Violenta domestica

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Femei batute de catre soti

de

Femei batute de catre soti

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/PV6hKUEn5QA

Femei batute de catre soti

Violenta domestica este definita in termeni legislativi ca fiind “orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice”, conform Legii 217/2003.

Impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile constituie, de asemenea, violenta in familie.

Tipuri de violenta domestica

Violenta in familie se manifesta sub diferite forme:

– violenta verbala
– violenta psihologica
– violenta fizica
– violenta sexuala
– violenta economica
– violenta sociala
– violenta spirituala

Influenta violentei domestice asupra copiilor

Cercetarile arata ca trauma copiilor care cresc intr-o atmosfera de violenta, chiar daca nu sunt ei victimele directe, este intensa si are consecinte profunde asupra modului in care se vor dezvolta acestia. In cadrul unei familii in care violenta domestica este prezenta, copilului ii sunt neglijate nevoia de siguranta, nevoia de dragoste, nevoia de intelegere.

Cate persoane sunt afectate de violenta domestica

In 2012, aproximativ 1000 de persoane au depus cereri pentru ordin de protectie impotriva partenerului de viata, conform unei cercetari efectuate de mai multe organizatii pentru drepturile femeilor, noteaza “Romania Libera”.

La 8 martie 2012, presedintele Traian Basescu a promulgat legea pentru combaterea violentei domestice. Potrivit acestei legi, partenerul care se simte agresat poate solicita instantei sa emita un ordin de protectie fata de agresor.Astfel, instanta poate dispune, in termen de 6 luni de la depunerea cererii pentru ordinul de restrictie, masuri impotriva agresorului. Acesta poate fi obligat sa paraseasca domiciliul comun, sa plateasca anumite costuri survenite ca urmare a agresiunii, precum costuri medicale, de judecata.De asemenea, instanta poate obliga agresorul sa urmeze cursuri de consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.Acest ordin de restrictie nu poate sa depaseasca doi ani.


Violenta impotriva femeilor

de

Violenta impotriva femeilor

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/7g4YwjuCwVB

Violenta impotriva femeilor

Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania a fost prima organizatie care impreuna cu un grup de avocati, procurori si judecatori a realizat un proiect de lege pe violenta domestica ce a fost prezentat reprezentantilor Parlamentului si a devenit lege – 217/2003. APFR este totodata prima organizatie care a infiintat o linie telefonica de criza, „Telefonul Albastru” (0256.293.203) pentru femei victime ale violentei in familie si abuzului sexual, in judetul Timis si in partea de vest a Romaniei.

„Poate cineva sa spuna cu mana pe inima ca nu stie nici un caz de violenta domestica? Greu de crezut, in Romania de azi. Majoritatea covarsitoare a romanilor se declara impotriva unui astfel de comportament. Raportam insa aceste cazuri? Mai degraba nu. Prin campaniile noastre, vrem sa dam un exemplu societatii si sa ii determinam pe oameni – atat pe victime cat si pe martorii acestor abuzuri – sa ia atitudine.

Noi am facut primul pas in momentul in care am infiintat Telefonul Albastru. Sper ca romanii sa inteleaga importanta unui astfel de instrument. El nu se rezuma la o simpla raportare ci oferim atat consiliere psihologica cat si sprijin real victimelor violentei domestice,” spune Adela Dinu, director executiv APFR.

Scopul campaniei: sa ii determine pe oameni sa raporteze cazuri de violenta domestica catre APFR, o organizatie care ofera sprijin victimelor violentei domestice.

Violenta psihica in familie

de

Violenta psihica in familie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/BaFUaQ5TBcR

Violenta psihica in familie

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
violenţă în familie – orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alţi membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum şi contra proprietăţii comune sau personale;

violenţă fizică – vătămare intenţionată a integrităţii corporale ori a sănătăţii prin lovire, îmbrîncire, trîntire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, prin otrăvire, intoxicare, alte acţiuni cu efect similar;

  violenţă psihologică – impunere a voinţei sau a controlului personal, provocare a stărilor de tensiune şi de suferinţă psihică prin ofense, luare în derîdere, înjurare, insultare, poreclire, şantajare, distrugere demonstrativă a obiectelor, prin ameninţări verbale, prin afişare ostentativă a armelor sau prin lovire a animalelor domestice; neglijare; implicare în viaţa personală; acte de gelozie;

impunere a izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială; izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicere a frecventării instituţiei de învăţămînt; deposedare de acte de identitate; privare intenţionată de acces la informaţie; alte acţiuni cu efect similar;


Violenta psihica

de

Violenta psihica

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Rn6q3DP4Qkr

Violence conjugale

Articolul 5.  Principiile de bază ale prevenirii
şi combaterii violenţei în familie
Prevenirea şi combaterea violenţei în familie se efectuează pe următoarele principii:

a) legalitatea;
b) egalitatea;
c) confidenţialitatea;

d) accesul la justiţie;
e) protecţia şi securitatea victimei;
f) cooperarea autorităţilor administraţiei publice cu societatea civilă şi cu organizaţiile internaţionale.
Articolul 6. Sfera de acţiune a legii

Prevederile prezentei legi se aplică în egală măsură cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor care locuiesc pe teritoriul ei.


