca legatarul cu titlu particular nu raspunde pentru pasivul succesoral, adica pentru datoriile defunctului. Totusi, NCC prevede cateva exceptii de la aceasta regula.

Mai exact, art. 1.114 alin. (3) stabileste ca legatarul cu titlul particular raspunde pentru pasivul mostenirii, insa numai cu bunul sau bunurile ce formeaza obiectul legatului (n.r. dispozitie testamentara prin care se lasa cuiva o mostenire, un bun):

testatorul, adica persoana care a facut testamentul, a dispus in mod expres in acest sens;
dreptul lasat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o mostenire culeasa de catre testator si nelichidata inca, in acest caz, legatarul raspunde pentru pasivul acelei universalitati;
celelalte bunuri ale mostenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor si sarcinilor mostenirii.
In privinta datoriilor care pot fi mostenite, Cristian Horgea ne-a precizat ca pasivul mostenirii este format din datorii si sarcini ale mostenirii, de exemplu:

orice obligatii patrimoniale ale defunctului (contractuale, delictuale, legale etc.) care exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii: credite bancare, imprumuturi, despagubiri civile pentru daune/prejudicii produse tertilor, inclusiv datorii ale defunctului fata de mostenitori;
sarcini ale mostenirii: cheltuieli de inmormantare, cheltuielile de inventariere a mostenirii, taxe si impozite pentru bunurile din mostenire etc.
Cum se impart datoriile intre mai multi mostenitori?

In cazul in care exista mai multi mostenitori, mostenitorii legali si legatarii universali si cu titlul universal raspund pentru pasivul (datorii si sarcini) mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia

„Este vorba de principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral intre mostenitorii universali si cu titul universal”, a continuat acesta.

De exemplu, daca intr-o familie unul dintre soti a decedat, atunci copilului ii revine 3/4 din mostenire, iar sotului/sotiei supravietuitor/supravietuitoare ii revine o cota de 1/4

„Aici trebuie mentionata noutatea adusa de NCC: mostenitorii (universali sau cu titlu universal) raspund pentru pasivul succesoral numai cu bunurile din patrimoniul succesoral. In vechea reglementare, mostenitorii (universali sau cu titlu universal), in cazul acceptarii simple, raspundeau inclusiv cu patrimoniul lor propriu pentru acoperirea pasivului. Doar in cazul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar, ei raspundeau doar cu patrimoniul succesoral”

Important! Cand unul dintre mostenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea lui din pasivul mostenirii se imparte intre toti ceilalti in proportie cu cotele succesorale ale fiecaruia, se mentioneaza in Noul Cod civil. In plus, in cazul in care un mostenitor (universal sau cu titlu universal) a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa, el are drept de regres impotriva celorlalti mostenitori pentru partea din datoria comuna ce revenea fiecaruia

Potrivit specialistului de la Ionescu si Sava, un aspect foarte important adus de NCC este acela ca prin acceptarea unei mosteniri, mostenitorul universal sau cu titlu universal raspunde doar cu bunurile din patrimoniul succesoral, astfel el este ferit de a-si diminua averea prin acceptarea unei mosteniri insolvabile.

Exista situatii in care datoriile nu se mostenesc?

O modalitate prin care se poate evita preluarea unei datorii este renuntarea la mostenire, ne-a declarat Cristian Horgea.

„Renuntarea la mostenire este un act juridic unilateral, expres si solemn (forma autentica) prin care succesibilul declara, in termenul de optiune succesorala, ca nu isi insuseste titlul de mostenitor, devenind strain de mostenire”, a continuat aceeasi sursa.

Conform Noului Cod civil, renuntarea la mostenire se realizeaza printr-o declaratie de renuntare care se incheie in forma autentica la notar. In acelasi timp, pentru informarea tertilor, declaratia de renuntare se va inscrie, pe cheltuiala celui care renunta la mostenire, in registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii.

Succesibilul care renunta este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor, se arata in legislatia in vigoare.

