Cum se face?

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 66/2010 pentru mo­di­fi­carea şi completarea Le-gii nr. 84/1998 privind mărcile şi in-dicaţiile geografice, procedura de înregistrare a mărcilor la OSIM s-a schimbat foarte mult.

 Începând cu data de 09.05.2010, OSIM şi-a pierdut rolul de „câine de pază” al mărcilor deja înregistrate, în sensul că oficiul nu mai examinează mărcile depuse la înregistrare din punctul de vedere al identităţii/similarităţii cu alte mărci deja înregistrate.
Prin intermediul acestei modifi­cări a legislaţiei actuale, protecţia e­fec­tivă a mărcilor a fost transferată din sarcina OSIM-ului în cea a titula­rilor. Astfel, prin înregistrarea măr­cii, titularul obţine un drept asupra respectivei denumiri, însă va trebui să fie atent la potenţialii uzurpatori, considerându-se că nu statul este cel interesat în a se menţine unicitatea mărcii înregistrate.
Cererile de marcă se publică în termen de 7 zile de la data depune­rii, iar în termen de două luni de la data publicării cererii orice persoa­nă interesată poate formula opoziţii pentru motivele relative de refuz (în cazul în care o marcă este identică sau similară cu marca deja înregistrată). Ulterior, OSIM examinează ce­rerea de înregistrare a mărcii, anali­zând doar motivele de nulitate absolută (lipsa distinctivităţii, mărcile contrare ordinii publice sau bunelor moravuri, semnele uzuale etc.).
În contextul noii legislaţii, Comi­sia de Examinare OSIM parcurge mo­tivele de nulitate relativă (precum similaritatea sau identitatea cu o marcă anterioară) doar în cazul în care a fost depusă o opoziţie în termenul menţionat.
De exemplu, dv. aţi înregistrat marca „Biscuitul XYZ” în anul 2004. De atunci aţi făcut publicitate acestei mărci, aţi participat la mai multe târ­guri unde aţi împărţit diferite bro-şuri şi pliante, aţi organizat mai mul-te evenimente, aţi plătit spoturi TV şi radio şi aţi folosit marca cu bună credinţă, devenind deja cunoscută.

sfin

Incepand cu obligatiile declarative aferente lunii ianuarie, cu termen de declarare la 25 februarie 2011, contribuabilii care au calitatea de angajatori sau asimilati vor utiliza un singur formular (112) privind obligatiile de plata

a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, formular ce va fi transmis numai autoritatii fiscale competente. Procedura declaratiei unice a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2011 prin O.U.G. nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor masuri financiar – fiscale si prin H.G. nr. 1397/2011 privind continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a “Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”, publicata in M.O. nr. 897 din 31 decembrie 2010.

In formularul 112 au fost integrate informatiile ce se regaseau in declaratiile fiscale depuse de angajatori, precum si in declaratiile privind evidenta nominala a asiguratilor, eliminandu-se informatiile redundante. Prin aplicarea noii proceduri s-a renuntat complet la formularul 102 “Declaratia privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale” si la declaratiile privind evidenta nominala a asiguratilor ce trebuiau depuse la fiecare din cele trei institutii care gestioneaza sistemul de asigurare sociala, respectiv Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Totodata, formularul 100 “Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat” nu va mai fi depus pentru impozitul pe veniturile din salarii, aceasta informatie facand parte din formularul 112.

Prin actele normative mentionate mai sus se prevede si simplificarea modalitatii de depunere a declaratiilor. Astfel, persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau entitati asimilate angajatorului vor depune declaratia unica prin mijloace electronice de transmitere la distanta, pe portalul e-Romania.

Pana la data de 1 iulie 2011 contribuabilii vor putea depune noul formular fie online, fie la ghiseu, in ultima situatie prezentand Anexa 1 semnata si stampilata, celelalte informatii urmand sa fie livrate pe suport electronic (discheta, CD, stick). Precizam ca depunerea online presupune achizitionarea unui certificat electronic calificat si inrolarea la organele fiscale. Dupa data de 1 iulie, depunerea online devine obligatorie.

Sursa: ANAF

In conformitate cu dispozitiile Codului fiscal, astfel cum au fost modificate prin prevederile O.U.G. nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale (M. Of. nr. 421 din 23 iunie 2010),

contribuabilii care urmeaza sa efectueze operatiuni intracomunitare (operatiunile intracomunitare pentru care este necesara inscrierea sunt enumerate la art. 158² alin. (1) C.fisc.] au obligatia sa se inregistreze in Registrul operatorilor intracomunitari, care se organizeaza in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, sub sanctiunea nedeductibilitatii TVA-ului aferent respectivelor achizitii.

Procedura reglementata in actul normativ mai sus indicat si detaliata in cuprinsul Ordinului presedintelui ANAF nr. 2101/2010 privind aprobarea Procedurii de organizare si functionare a Registrului operatorilor intracomunitari, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare (M.Of. nr. 429 din 25 iunie 2010), modificat si completat prin Ordinul nr. 2221/2010 (M.Of. nr. nr. 527 din 28 iulie 2010) exclude de plano posibilitatea de inregistrare a persoanelor impozabile care au ca asociat sau administrator o persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la art.  158² alin. (1) C.fisc. In privinta contribuabililor care s-au inregistrat in acest Registru, dar nu mai indeplinesc conditiile legale, organul fiscal dispune radierea acestora.

Prin urmare, in actuala reglementare, avand in vedere ca acei contribuabili care au ca asociat sau administrator o persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala in legatura cu oricare dintre operatiunile intracomunitare nu pot sa se inregistreze in Registrul operatorilor intracomunitari sau daca sunt inregistrati urmeaza a fi radiati, rezulta ca acestia nu pot deduce TVA-ul deductibil aferent achizitiilor intracomunitare.