Principiul penalul tine in loc civilul

de

Principiul penalul tine in loc civilul

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/X4yVriitHKn

Principiul penalul tine in loc civilulpenalul ţine în loc civilul, (în limba franceză ,,le criminel tient le civil en état”), regulă potrivit căreia judecarea unei acţiuni civile în faţa instanţei civile se suspendă, dacă există un proces penal pendinte cu privire la aceeaşi faptă, pînă la rezolvarea definitivă a acţiunii penale (art. 19, alin. 2, C.p.p.).

Hotărarea instanţei penale are autoritate da lucru judecat ]n faţa instanţei civile ]n condiţiile prevăzute de lege. V. şi autoritate de lucru judecat.


Prevenire violenta in familie

de

Prevenire violenta in familie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/K8RG58Ye2QZ

Prevenire violenta in familie

Articolul 1. Obiectul legii
Prezenta lege stabileşte bazele juridice şi organizatorice ale activităţii de prevenire şi de combatere a violenţei în familie, autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii de  prevenire şi de combatere a violenţei în familie, mecanismul de sesizare şi soluţionare a cazurilor de violenţă.

Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
violenţă în familie – orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alţi membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum şi contra proprietăţii comune sau personale;
violenţă fizică – vătămare intenţionată a integrităţii corporale ori a sănătăţii prin lovire, îmbrîncire, trîntire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, prin otrăvire, intoxicare, alte acţiuni cu efect similar;

violenţă sexuală – orice violenţă cu caracter sexual sau orice conduită sexuală ilegală în cadrul familiei sau în alte relaţii interpersonale, cum ar fi violul conjugal, interzicerea folosirii metodelor de contracepţie, hărţuirea sexuală; orice conduită sexuală nedorită, impusă; obligarea practicării prostituţiei; orice comportament sexual ilegal în raport cu un membru de familie minor, inclusiv prin mîngîieri, sărutări, pozare a copilului şi prin alte atingeri nedorite cu tentă sexuală; alte acţiuni cu efect similar;
violenţă psihologică – impunere a voinţei sau a controlului personal, provocare a stărilor de tensiune şi de suferinţă psihică prin ofense, luare în derîdere, înjurare, insultare, poreclire, şantajare, distrugere demonstrativă a obiectelor, prin ameninţări verbale, prin afişare ostentativă a armelor sau prin lovire a animalelor domestice; neglijare; implicare în viaţa personală; acte de gelozie; impunere a izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială; izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicere a frecventării instituţiei de învăţămînt; deposedare de acte de identitate; privare intenţionată de acces la informaţie; alte acţiuni cu efect similar;

violenţă spirituală – subestimare sau diminuare a importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, prin interzicere, limitare, luare în derîdere sau pedepsire a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase; impunere a unui sistem de valori personal inacceptabile; alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare;
violenţă economică – privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate; abuz de variate situaţii de superioritate pentru a sustrage bunurile persoanei; interzicere a dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune; control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune; refuz de a susţine familia; impunere la munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv a unui membru de familie minor; alte acţiuni cu efect similar;

prejudiciu moral – cauzare de suferinţe unui membru de familie, inclusiv unui copil, în cadrul familiei sau al unor alte relaţii interpersonale, care duce la umilire, frică, înjosire, incapacitate de apărare împotriva violenţei fizice, la sentimente de frustrare;
prejudiciu material – daune materiale, susceptibile de evaluare sau estimare financiară/pecuniară, rezultînd din orice act de violenţă în familie, în concubinaj, precum şi costurile pentru instrumentarea cazurilor de violenţă în familie;
agresor – persoană care comite acte de violenţă în familie, în concubinaj;
victimă – persoană, adult sau copil, supusă actelor de violenţă în familie, în concubinaj;
ordonanţă de protecţie – act legal prin care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie a victimei.