Atentie! Creditorii succesibilului care a renuntat la mostenire in frauda lor pot cere instantei revocarea renuntarii in ceea ce ii priveste, insa numai in termen de trei luni de la data la care au cunoscut renuntarea. Admiterea revocarii produce efectele acceptarii mostenirii de catre succesibilul debitor numai in privinta creditorului reclamant si in limita creantei acestuia.

AVOCAT CEDO

de

AVOCAT CEDO

 

Daca aveti nevoie de ajutorul unui avocat specializat in Dreptul European al Drepturilor Omului, Casa de Avocatura “Coltuc Marius” va ofera cele mai bune solutii si avantaje considerabile in fata adversarilor.

Avocat CEDO in Bucuresti – servicii juridice

Avocatii nostri CEDO ofera servicii juridice rapide si eficiente:

  • consultanta juridica,
  • formulare acte si inaintarea dosarului la C.E.D.O,
  • asistare in executarea hotararii,
  • asistare sau reprezentare în proceduri interne…

Ca avocati CEDO  ne desfasuram activitatea in baza principiului confidentialitatii, integritatii, eficientei si responsabilitatii oferind clientilor serviciile juridice necesare atingerii scopurilor dorite.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


AVOCAT ROMANIA:Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

de

AVOCAT ROMANIA:Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

 

 

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo

 

http://www.facebook.com/avocatcoltucoficial

 

https://ro.linkedin.com/in/coltucmarius

 

https://twitter.com/c_a_coltuc

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Interceptarile DNA nu incalca dreptul la viata privata – CEDO A DECIS IN 2014

de
Interceptarile DNA nu incalca dreptul la viata privata - CEDO A DECIS
Interceptarile DNA nu incalca dreptul la viata privata – CEDO A DECIS

In mai 2004 procurorii anticoruptie l-au trimis in judecata pe medicul general ?tefan Blaj pentru luare de mita. Procurorii au stabilit ca Blaj si lt. col. Negoescu Daniela „au pretins, de la o persoana denuntator, suma de 2.500 de dolari, din care au primit efectiv 1.300 USD la data de 3 mai 2004, cand au fost surprinsi de procurorii anticoruptie  in flagrant, pentru a asigura unei candidate subiectele la examenul de ocupare a unui post de medic in reteaua Directiei Generale a Penitenciarelor.”

In rechizitoriu procurorii au aratat ca initial infractiunea a fost initiata de Negoescu Daniela care a prinsa in flagrat primind de la denuntator suma de 4000 dolari pentru a primi subiectele unui concurs pentru ocuparea unui post in sistemul penitenciar. Procurorii au convins-o pe complicea lui Blaj sa poartea tehnica de inregistrarea audio-video. Cu aparatura procurorilor Negoescu l-a inregistrat pe Blaj in timp discuta despre mita pentru subiectele de la examen. In 2007 medicul militar a fost condamnat definitiv la un an si jumatate de inchisoare cu executare.

Medicul a formulat o plangere la CEDO in care a acuzat faptul ca a fost provocat de ”agentul” DNA, ca nu a fost judecat intr-un proces echitabil si mai ales ca dreptul la viata privata i-a fost incalcat. Mai precis Blaj a invocat incalcarea art.8 din Conventia Drepturilor Omului. Acest articol spune urmatoarele:

”1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in  exercitarea acestui drept decat in masura in care acesta este  prevazut de lege si constituie, intr-o societate democratica,  o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora.”

CEDO a stabilit ca in cazul sau acest articol nu a fost incalcat si nici alte nereguli legate de anchetarea sa nu au identificat.