Casa de avocatura Coltuc va poate ajuta si are un onorariu de 350 lei pentru obtinere atestat

Operatorii economici care comercializeaza sau intentioneaza sa comercializeze produse energetice in regim angros (cu sau fara depozitare) sau en detail, au obligatia de a se inregistra la autoritatea vamala teritoriala, conform procedurii si cu indeplinirea conditiilor stabilite prin Ordinul presedintelui ANAF nr.1378/2009. Sub incidenta procedurii de inregistrare intra operatorii economici care comercializeaza  benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina, petrol lampant (kerosen) si gaz petrolier lichefiat.

Agentii economici vor putea obtine atestatul de inregistrare de la structurile teritoriale subordonate din cadrul ANV, pana la data de 22 noiembrie 2009, inclusiv, in urma indeplinirii urmatoarelor cerinte:

– Sa aiba inscrisa in obiectul de activitate, potrivit Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, activitatea de comercializare in sistem angro sau en detail, dupa caz, de produse energetice pentru unitatea de comercializare pentru care se solicita inregistrarea si sa nu se afle in stare de insolventa, conditii dovedite cu certificatul constatator emis de oficiul Registrului Comertului in baza Legii nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

– Sa nu aiba datorii inscrise in certificatul de atestare fiscala, conditie dovedita prin prezentarea certificatului de atestare fiscala.

– Societatea sa nu fi fi primit sanctiune contraventionala complementara a opririi activitatii de comercializare a produselor accizabile pe o perioada de 1-3 luni, conditie dovedita prin cazierul fiscal.

– Spatiul de comercializare sa fie dotat cu rezervoare verificate metrologic, cu rigle gradate (cu exceptia skid-urilor GPL) si pompe de distributie carburanti, verificate metrologic, conditii dovedite cu buletinul de verificare metrologica si/sau certificatul de calibrare, aflate in perioada de valabilitate.

– Sa se faca dovada existentei si functionarii unui sistem de gestiune a stocurilor, conectat cu pompele de distributie carburanti si casele de marcat, care sa permita monitorizarea miscarii produselor energetice, conditie verificata la fata locului, fara referire la sisteme automate de urmarire a stocurilor din rezervor.
Masurarea cantitatilor de carburanti aflate in rezervoare urmand a se efectua cu sistemele clasice de determinare a cantitatilor, precum rigla gradata sau ruleta, dupa caz.

– Sa se faca dovada existentei si functionarii permanente a unui sistem de supraveghere video a zonelor de descarcare in rezervoare, permanenta asigurata prin orice sistem de alimentare cu energie electrica.

Nerespectarea termenului de atestare constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei si confiscarea sumelor rezultate din vanzari.

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recunoasterea unei asociatii sau fundatii de utilitate publica se face prin hotarare a Guvernului. In acest scop, asociatia sau fundatia interesata  prin organul sau de conducere  adreseaza o cerere Secretariatului General al

Guvernului, care o inainteaza in termen de 15 zile  ministerului sau organului de specialitate al administratiei publice centrale, in a carui sfera de competenta isi desfasoara activitatea.

Din analiza dispozitiilor prevazute de art. 199 alin. (5) din Legea nr 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se desprinde concluzia ca, potrivit legii, auditul financiar nu este

obligatoriu in cazul societatii cu raspundere limitata ( SRL).

Aproximativ 3.000 de lei sunt costurile minime pentru înfiintarea unei organizatii neguvernamentale. E nevoie de minimum trei membri fondatori. Criza economica îi încurajeaza pe români sa înfiinteze ONG-uri cu scopul de a

atrage cât mai multe fonduri europene.

Trei prieteni care dispun de 3.000 de lei si doresc sa desfasoare o activitate nonprofit pot constitui o organizatie neguvernamentala.

Numarul mare de ONG-uri nou-înfiintate în aceasta perioada dificila din punct de vedere economic pare a avea doua explicatii: fondurile UE si ocolirea achitarii taxelor de catre românii întreprinzatori. Pentru a avea însa succes, noii ONG-isti ar trebui sa stie ca cele mai multe finantari merg catre asociatiile cu activitate în domeniul social.
SUMARUL ARTICOLULUI

1. Ce trebuie sa stii daca vrei sa înfiintezi un ONG
2. Etapele înfiin?arii unui ONG

„Asociatiile care vizeaza asistenta sociala, ajutorarea copiilor, bolnavilor sunt mai interesante pentru ca cea mai mare parte a fondurilor sunt destinate unor astfel de activitati. Pe de alta parte, cea mai mare parte a sponsorizarilor merg catre asociatiile cu activitate în domeniul protectiei mediului”, a spus Alin Stancu, director financiar al Agentiei de Monitorizare a Presei.

Acte necesare si costuri

Primul pas în demararea înfiintarii unui ONG este stabilirea obiectivului. Daca fondatorii, potrivit legii fiind necesar minimum 3 persoane pentru a constitui un ONG, au cazut de acord asupra domeniului în care vor sa activeze organizatia, pot trece la actiune. Mai întâi trebuie sa obtina de la Ministerul Justitiei un document contra sumei de 5 lei care sa ateste ca denumirea aleasa nu a fost rezervata de altcineva. Urmeaza stabilirea unui sediu social, de regula poate fi locuinta unuia dintre fondatori.

Sursa: EvZ

Apostila este, in fapt, o stampila aplicata de autoritatile competente ale unui stat semnatar al Conventiei de la Haga, pe actele oficiale intocmite in tara respectiva, care urmeaza sa fie prezentate pe teritoriul unui alt stat semnatar

al Conventiei.

Eliberarea apostilei previne utilizarea unor acte false care ar putea produce efecte juridice.

Apostila se aplica de institutiile prefectului pe actele oficiale administrative, emise de autoritatile administratiei publice centrale sau locale. Activitatea de eliberare a apostilei se desfasoara prin intermediul biroului de apostila, organizat in cadrul institutiilor prefectului.