 


Legea privind prevenirea si combaterea violentei

de

Legea privind prevenirea si combaterea violentei

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dSQus2Ky1m5

M375/0009

Articolul 5.  Principiile de bază ale prevenirii
şi combaterii violenţei în familie
Prevenirea şi combaterea violenţei în familie se efectuează pe următoarele principii:

a) legalitatea;
b) egalitatea;
c) confidenţialitatea;

d) accesul la justiţie;
e) protecţia şi securitatea victimei;
f) cooperarea autorităţilor administraţiei publice cu societatea civilă şi cu organizaţiile internaţionale.
Articolul 6. Sfera de acţiune a legii

Prevederile prezentei legi se aplică în egală măsură cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor care locuiesc pe teritoriul ei.

Divort, incredintare minor

de

Divort, incredintare minor

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/TQfaouB2SHo

Divort, incredintare minor

Articolul 7. Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii
de prevenire şi de combatere a violenţei în
familie
(1) Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii  de prevenire şi de combatere a violenţei în familie sînt:
a) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei);

b) autorităţile administraţiei publice locale de specialitate:
– secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei;
– direcţiile generale de învăţămînt, tineret şi sport;
– organele ocrotirii sănătăţii;
– organele afacerilor interne;
c) comisiile pentru probleme sociale de pe lîngă autorităţile administraţiei publice locale;
d) centrele/serviciile de reabilitare a victimelor şi agresorilor;
e) alte organizaţii cu activităţi specializate în domeniu.

 (2) Autoritatea publică centrală abilitată cu funcţii de elaborare şi de promovare a politicilor de prevenire şi de combatere a violenţei în familie şi de asistenţă socială a victimelor şi agresorilor este Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
(3) Pe lîngă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se creează Consiliul coordonator interministerial în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în componenţa căruia intră cîte un reprezentant al autorităţilor centrale, conform alin. (1), reprezentanţii societăţii civile şi alte părţi interesate. Consiliul coordonator interministerial este responsabil de asigurarea coordonării şi colaborării dintre ministere şi alte autorităţi administrative centrale cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Regulamentul Consiliului coordonator interministerial este aprobat prin hotărîre de Guvern.
[Art.7 al.(3) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
(4) Autoritatea publică locală abilitată cu funcţii de implementare a politicilor de prevenire a violenţei în familie şi de asistenţă socială a victimelor şi agresorilor este secţia/direcţia raională de asistenţă socială şi protecţie a familiei, în cadrul căreia se desemnează un specialist responsabil de domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
[Art.7 al.(4) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]

(5) Celelalte servicii publice de nivel local vor desemna persoane cu atribuţii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, responsabile de coordonarea activităţilor specifice în cadrul instituţiei sale şi de colaborarea în desfăşurarea activităţilor comune la nivelul teritoriului administrativ, în baza unor proceduri stabilite de conlucrare în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie.
[Art.7 al.(5) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]


Violenta in familie

de

Violenta in familie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/VLMXaXyQQHD

VIOLENTA IN FAMILIEArticolul 11. Dreptul la protecţie al victimei
(1) Victimei i se garantează apărarea drepturilor şi intereselor  legitime.
(2) Persoanele cu funcţie de răspundere, alte persoane care cunosc existenţa  unui pericol pentru viaţa şi sănătatea unei potenţiale victime trebuie să comunice acest fapt autorităţilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie.

(21) Victima are dreptul la asistenţă pentru recuperare fizică, psihologică şi socială prin acţiuni speciale medicale, psihologice, juridice şi sociale. Acordarea serviciilor de protecţie şi asistenţă nu este condiţionată de dorinţa victimei de a face declaraţii şi a participa la procese de urmărire în justiţie a agresorului. Dreptul la viaţa privată şi confidenţialitatea informaţiei privind victima sînt garantate.
[Art.11 al.(21) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
3) Autorităţile abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie sînt obligate să reacţioneze prompt la orice sesizare şi să informeze victimele despre drepturile lor, despre autorităţile şi instituţiile cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie; despre tipul serviciilor şi organizaţiile la care se pot adresa după ajutor; despre asistenţa disponibilă pentru ele; unde şi cum pot depune o plîngere; despre procedura ce urmează după depunerea plîngerii şi rolul lor după asemenea proceduri; cum pot obţine protecţie; în ce măsură şi în ce condiţii au acces la consultanţă sau asistenţă juridică; dacă există un pericol pentru viaţa sau sănătatea lor în cazul eliberării unei persoane reţinute sau condamnate; dacă a fost anulată ordonanţa de protecţie.