 

 

Cauzele castigate de romani la CEDO in 2013-PROCESE CEDO

de

Cauzele castigate de romani la CEDO in 2013-PROCESE CEDO

 

8.000 de euro pentru un concediu de paternitate

Bacauanul Gabriel Hulea lucra ca electrician in armata cand, in 2001, i s-a nascut al doilea copil. In primele zece luni, de ingrijirea bebelusului s-a ocupat sotia, dar aceasta a decis sa se intoarca mai devreme la serviciu pentru a ramane titular pe post. Cum nu aveau cu cine sa-l lase pe cel mic, Gabriel Hulea s-a gandit ca ar putea sta chiar el acasa. A cerut Ministerului Apararii Nationale sa-i aprobe concediul paternal, numai ca a fost refuzat pe motiv ca aceasta perioada este rezervata doar femeilor, dupa cum a aratat barbatul in plangerea pe care a depus-o in instantele romanesti.

Desi Curtea Constitutionala, sesizata in timpul judecatii, a decis ca un astfel de refuz e discriminatoriu pe criterii sexuale si se incalca principiul egalitatii in fata legii, judecatorii din tara au decis altfel. Gabriel Hulea a pierdut procesul.

Pasul firesc a fost plangerea catre CEDO, care nu doar ca a acceptat cazul, dar i-a si dat dreptate reclamantului. Procesul a durat intr-adevar sapte ani, din 2005 pana in 2012, dar in cele din urma Gabriel Hulea a fost despagubit cu 8.000 de euro pentru prejudiciul pe care statul roman i l-a produs.

7.000 de euro pentru o inventie furata

Totusi, nu oricine se poate bucura de “dreptatea” impartita la Strasbourg. Aproximativ 97% din reclamatiile pe care le adreseaza romanii la CEDO sunt respinse de instanta pentru drepturile omului, potrivit coordonatorului Centrului de Studii de Drept European, Mihai Sandru. “S-a creat un mit in ceea ce priveste CEDO, e o amenintare permanenta in orice situatie, dar este vorba de necunoastere: majoritatea cererilor sunt respinse ca inadmisibile ori sunt radiate de pe rol, fara pronuntarea unei hotarari”, a explicat Mihai Sandru, citat de ziare.com.

Unul dintre cei al carui caz a fost acceptat este Ilie Abramiuc, din Suceava. Inginer chimist, acesta a reclamat faptul ca, in perioada 1984-1991, o inventie a sa a fost folosita in productia industriala a intreprinderii de stat unde a lucrat, fara sa i se plateasca drepturi de autor.

Ilie Abramiuc a inceput demersurile juridice pentru a recupera ceea ce i se cuvine in 1992. Judecatoria Iasi i-a dat initial dreptate si i-a acordat o despagubire de 150.000 de dolari, o suma uriasa pentru acele vremuri. Decizia a fost mentinu­ta si in instantele superioare, asa incat a ramas definitiva. Dar suceveanul nu a vazut nici un ban, pentru ca intreprinderea nu s-a lasat executata silit, beneficiind inclusiv de ajutorul altor judecatori si chiar a Procurorului general al Romaniei, dupa cum reiese din dosarul depus de Ilie Abramiuc la CEDO.

Mai mult, lucrurile au luat o intorsatura cu totul neasteptata in 2002, cand inginerul chimist s-a trezit ca executarea silita a fost suspendata si a fost el insusi scos dator fata de intreprindere cu 7.000 de dolari cheltuieli de judecata. A urmat inca o serie de procese, toate ramase fara nici un rezultat, asa incat in acelasi an Ilie Abramiuc s-a adresat judecatorilor europeni.

Abia sentinta CEDO, din 2009, i-a dat dreptate suceveanului. Dar acesta nu a primit decat 7.000 de euro, despagubiri morale pentru vremea pierduta prin instantele romanesti. Si atat.

5.700 de euro pentru ca nu l-au lasat sa dea jos drapelul romanesc

Numarul de reclamatii pe care romanii le adreseaza CEDO a scazut in ultimii ani, dar aceasta diminuare este totusi nesemnificativa. Daca, de exemplu, in 2008 numarul de dosare trimise la Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost de 8.850, in 2012 s-a ajuns la 8.700 de plangeri, potrivit bilantelor oferite de instanta de la Strasbourg. Iar in prima jumatate a anului 2013 se inregistrasera deja 5.900 de cazuri depuse impotriva Romaniei.