Potrivit instructiunilor MAI, biroul de apostila are urmatoarele atributii:
a) primeste documentele cerute de prezentele instructiuni pentru eliberarea apostilei;
b) verifica competenta institutiei prefectului;
c) inregistreaza cererea de eliberare a apostilei;
d) verifica semnatura si a calitatea in care a actionat semnatarul actului pentru care se solicita apostilarea si, daca este cazul, a identitatii sigiliului sau a stampilei de pe act;
e) completeaza apostila;
f) semneaza apostila si aplica stampila cu stema;
g) elibereaza apostila.

De asemenea, Instructiunile prevad faptul ca aplicarea apostilei poate fi solicitata de:
a) titularul actului;
b) sotul/sotia titularului actului ori o ruda pana la gradul II cu titularul actului;
c) alta persoana fizica, care prezinta procura notariala sau imputernicire avocatiala;
d) o persoana juridica care a incheiat cu titularul actului un contract avand ca obiect realizarea in numele acestuia a procedurilor necesare pentru eliberarea apostilei, prin
reprezentant care prezinta delegatie in acest sens;
e) o misiune diplomatica sau un oficiu consular in Romania al unui stat semnatar al Conventiei, daca aceasta/acesta poate asigura transmiterea prin corespondenta atat a documentelor necesare eliberarii apostilei la institutia prefectului competenta, cat si a actelor pentru care s-a eliberat apostila catre titularul acestora.

In cazul in care procura notariala a fost intocmita pe teritoriul unui alt stat, este obligatorie traducerea si legalizarea ei, precum, iar documentul trebuie sa fie apostilat de autoritatile competente ale statului pe al carui teritoriu a fost intocmita.

In vederea eliberarii apostilei se va depune o cerere la biroul apostila, alaturi de documentul in original pentru care se solicita eliberarea apostilei si dovada achitarii taxelor.

Totodata, exista posibilitatea de a depune documentele si prin corespondenta, atat timp cat actul pentru care se solicita eliberarea apostilei este insotit de documentele cerute, iar acestea sunt transmise printr-un serviciu de curierat rapid, cu confirmare de primire.

Cererea depusa va fi inregistrata la biroul de apostila, urmand a se verifica actele pentru care urmeaza sa se elibereze apostila si a se confrunta cu datele corespunzatoare din cererea completata de solicitant.

Potrivit Ordonantei nr. 128/2000 privind stabilirea unor taxe pentru serviciile prestate pentru persoanele fizice si juridice de catre Ministerul Administratiei si Internelor, actualizata la 14 februarie 2009, taxa pentru inregistrarea cererii pentru aplicarea apostilei este de 3 lei.

Apostila si anexa la aceasta se completeaza pe calculator, utilizandu-se un document standardizat. Potrivit Instructiunilor, completarea se realizeaza cu font Times New Roman, marimea 12.

In apostile sunt incluse urmatoarele detalii:
a) numele semnatarului actului pentru care se elibereaza apostila;
b) calitatea semnatarului actului;
c) numele autoritatii emitente;
d) localitatea unde s-a eliberat apostila;
e) data completarii apostilei;
f) numele institutiei prefectului;
g) codul apostilei.

De asemenea, anexa la apostila se completeaza cu urmatoarele date:
a) numele titularului actului;
b) denumirea actului;
c) seria si numarul actului;
d) numarul de pagini pe care le contine actul.

Taxa pentru aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor fizice este de 22 de lei, potrivit OG nr. 128/2000, actualizata. Acelasi act normativ prevede ca taxa pentru aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor juridice si in cazul reprezentarii titularului actului de catre un avocat, este de 44 de lei.

Atunci când o firmă sau o persoană fizică autorizată îşi mută sediul social dintr-o localitate în alta sau dintr-un sector al Capitalei în altul, trebuie să urmeze nişte paşi pentru ca dosarul său fiscal să fie transferat la administraţia

financiară de pe raza noii reşedinţe.

„Schimbarea sediului social nu implică cheltuieli în sarcina contribuabililor”, ne-au spus reprezentanţiiAgenţieiNaţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Acte necesare

Reprezentantul companiei va depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul sediu formularul 050 „Cerere de de înregistrare a domiciliului fiscal al contribuabilului”.

Comerciantul va mai depune copii de pe actele care fac dovada deţinerii spaţiului pentru domiciliul fiscal. În cazul PFA, se va depune şi copie după actul de identitate, ne-au spus reprezentanţii ANAF.

Funcţionarii Fiscului vor transmite acest dosar, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, către administraţia financiară de la vechiul sediu.

Reprezentanţii organului fiscal unde contribuabilul a avut ultimul domiciliu pregătesc dosarul fiscal şi îl transmit către administraţia financiară de la noul sediu.

Alături de dosar, va fi trimis şi certificatul de atestare fiscală, precum şi fişa de evidenţă pe plătitor. Următorul pas este emiterea „Deciziei de înregistrare a sediului social şi a domiciliului fiscal”. Firma va primi câte un exemplar al certificatului de atestare fiscală şi al deciziei.

Condiţii pentru necomercianţi Contribuabilii care nu au calitatea de comerciant, cei care nu au obligaţia înregistrării în Registrul Comerţului, trebuie să depună la administraţia fiscală din raza noului sediu formularul 010 „Declaraţie de înregistrare/ Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”, precum şi formularul 050.

Acestea trebuie însoţite de o copie de pe autorizaţia de funcţionare sau de pe actul de înfiinţare, dovada deţinerii sediului şi o copie de pe actul de identitate la persoanele fizice.

Documentele vor urma acelaşi traseu: vor fi transmise către vechea administraţie financiară, care va transfera dosarul fiscal, însoţit de certificatul de atestare fiscală şi de fişa de evidenţă pe plătitor.