[Art.11 al.(3) în redacţia LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
(4) Cazurile de violenţă în familie pot fi supuse medierii, la cererea părţilor. Medierea se efectuează de către mediatori atestaţi, iar în lipsa acestora, de către comisiile pentru probleme sociale, cu participarea, după caz, a asistentului social.
(5) Victima are dreptul la asistenţă juridică primară şi calificată gratuită conform legislaţiei cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.
[Art.11 al.(5) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
(6) Victimei i se acordă asistenţă medicală de instituţiile medico-sanitare în conformitate cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.

    [Art.11 al.(6) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
(7) Viaţa privată şi identitatea victimei sînt protejate. Înregistrarea, păstrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal privind victima se efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
[Art.11 al.(7) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]


Intrebare – violenta domestica

de

Intrebare – violenta domestica

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/XvypK6aKpaL

Intrebare - violenta domestica

Persoanele care pot depune cerere despre comiterea actelor de violenţă în familie sînt:
a) victima;
b) în situaţie de criză, membrii de familie;

c) persoanele cu funcţie de răspundere şi profesioniştii care vin în contact cu familia;
d) autoritatea tutelară;

e) alte persoane care deţin informaţii despre pericolul iminent de săvîrşire a unor acte de violenţă sau despre săvîrşirea lor.


AJUTOR (violenta domestica)

de

AJUTOR (violenta domestica)

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/28h2ZF534Ep

AJUTOR (violenta domestica)

8. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 5
(1) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie.

(2) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile administratiei publice locale, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile vor desfasura, separat sau, dupa caz, in cooperare, activitati de prevenire si combatere a violentei in familie.

(3) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile victimelor violentei in familie.
(4) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie.

(5) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Administatiei si Internelor.”


Dovada violenta domestica

de

Dovada violenta domestica

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gHjTsJXr8f5

Dovada violenta domestica

Se numeşte “violenţa în familie” orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri.

Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare.

Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze.


VIOLENTA IN FAMILIE

de

VIOLENTA IN FAMILIE

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/8w7XfQkLxk2

VIOLENTA IN FAMILIE

Din punct de vedere clinic o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark si Flitcraft:

”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin; ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”.

Se numeşte “violenţa în familie” orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze.

Soţul violent nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin.

Pe de altă parte, bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenţi, a comunica, în mediul intim al căminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt, în vreme ce, la locul de muncă rămâne o rutină de relaţionare superficială cu ceilalţi, un rol jucat în limitele orelor de serviciu.


Sesizare violenta domestica

de

Sesizare violenta domestica

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dZqvJX6RPqY

M375/0009

Violenta domestica consta intr-o serie de comportamente sistematic repetate, de atac fizic, agresivitate verbala si psihologica, sexuala si economica, pe care un partener le manifesta asupra celuilalt in cadrul oficializat al familiei sau in relatia de convietuire in acelasi spatiu.

Intr-un sens mai larg, violenta domestica este perceputa ca o amenintare sau producere a unei rani fizice, in trecutul sau in prezentul convietuirii cu partenerul. Atacul fizic sau sexual poate fi acompaniat de intimidari si abuzuri verbale; distrugerea unor bunuri personale ale victimei; izolarea ei fortata fata de prieteni, de restul familiei si de alte persoane care ar putea constitui un potential ajutor pentru victima; amenintari la adresa unor persoane semnificative pentru victima, incluzand aici si copiii; crearea unei atmosfere de amenintari si teroare in jurul victimei; controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale, hrana, mijloace de transport, telefon si alte surse de protectie sau ingrijire de care ar putea beneficia.

Termenul de violenta provine din latinescul vis care inseamna forta, deci utilizarea fortei pentru a demonstra superioritatea. Specialistii sunt de parere ca violenta in cadrul familiei nu include doar violenta fizica (omor, vatamare, lovire) ci si violenta sexuala (violul marital), violenta psihologica (santaj, denigrare, umilire, ignorare, abandon, izolare), violenta verbala (insulta, amenintare) si cea economica (privarea femeii de mijloace si bunuri vitale).
Violenta domestica este definita in termeni legislativi ca fiind orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material ” ( Legea. 217/2003 ). Violenta in familie este o infractiune, prevazuta si sanctionata ca atare de Codul penal roman incepand cu anul 2000 (Legea 197/2000).

Violenta in familie poate avea consecinte grave asupra persoanelor, copii sau adulti, atat pe plan fizic, cat si pe plan emotional. De obicei, efectele abuzurilor se fac resimtite o lunga perioada de timp dupa savarsirea lor si influenteaza viata si comportamentul adultilor sau copiilor.