Avocat CEDO – Curtea Europeana a Drepturilor Omului

de

Avocat CEDO – Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Pe 10 septembrie, Parlamentul European a adoptat o noua directiva care garanteaza dreptul oricarui cetatean din statele memebre UE de a fi asistat de catre un avocat atunci cand la adresa sa este declansata o procedura penala. Concret, acest lucru inseamna ca orice persoana suspectata de a fi comis o infractiune sau urmarita penal pentru savarsirea unei infractiuni – oriunde s-ar afla in Uniunea Europeana – are dreptul garantat de a consulta un avocat inca inainte de a fi interogata de serviciile de politie si in cel mai scurt timp dupa privarea de libertate. Acest drept se aplica pe tot parcursul procedurii penale.

Alte doua aspecte importante ale directivei sunt dreptul persoanei aflate in arest de a comunica cu familia sau rudele si, in cazul in care cetateanul  arestat se afla pe teritoriul altei tari UE decat aceea al carei resortisant este,  dreptul de a contacta consulatul tarii sale.

Directiva isi justifica existenta ca masura necesara pentru construirea unui spatiu european de justitie comun si materializeaza eforturile Comisiei Europene de a  ajunge la standarde procedurale comune in procedurile penale. In acest sens, directiva este a treia dintr-o serie de propuneri pentru garantarea drepturilor minime la un proces corect oriunde in Uniunea Europeana. Primele doua masuri se refera la traducere si interpretare (2010) si la dreptul la informatie in procedurile penale (2012).

In elaborarea textului de lege care va trebui sa fie transpus in legislatia tuturor statelor membre UE, s-a pornit de la date statistice concludente, care arata ca in fiecare an, pe intreg teritoriul UE se deruleaza mai mult de 8 milioane de procese penale.

Avocat pledant CEDO – AVOCAT SPECIALIZAT CEDO

de

Avocat pledant CEDO – AVOCAT SPECIALIZAT CEDO

Procedura de judecată a cererii individuale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ansamblu de reguli aplicabile în cazul sesizării Curţii Europene a Drepturilor Omului de către particulari.

1) Pot sesiza Curtea:

a) orice persoană fizică;

b) o organizaţie non-guvernamentală; sau

c) un grup de particulari care se pretinde victimă a unei violări provenind de la un stat parte.

De asemenea, au drept de sesizare persoanele juridice de drept public care nu exercită prerogative de putere publică. Nu pot formula cereri individuale colectivităţile teritoriale locale, întrucât sunt organizaţii guvernamentale. Nu este relevantă cetăţenia sau naţionalitatea reclamantului. Minorii, incapabilii şi deţinuţii pot sesiza Curtea, în aceleaşi condiţii cu persoanele cu capacitate civilă deplină. Pot adresa cereri instanţei europene şi persoanele juridice: asociaţii, fundaţii, sindicate, partide politice, societăţi comerciale. Calitate de reclamant are un particular, iar de pârât un stat parte la Convenţia europeană. Ca intervenient la procedură poate participa statul al cărui cetăţean este reclamantul, dacă doreşte (intervenţia voluntară), precum şi orice stat parte la Convenţie sau orice persoană interesată, alta decât reclamantul, în interesul bunei administrări a justiţiei, la invitaţia preşedintelui Curţii (intervenţia la invitaţie). Cu privire la calitatea de victimă a celui care sesizează Curtea, se consideră că persoana trebuie să fi suferit o atingere efectivă şi concretă a drepturilor sale prevăzute de Convenţie prin decizii ale autorităţilor naţionale, trebuie să existe o legătură suficient de directă între reclamant şi violarea suferită; în cazul persoanelor juridice, acestea trebuie să pretindă o violare a drepturilor proprii persoanei juridice, şi nu ale membrilor acesteia.

2) Obiectul cererii. Aceste persoane pot sesiza Curtea dacă se consideră vătămate într-unul din drepturile recunoscute de Convenţie.