Contribuabilul va primi câte un exemplar al certificatului de atestare fiscală şi al deciziei de înregistrare a sediului social, după ce va fi emisă. Apoi va anula vechiul certificat de înregistrare fiscală şi îl va ridica pe cel nou.

Bancnotele inscriptionate „specimen” au aceasta mentiune inscrisa vizibil pe avers si pe revers, pe diagonala, de obicei cu cerneala rosie, fiind folosite de institutii precum bancile centrale sau Interpol pentru informare sau ca

referinta in expertize.

Privaţii au acum cu 25% mai puţini angajaţi decât aveau înainte de începerea crizei, iar cei care au rămas sunt salariaţii mai buni şi mai eficienţi. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de compania PayLogic, specializată în

recrutarea de personal, care avertizează că numărul disponibilizărilor va creşte până la finele anului. „Trebuie să fii sinucigaş să nu-ţi păstrezi oamenii buni pentru că pe ei se bazează afacerea ta, conform lozincii «eşti atât de bun pe cât sunt oamenii cu care lucrezi»”, a declarat pentru Gândul Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

După cum explică specialiştii în resurse umane, printre condiţiile pe care trebuie să le respecte un angajat pentru a avea siguranţa locului de muncă se numără implicarea crescută în activitatea de zi cu zi a companiei, ca şi capacitatea de a lucra bine în echipă. Totodată, angajatul îşi dovedeşte utilitatea şi în măsura în care poate contribui la formarea profesională a juniorilor abia intraţi în echipă.

Creşterea salariilor, anulată de deprecierea leului

Având mai puţini angajaţi, companiile i-au putut plăti mai bine pe cei rămaşi, salariul mediu urcând cu 9% în august faţă de iunie 2008, pe hârtie. În realitate, însă, câştigul nu s-a simţit, din cauza deprecierii monedei naţionale, a explicat Cristian Udrescu, directorul general executiv al PayLogic. Presaţi de dificultăţile economice, patronii au tăiat la sânge din bugetul de recompense, valoarea primei per angajat scăzând cu 47%. Primă au ajuns să ia acum numai cei cu adevărat performanţi, spre deosebire de situaţia de dinainte de criză, când bonusurile reprezentau un instrument opţional împotriva fluctuaţiei de personal.

gandul

Principala diferenta între cele doua forme de înregistrare a afacerilor e raspunderea proprietarului: în cazul unei societati cu raspundere limitata (SRL), proprietarul raspunde în fata creditorilor, fie ca e vorba de stat sau de

privati, cu patrimoniul firmei.

De cealalta parte, persoana fizica autorizata (PFA) raspunde cu averea personala. Odata trecuti de calculul acestui risc, întreprinzatorii trebuie sa se gândeasca la forma de înregistrare pe care si-o permit. Este foarte important de stiut ca nu-ti poti face PFA în orice domeniu de activitate, pentru multe fiind nevoie de calificare sau studii.

Pentru SRL nu este nevoie de calificare. Singurele conditii sunt existenta unui sediu social (valabila si în cazul PFA) si a unui capital social de minimum 200 de lei.

Un avantaj al PFA este ca nu ai nevoie de un contabil care sa-ti semneze bilantul. Deci, o cheltuiala în minus, de minimum 150-200 de lei pe luna, pentru ca îti poti tine singur evidenta veniturilor si cheltuielilor. În schimb, relatia cu statul, în speta Ministerul Finantelor, devine foarte “personala“.

Cine plateste impozit mai mic?…

Categoric, PFA. Pentru ca singurul impozit platit este cel de 16% pe venitul net. În cazul SRL, dupa impozitul pe venit sau pe profit, se mai plateste impozitul pe dividende. În fapt, unul dintre principalele avantaje oferite de PFA este ca poti scoate bani din firma la orice ora, pentru ca nu este obligatorie tinerea unui registru de casa, ca în cazul SRL.

Impozitarea este diferentiata în cazul SRL-urilor: unele pot plati impozit de 3% pe cifra de afaceri, altele platesc 16% pe profit. Din nou, varianta care pare a fi mai buna este, de fapt, cea mai complicata. Ca sa ai voie sa platesti 3% pe cifra de afaceri trebuie sa ai minimum un angajat (maximum noua), caruia, pe lânga salariu, trebuie sa-i platesti contributiile sociale.

PFA

pret de înfiintare la firme specializate – 350 de lei
Plusuri
– contabilitate în partida simpla
– nu exista registru de casa (câstigurile pot fi folosite oricând, iar banii scosi din firma nu sunt impozitati ca dividende)
– impozitare asupra veniturilor estimate (poti beneficia de “credit” fiscal fara penalizari)
– impozit de 16% pe venitul net

Minusuri
– raspunderea în fata creditorilor (inclusiv statul) cu averea personala Constrângerea studiilor de specialitate în domeniul de activitate

SRL

cu plata impozitului pe profit: pret de înfiintare la firme specializate – 500-600 de lei
Plusuri
– libertate în ce priveste alegerea obiectu-lui de activitate si a numarului de angajati
– cheltuielile pentru desfasurarea activitatii si investitii intra în calculul impozitului

Minusuri
– profitul, dupa impozitare, poate fi tras prin dividende care sunt impozitate din nou cu 16%

Sursa: Money.ro

Onorariul Casa de avocatura Coltuc este de 400 lei pentru pfa

Uneori avem probleme cu produsele pe care le-am cumparat si este necesar sa le returnam vânzatorului pentru despagubire. Dar nu stim cum trebuie sa procedam.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului vine în ajutorul consumatorilor cu o brosura în care prezinta informatii despre ceea ce trebuie sa facem într-o astfel de situatie.

Nu trimiteti actele originale, doar fotocopii

Daca vreti sa fiti despagubit pentru un produs cu defecte pe care l-ati achizitionat, trebuie sa furnizati informatii cât mai clare despre neregulile pe care le prezinta.

În plus, este necesar sa faceti dovada cumpararii produsului sau serviciului de la un operator economic autorizat: bon fiscal, factura, chitanta, contract. De asemenea, trebuie sa va asigurati ca ati toate clauzele si conditiile care însotesc produsul si ati respectat instructiunile de instalare.

Totodata, sustineti reclamatia în scris oriunde este posibil si pastrati copii dupa chitante, scrisori. Nu trimiteti niciodata documentele originale – trimiteti fotocopii.

Solicitati sa vi se raspunda în scris

Faceti personal reclamatia, poate fi mai eficient: solicitati sa vorbiti personal cu persoana responsabila de rezolvarea problemei voastre.

Evitati sa pierdeti controlul, mai ales daca persoana cu care discutati nu este cea în masura sa autorizeze despagubirea.

În cazul în care faceti reclamatia telefonic, asigurati-va ca ati notat data si ora când a avut loc convorbirea si tot ce s-a discutat. De obicei, dupa efectuarea convorbirii trimiteti si o scrisoare. Solicitati sa vi se raspunda tot în scris.

Cunoasteti-va drepturile

Înainte sa întocmiti o reclamatie pentru produsele defecte, trebuie sa întelegeti si sa stiti care sunt drepturile voastre. De regula, produsele de folosinta îndelungata sunt însotite de garantia oferita de producator.

Însa, trebuie sa stiti, ca si în cazul lipsei acesteia, beneficiati de dreptul de a reclama orice lipsa de conformitate într-o perioada de doi ani de la data livrarii produsului. Este recomandat sa returnati produsul vânzatorului cât mai repede dupa momentul în care observati ca exista o problema.

Sursa: EvZ

Desfiinţarea firmei
Cheltuielile şi timpul pierdut pentru desfiinţarea unei firme nu sunt deloc neglijabile, plus că, dacă apare vreo oportunitate, trebuie înfiinţată altă firmă.  Dizolvarea şi radierea firmei costă

aproximativ 500 de lei. Însă, dacă este necesară şi lichidarea, atunci trebuie plătit şi onorariul lichidatorului, care diferă în funcţie de cât de complicată este situaţia patrimoniului, precum şi de firma de lichidare aleasă. 
Desfiinţarea unei firme parcurge în principiu două etape: dizolvarea şi radierea. În situaţia în care asociaţii nu se înţeleg cu privire la împărţirea bunurilor, apare şi o etapă intermediară, respectiv lichidarea firmei.
Prima fază este dizolvarea, care se poate face voluntar, prin hotărârea asociaţilor (respectiv decizia asociatului unic) sau prin hotărâre judecătorească, în cazul în care între asociaţi apar neînţelegeri grave sau din diverse alte motive prevăzute de lege. În anumite situaţii, după dizolvare urmează lichidarea firmei.
În cazul unui SRL cu asociat unic nu este nevoie de intervenţia lichidatorului, însă el trebuie să menţioneze în decizia de dizolvare dacă societatea are datorii şi, în cazul în care are, cum se vor stinge acestea. Nici în cazul dizolvării voluntare, când toată lumea este de acord cu împărţirea activului, nu este nevoie de lichidator, deci s-ar putea lua în considerare nişte economii substanţiale cu onorariile acestora.
Însă, dacă asociaţii nu se înţeleg cu privire la împărţirea bunurilor societăţii, atunci vor trebui să treacă şi prin faza de lichidare. În funcţie de situaţie, lichidatorul poate fi numit de instanţă sau pot angaja ei o firmă de lichidare.
Dacă dizolvarea societăţii s-a făcut voluntar, dosarul care se depune la Registrul Comerţului trebuie să conţină, printre alte documente, şi situaţia financiară de lichidare; hotărârea de repartizare a activelor; certificat de la Administraţia Financiară din care rezultă că societatea nu are datorii la bugetul de stat şi la contribuţiile sociale.
Dacă dizolvarea nu este voluntară, ci prin hotărâre judecătorească, instanţa va trimite hotărârea la ONRC, care va radia din oficiu societatea.
Dacă însă societatea are datorii la bugetul statului sau faţă de terţi, pe care nu le poate plăti, ea va fi dizolvată pentru insolvenţă. Conform Legii insolvenţei nr. 85/2006, reprezentanţii societăţii aflate în această stare trebuie să adreseze tribunalului o cerere de a intra în procedura generală sau simplificată de insolvenţă.
Suspendarea temporară a activităţii
O soluţie mai simplă pentru firmele care, din diverse motive, nu mai au activitate este suspendarea activităţii pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 ani. Aceasta este posibilă atunci când comerciantul nu are datorii la bugetul statului, întrucât, pentru acordarea regimului derogatoriu prevăzut în caz de inactivitate temporară, legea cere să nu figureze cu obligaţii fiscale restante către bugetul general consolidat şi să nu fie în curs de soluţionare o cerere de rambursare sau de restituire a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor.
Procedura suspendării temporare începe cu o cerere, la ONRC, la care trebuie anexate hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor, acţionarilor, respectiv decizia asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii. Costurile cu plata taxelor şi cu actele ajung la aproximativ 250 de lei. Mai sunt şi alte formalităţi cum ar fi redactarea actelor, obţinerea autentificării, darea de dată certă, acordarea de îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare care se efectuează prin serviciile de asistenţă din cadrul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă tribunal şi care presupun costuri suplimentare, în funcţie de serviciile la care s-a apelat.
Suspendarea temporară este o  soluţie la care au apelat mulţi comercianţi fără activitate pentru a evita impozitul forfetar. Contribuabilul aflat în inactivitate temporară poate beneficia de un regim derogatoriu în ceea ce priveşte declaraţiile fiscale, în sensul că nu are obligaţia depunerii acestor declaraţii, cu excepţia anilor fiscali cuprinşi parţial în acest interval. Pentru aceasta, va face cerere la organul fiscal pentru stabilirea altor termene sau condiţii de depunere a declaraţiilor fiscale pentru impozitele, taxele şi contribuţiile administrate de ANAF.

Cazuri în care se ajunge la radierea din oficiu
Sunt multe persoane care îşi lasă pur şi simplu firma în paragină, adică nu mai întreprind nimic nici ca să scape de ea, nici ca să o pună pe picioare, sperând că firma va fi radiată din oficiu şi vor scăpa de cheltuieli.
Radierea din oficiu intervine, în general, atunci când dizolvarea firmei are loc prin hotărâre judecătorească. Instanţa trimite automat hotărârea la ONRC, care va radia firma din oficiu.
Legea prevede multe situaţii în care ONRC, precum şi orice persoană interesată, printre care şi Ministerul Finanţelor, pot face, la tribunal, cerere de dizolvare a societăţii, în situaţia nerespectării unor dispoziţii legale, cum ar fi cele de mai jos (prevăzute în Legea societăţilor comerciale, art 237): 
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comerţului;
c) societatea şi-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul social sau asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa cunoscută;
d) societatea nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii.
De asemenea, în cazul în care societatea a fost suspendată temporar şi nu şi-a reluat activitatea după 3 ani, ONRC sau Ministerul Finanţelor ar putea cere tribunalului dizolvarea acesteia, ceea ce duce la radierea din oficiu.
„În aceste situaţii, hotărârea tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistrează în Registrul Comerţului, se comunică Direcţiei Generale a Finanţelor Publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare.
În practică însă, comercianţii n-ar trebui să mizeze prea mult pe radierea din oficiu la cererea Ministerului Finanţelor, pentru că acesta nu are niciun interes să facă un asemenea demers întrucât taxele şi cheltuielile de judecată se plătesc de către cel care solicită. Mai degrabă Ministerul Finanţelor va face o cerere de insolvenţă pentru a-şi recupera datoriile dacă este cazul. „Pe de altă parte, dacă totuşi Ministerul Finanţelor a făcut aceste demersuri pe cheltuiala sa, se poate întoarce cu acţiune împotriva comerciantului, pentru a-şi recupera cheltuielile”, este de părere avocata Camelia Leceanu.
Aşadar, în practică, lucrurile nu stau chiar aşa de simplu. Aşteptarea unei radieri din oficiu nu e o soluţie pentru cei care au datorii sau alte probleme cu firma. Dacă societatea are datorii la bugetul de stat, drumul spre radierea din oficiu va fi mult mai complicat decât dacă asociatul şi-ar desfiinţa singur firma. El nu va putea spera că va scăpa de probleme pentru că firma i se va radia din oficiu deoarece nu şi-a depus bilanţul la timp, de exemplu. Chiar dacă ONRC va face o cerere în instanţă pentru dizolvarea firmei pe motiv că nu s-a depus bilanţul, va fi citat şi Ministerul Finanţelor, care la rândul lui va putea face cerere de faliment pentru a-şi recupera creanţele. Deci orice demers pornit pentru radierea din oficiu „aduce la dosarul cauzei” toate celelalte probleme pe care le are societatea cu Fiscul sau cu alţi creditori.

sfin

Biroul de Credit este o entitate de drept privat care oferă o bază de date consultativă, de unde băncile sau alte instituţii financiare pot obţine informaţii privind bonitatea clienţilor. Biroul nu are niciun drept de decizie

privind acordarea sau neacordarea de credite. Fiind vorba de o bază de date, funcţionarea acestuia este reglementată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), prin Decizia nr. 105105 din 15.12.2007 cu privire la prelucrările de date cu caracter personal efectuate în sisteme de evidenţă de tipul birourilor de credit

sfin

Potrivit unui proiect de lege privind protectia minorilor ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate, cetatenii romani care au copii minori in ingrijire si doresc obtinerea unui contract de munca in strainatate, au

 obligatia de a notifica SPAS – Serviciul Public de Asistenta Sociala – (sau Primariei, dupa caz) intentia lor de a pleca la munca. Notificarea trebuie depusa cu cel putin 40 de zile anterior datei plecarii.

Conform legislatiei in vigoare in acest moment, parintii sunt obligati sa notifice plecarea din tara, fara sa fie impus un termen anume pentru depunerea acestei notificari. Legislatia in vigoare, in acest moment, este reprezentata de Ordinul nr. 219/2006, privind activitatile de identificare, interventie si monitorizare a copiilor care sunt lipsiti de ingrijirea parintilor pe perioada in care acestia se afla la munca in strainatate.

Ce aduce nou proiectul de lege?
Daca pana acum legislatia era cu mult mai relaxata, de la momentul adoptarii si intrarii in vigoare a proiectului de lege lucrurile vor arata altfel:

1. Persoana nominalizata de catre parintele minorului trebuie sa faca parte din familia extinsa. Potrivit proiectului de lege, prin familie extinsa se intelege copilul, parintii sai si rudele acestora pana la gradul patru inclusiv.

2. Incredintarea copilului catre persoane care nu fac parte din familia extinsa este interzisa.

3. Nominalizarea ingrijitorului se va face in baza unui act intocmit in prealabil si legalizat la notariat, prin care acesta isi asuma responsabilitatea cresterii minorului pana la intoarcerea in tara a parintilor biologici, respectiv parintelui biologic in cazul familiilor monoparentale.

4. Incredintarea copilului in ingrijirea persoanei nominalizate se va face doar daca sunt indeplinite urmatoarele conditii de catre persoana nominalizata:
– are capacitate deplina de exercitiu si este cu cel putin 18 ani mai mare decat copilul care urmeaza a fi incredintat.
– dispune de echivalentul salariului minim brut pe economie
– nu sufera de boli imobilizatoare
– este familiarizata cu cresterea unui copil
– in momentul solicitarii ajutorului sau, trebuie sa nu aiba in ingrijire mai mult de 3 copii cu varste cuprinse intre 1 si 18 ani.
– face dovada trecerii unui test psihologic, realizat de un specialist SPAS din cadrul primariei localitatii de resedinta, care denota capacitatea acestuia de a-si asuma responsabilitatea cresterii unui copil.

5. Verificarea acestor conditii se va face de catre personalul SPAS, in termen de 10 zile de la data depunerii dosarului de notificare de catre parinti. Daca se constata indeplinirea conditiilor, minorul va fi incredintat persoanei in cauza. Daca nu se constata indeplinirea conditiilor, va fi nevoie ca parintii sa nominalizeze alta persoana in grija careia sa fie incredintat copilul.

6. In cazul in care nu se constata indeplinirea conditiilor si parintii nu pot desemna o alta persoana, legea le interzice parintilor sa-si paraseasca domiciliul din tara.

7. Nerespectarea depunerii notificarii de catre parinte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 la 10.000 de lei.

8. Nerespectarea art 10 (cel care interzice plecarea din tara a parintilor daca persoana nominalizata nu indeplineste conditiile) nu este sanctionat de lege.

. In primul rand, in 2 septembrie, va fi luata decizia privind angajarea raspunderii in sedinta Guvernului.2. Guvernul aduce la cunostinta Birourilor Permanente ale celor doua Camere, printr-o scrisoare, intentia de a-si asuma

raspunderea .

3. Birourile Permanente ale celor doua Camere, dupa primirea scrisorii Guvernului, in sedinta comuna, stabilesc ordinea de zi si programul sedintei comune in care Guvernul isi va asuma raspunderea, precum si termenul pana la care se pot depune amendamente de catre deputati si senatori.

4. Amendamentele depuse de catre deputati si senatori, in termenul stabilit, se comunica Guvernului pentru a fi analizate, in vederea stabilirii acelora care vor fi acceptate si a celor care vor fi respinse.

5. Guvernul comunica Parlamentului amendamentele acceptate si cele respinse.

6. In sedinta comuna, primul-ministru declara in mod expres ca Guvernul isi angajeaza raspunderea asupra proiectului de lege, motivand recurgerea la aceasta cale de promovare a unui proiect de lege, urmata de prezentarea continutului reglementarilor propuse in respectivul proiect.

7. Din acest moment, incepe sa curga termenul de trei zile pentru depunerea unei motiunii de cenzura.

8. Daca nu se depune o motiune de cenzura la epuizarea termenului de trei zile, proiectul de lege se considera adoptat prin simplu fapt al trecerii timpului si urmeaza procedura de la punctul 10.

9. In cazul in care se depune o motiune de cenzura, aceasta se prezinta intr-o sedinta comuna a carei data se stabileste de Birourile Permanente reunite. Dezbaterea si votarea motiunii are loc dupa trei zile de la data cand a fost prezentata.

10. Daca motiunea nu a fost admisa, legea este anuntata in plenul celor doua Camere si depusa la secretarul general al Camerei Deputatilor, timp de doua zile, in vederea eventualei exercitari a dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale.

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare  de 0,1% la valoarea impozabila. Aceasta este stabilita în functie de tipul cladirii si de dotarea cu utilitati.

De exemplu, valoarea impozabila pentru o cladire cu cadrul din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa, dotata cu instalatii de apa, canalizare si electricitate este de 669 lei pe metru patrat si va ajunge la 803 lei pe metru patrat în 2010. Pentru acelasi tip de imobil, dar care nu este racordat la retele de utilitati, valoarea impozabila va creste de la 397 lei pe metru patrat la 479 lei pe metru patrat.

Impozitul pe cladiri pentru persoanele juridice este calculat prin aplicarea unei cote de impozitare cuprinse între 0,25% si 1,50% asupra valorii de inventar a cladirii. Cota este stabilita prin hotarâre a consiliului local.

Taxa pe mijloacele de transport se calculeaza în functie de tipul acestora, în functie de capacitatea cilindrica, prin înmultirea fiecarei grupe de 200 de cmc sau fractiune din aceasta cu suma care îi corespunde în tabelul prevazut în codul fiscal.

Modificarea valorilor impozabile în cazul taxelor locale se face prin hotarâre de guvern, la initaitiva comuna a Ministerului Finantelor si cel al Administratiei.

Sursa: Capital

Potrivit INEP, comunicarea datelor cu caracter personal se  realizeaza de catre  Inspectoratul  National pentru Evidenta Persoanelor si serviciile publice comunitare teritoriale de evidenta a persoanelor, in conformitate cu

 prevederile art. 10 din O.U.G. nr. 97/2006 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 290/2005, cu respectarea Legii nr.677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, in urma cererilor formulate de persoane fizice si/sau juridice, in cadrul unor actiuni de interes public, in urmatoarele conditii:
-prezentarea unor documente ce fac dovada temeiului legal justificat sau obtinerii, in prealabil, a consimtamantului scris expres si neechivoc al persoanelor vizate, cu privire la furnizarea datelor personale ;
-achitarea unei taxe prevazute de lege pentru furnizarea datelor cu caracter personal si prezentarea unui timbru fiscal, in valoare de 4 lei.

Procedura se desfasoara sub dreptul instantei unde a fost deschisa si, daca legislatia din tara unde a fost initiata procedura lezeaza intereselor unor creditori locali, se poate deschide o procedura locala secundara.

“În verva <<asanarii>> economiei de jucatorii care par sa fie sau chiar sunt – si din cauza conjuncturii – neperformanti, participantii în procedurile de insolventa uita câteodata ca unul din rolurile principale ale acestei proceduri este de a mai da o sansa debitorului. Deschiderea unei proceduri de insolventa împotriva unei societati comerciale este ca numaratul în box: indica o stare de slabiciune – chiar extrema – dar este menita, printre altele, sa dea un respiro debitorului, sa-l protejeze de actiunile – de altfel complet justificate – ale creditorilor sai, cel putin pâna când dovedeste ca are sanse reale sa se redreseze”, a declarat pentru MONEY.ro Sebastian Gutiu, managing partner al casei de avocatura Schoenherr. Firma pe care o conduce reprezinta în procedura de insolventa compania Nortel, acesta fiind si primul caz din România de insolventa transfrontaliera. Gutiu nu a dorit sa ofere alte amanunte cu privire la clientul firmei.

Sursa: Money.ro

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale a emis un nou ordin prin care stabileste procedura de verificare si omologare de catre Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) a sistemelor informatice

destinate operatiunilor de emitere a facturilor în forma electronica, precum si normele de performanta si securitate cu privire la sistemele informatice utilizate de persoanele care emit, transmit sau arhiveaza facturi, chitante si bonuri fiscale în forma electronica. (Ordinul nr. 488 din 15 iunie 2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 487 din 14 iulie 2009).
Persoana fizica sau juridica poate sa opteze pentru emiterea facturilor în forma electronica, cu conditia garantarii autenticitatii, originii si integritatii continutului acesteia, conform conditiilor prevazute de lege. „Factura în forma electronica este documentul în forma electronica ce caracterizeaza în mod unic si neechivoc schimbul sau vânzarea de bunuri sau servicii, semnat cu semnatura electronica si purtând marca temporala, care contine datele cuprinse în formularul facturii si care este înregistrat pe medii compatibile cu prelucrarea automata a datelor”.
Facturile si chitantele în forma electronica emise fara îndeplinirea acestor conditii nu au calitatea de document justificativ, conform legii contabilitatii.
Serviciul de facturare electronica poate fi intern sau externalizat.

Documentatia pentru omologare
Emitentul facturii în forma electronica are obligatia sa foloseasca un sistem informatic omologat de MCSI.  În acest sens, acesta va înainta MCSI o cerere scrisa prin care va solicita începerea procedurii de omologare a sistemului informatic.
Aceasta cerere va fi însotita de urmatoarele documente:
a) raportul de audit;
b) descrierea functionala a sistemului informatic;
c) planul de securitate al sistemului informatic;
d) certificari privind securitatea sistemului informatic, acolo unde acestea exista;
e) declaratia pe propria raspundere a auditorului, prin care este exprimata independenta sa fata de emitentul facturii în forma electronica si producatorul sistemului informatic auditat;
f) daca este cazul, descrierea echipamentelor necesare realizarii procesului de conversie, în situatia în care emitentul de drept al facturii în forma electronica are un contract valabil încheiat în baza caruia beneficiaza de servicii de conversie a facturilor emise pe suport hârtie în facturi în forma electronica;
g) dovada achitarii tarifului de omologare.
Cuantumul tarifului de omologare este destul de mare pentru multe firme din România, respectiv 9.000 de lei, si constituie venit propriu al Autoritatii Nationale pentru Reglementare în Comunicatii si Tehnologia Informatiei.

Sursa: Saptamana Financiara

Potrivit modificarilor aduse Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor roman, titularul actului de identitate sau reprezentantul legal al

acestuia are obligatia ca, cu cel mult 180 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai putin de 15 zile sa solicite serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor eliberarea unei noi carti de identitate, prezentand documentele prevazute de lege.

Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de valabilitate se stabileste de serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor si nu poate fi mai mic de 30 de zile sau mai mare de un an.

Se mai prevede ca pe masura asigurarii comunicatiilor de date dintre serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor si baza de date judeteana de evidenta a persoanelor, componentele informatice ale Registrului national de evidenta a persoanelor se organizeaza pe doua niveluri: nivelul central si nivelul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, moment de la care serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor efectueaza activitatile de actualizare si verificare direct pe componenta informatica constituita la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.

In temeiul modificarilor aduse Ordonantei Guvernului nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice, persoana care solicita schimbarea numelui pe cale administrativa depune o cerere la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor, denumit in continuare serviciu public, aflat in subordinea consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, in a carui raza teritoriala isi are domiciliul.

In perioada 1 ianuarie – 15 iunie 2009, numarul total al tranzactiilor desfasurate prin intermediul Ghiseului Virtual de Plati a fost de 1.923 (comparativ cu 744 tranzactii inregistrate in perioada similara a anului

trecut) din care 721 de tranzactii au fost realizate pentru plata impozitelor de venit, iar 1.202 pentru plata amenzilor de circulatie catre Primaria Municipiului Bucuresti. Pentru acelasi interval valoarea totala a tranzactiilor a fost de 554.386,57 RON din care 426.087,3 RON a reprezentat valoarea incasarilor pentru impozitele pe venit si 128.299,27 RON valoarea pentru plata amenzilor de circulatie.

Ce tipuri de plati pot fi efectuate prin Ghiseul Virtual?

In prezent, potrivit informatiilor disponibile pe www.ghiseul.ro, persoanele fizice pot achita online, la bugetul de stat, prin intermediul cardurilor bancare, obligatiile fiscale reprezentand impozit pe venit, plati anticipate cu titlul de impozit, regularizari aferente impozitului pe venit si obligatii fiscale accesorii aferente acestora, pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri din activitati comerciale;
b) venituri din profesii libere;
c) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
d) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
e) castiguri din transferul titlurilor de valoare;
f) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract;
g) venituri din activitati agricole;
h) venituri din transferul proprietatii imobiliare din patrimoniul personal;
i) venituri din salarii pentru care angajatii au obligatia stabilirii, declararii si platii impozitului pe venit