3) Condiţii de admisibilitate. Pentru a fi examinate pe fond de către Curte, cererile individuale trebuie să îndeplinească o serie de condiţii de admisibilitate prevăzute de Convenţie, şi anume:

a) epuizarea prealabilă a tuturor căilor de recurs interne; dovada epuizării căilor de recurs interne incumbă reclamantului; această condiţie are în vedere recursurile accesibile şi adecvate, şi nu recursurile interne care deşi există, nu pot fi exercitate, sunt inadecvate sau ineficiente; b) introducerea cererii într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive; prin „ultima decizie internă” se înţelege ultima decizie prin care pretenţiile reclamantului au fost respinse de către instanţele interne sau decizia definitivă pronunţată în cadrul normal al epuizării căilor de atac; c) cererea să nu fie anonimă; în cazuri excepţionale şi bine justificate preşedintele Camerei poate autoriza ca identitatea reclamantului să nu fie dezvăluită;

d) cererea să nu fie esenţial aceeaşi cu o cerere examinată anterior de Curte; este vorba de aplicarea principiului autorităţii lucrului judecat în materia deciziilor şi hotărârilor Curţii Europene; dacă cererea cuprinde fapte noi, ea ar putea deveni admisibilă; e) cererea să nu mai fi fost supusă examinării unei alte instanţe internaţionale, dacă nu conţine fapte noi (regulă numită şi „litispendenţă internaţională”); f) cererea să nu fie incompatibilă cu prevederile Convenţiei, manifest nefondată sau abuzivă; o cerere poate fi considerată incompatibilă cu prevederile Convenţiei atunci când obiectul ei nu intră sub incidenţa dispoziţiilor acesteia (raţione personae, ratione loci, ratione materiae sau ratione temporis); este abuzivă cererea prin care se urmăreşte un scop contrar celui prevăzut de Convenţie (de exemplu, scopul de a se sustrage unei condamnări) sau care dovedeşte folosirea şicanatorie a dreptului de recurs la Curtea Europeană; în privinţa condiţiei ca cererea să nu fie manifest nefondată, trebuie să existe un început de dovadă că un drept prevăzut de Convenţie ar putea fi încălcat; dacă este evidentă absenţa unei asemenea violări, cererea va fi respinsă ca inadmisibilă; g) reclamantul să fi suferit un prejudiciu important; reprezintă
o nouă condiţie de admisibilitate care a fost introdusă de Protocolul nr. 14 la Convenţie.

4) Examenul prealabil al cererii. Când cererea pare să justifice examinarea ei de către o cameră, preşedintele secţiei căreia cauza i-a fost atribuită desemnează un judecător care va examina cererea în calitate de judecător-raportor; acesta poate cere părţilor să depună, într-un termen determinat, orice informaţii legate de fapte, orice documente şi orice alte elemente pe care el le consideră relevante; judecătorul-raportor decide dacă această cerere urmează a fi examinată de un comitet sau de o cameră; atunci când, potrivit opiniei judecătorului-raportor, elementele invocate de reclamant sunt suficiente prin ele însele a demonstra că cererea este inadmisibilă sau trebuie radiată de pe rol, aceasta este examinată de către comitet; preşedintele de secţie poate ordona ca o cauză să fie examinată direct de o cameră.

5) Judecarea cererii de Cameră sau de Marea Cameră. Dacă în urma examenului prealabil, comitetul nu declară cererea inadmisibilă şi nu o scoate de pe rol, în unanimitate, o cameră se poate pronunţa asupra admisibilităţii şi a fondului cererii; camera poate să hotărască examinarea concomitentă a admisibilităţii şi a fondului cererii; în cazul în care cererea este declarată admisibilă, Curtea va proceda la examinarea cauzei în condiţii de contradictorialitate, împreună cu reprezentanţii părţilor şi, dacă este cazul, la o anchetă pentru a cărei desfăşurare eficientă, statele interesate vor furniza toate facilităţile necesare; de asemenea, Curtea se poate pune la dispoziţia celor interesaţi, în scopul rezolvării cauzei pe cale amiabilă, printr-o înţelegere prin care statul pârât se obligă să plătească o compensaţie sau alte reparaţii, fără a-şi asuma însă răspunderea pentru încălcarea Convenţiei; dacă nu s-a ajuns la rezolvarea cauzei pe cale amiabilă, vor avea loc audieri, finalizate cu pronunţarea unei hotărâri prin care declară dacă a avut loc sau nu o încălcare a Convenţiei; în caz afirmativ şi dacă dreptul intern al statului pârât nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acelei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă; audierea este publică, în afara cazului în care Curtea nu decide altfel, în împrejurări excepţionale; de asemenea, documentele depuse la grefă sunt accesibile publicului, în afara cazului în care preşedintele Curţii nu decide altfel.

6) Soluţii pronunţate de Curte. Aceste soluţii pot fi următoarele:

a) radierea de pe rol, în cazul rezolvării cauzei pe cale amiabilă;

b) respingerea cererii ca inadmisibilă;

c) scoaterea cererii de pe rol;

d) declararea dacă a avut sau nu loc o încălcare a Convenţiei, iar în caz afirmativ şi dacă dreptul intern al statului pârât nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acelei încălcări, acordarea, dacă este cazul, a unei reparaţii echitabile. O cerere introdusă de un particular şi declarată de o cameră sau de Marea Cameră ca admisibilă poate fi totuşi respinsă, în orice stadiu al procedurii, dacă ea o consideră inadmisibilă. Scoaterea de pe rol a unei cereri se poate face în orice stadiu al procedurii, când circumstanţele permit să se tragă concluzia că: reclamantul nu doreşte să o mai menţină; litigiul a fost rezolvat; pentru orice alt motiv, constatat de Curte, continuarea examinării cererii nu se mai justifică. Curtea poate hotărî repunerea pe rol a unei cereri atunci când consideră că împrejurările o justifică. Oricând în cursul procedurii, reclamantul are dreptul să îşi retragă cererea. 7) Retrimiterea în faţa Marii Camere. Oricare dintre părţi poate să ceară, în cazuri excepţionale, retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere. Termenul de exercitare a acestei căi de atac este de 3 luni de la data hotărârii camerei; înaintea judecării de către Marea Cameră, un colegiu de cinci judecători ai acesteia se pronunţă dacă cererea trebuie sau nu acceptată; ea este acceptată numai în cazul în care cauza ridică o problemă gravă referitoare la interpretarea Convenţiei sau o altă problemă gravă cu caracter general; în cazul în care colegiul acceptă cererea, Marea Cameră se pronunţă asupra cauzei printr-o hotărâre.

8) Actele prin care Curtea soluţionează cererile individuale pot fi decizii sau hotărâri.

Hotărârea Curţii trebuie să conţină:

a) numele preşedintelui şi ale celorlalţi judecători care intră în componenţa Camerei respective şi numele grefierului sau al grefierului adjunct;

b) data la care s-a adoptat şi data la care s-a pronunţat hotărârea;

c) indicarea părţilor;

d) numele agenţilor, avocaţilor şi consilierilor părţilor;

e) expunerea procedurii urmate;

f) datele privind cauza;

g) rezumatul concluziilor părţilor;

h) motivele de drept;

i) dispozitivul;

j) decizia, dacă există, cu privire la cheltuieli;

k) numărul de judecători care reprezintă majoritatea;

l) o declaraţie privind autenticitatea textului, atunci când este cazul.

Orice judecător care a luat parte la examinarea cazului are dreptul să adauge la hotărâre fie o opinie separată, concordantă sau disidentă cu acea hotărâre, fie o simplă declaraţie de dezacord. în situaţiile în care camera constată o violare a Convenţiei, prin aceeaşi hotărâre, statuează şi cu privire la aplicarea dispoziţiilor privind acordarea unei satisfacţii echitabile. Hotărârea este semnată de către preşedintele camerei şi de grefier [v. şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului]