Potrivit avocatului Pavel Abraham, personajele-cheie din clanul Bercea, aflate după gratii, sunt gata să facă noi denunţuri împotriva unor magistraţi „cu ştaif”.
“Zilele următoare, cei din clanul Bercea vor ieşi din nou cu denunţuri. Am făcut adrese şi la DIICOT, şi la DNA. Ei mi-au cerut, spunând că vor să facă nişte denunţuri împotriva unor magistraţi de nivel de Curte de Apel”, a spus Abraham pentru ziarulring.ro
sursa ziarul Ring
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată,
în stare de arest la domiciliu a inculpatului CRIȘU ȘTEFAN, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, la data faptei, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență,
și în stare de libertate a inculpatului NEDELCU REMUS, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență.
De asemenea, procurorii anticorupție au dispus sesizarea Tribunalului București cu acordul de recunoaștere a vinovăției inculpatului BUTARU ZENU, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2013, începând cu luna martie, inculpatul Crișu Ștefan, în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a pretins inițial, în mod direct, de la o persoană (denunțătoare în prezenta cauză) și de la inculpatul Butaru Zenu un telefon mobil marca Samsung Galaxy, iar ulterior, inculpatul Crișu Ștefan a pretins de la martorul denunțător suma de 3.000 de euro și a primit în mod indirect (prin intermediul aceleiași persoane) de la inculpatul Butaru Zenu un telefon mobil marca Samsung Galaxy model S3 (în valoare de 600 de euro), în schimbul promisiunii de a interveni pe lângă procurorii competenți din cadrul DIICOT ce aveau în instrumentare un dosar penal în care fuseseră dispuse măsuri de ridicare, în cursul derulării unei percheziții domiciliare, asupra unui bun (autoturism marca Mercedes Tip CLS 350), în vederea restituirii acestuia.
În contextul în care, în cursul anului 2013, nu i-au fost remiși cei 3.000 de euro, procurorul Crișu Ștefan, în mod repetat, direct și indirect, prin intermediul inculpatului Nedelcu Remus, a solicitat persoanei denunțătoare să îi remită suma respectivă.
Banii urmau să fie încredințați inculpatului Nedelcu Remus, în baza unei înțelegeri prealabile avute cu procurorul Crișu Ștefan, pentru ca ulterior să fie remiși acestuia din urmă de către același inculpat. Remiterea sumei pretinse,în această modalitate nu a mai avut loc.
Ulterior, în cursul lunii mai 2015 (în contextul în care, în cursul anului 2013, autoturismul respectiv fusese restituit), inculpatul Crișu Ștefan a solicitat persoanei denunțătoare, în contul „datoriei” de 3.000 de euro pretinse anterior, în condițiile sus-expuse, un telefon mobil marca Samsung Galaxy Model S6 – Edge (în valoare de aproximativ 1.000 de euro) și a acceptat să primească de la aceeași persoană, diferența valorică în echivalent bănesc (în cuantum de 2.000 de euro).
La data de 24.05.2015, procurorii DNA din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, în timp ce inculpatul Crișu Ștefan a primit banii si telefonul sus menționat.
În prezența apărătorului ales, inculpatul Butaru Zenu a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, că acceptă încadrarea juridică pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, că este de acord cu felul și cuantumul pedepsei stabilite, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
Dan Cristian Turturică: Cu ceva timp în urmă spuneați că DNA are în lucru 4500 de dosare în care apar nume de politicieni, din lumea afacerilor. Cum mai stați cu această statistică, este în creștere, în scădere?
Laura Codruţa Kovesi: Numărul dosarelor înregistrate la DNA este în creștere. Doar în primele trei luni ale anului 2015 am înregistrat peste 1.500 de dosare noi. Deci la cele 5.300 de dosare pe care le aveam la începutul lunii ianuarie s-au mai adăugat 1.500. Avem un stoc de aproape 7.000 de dosare, la care lucrează 86 de procurori. Tot ceea ce se vede că face DNA se face cu 86 de procurori, ajutați în activitate cam de 190 de polițiști. Prin urmare, nu este adevărat că suntem mii de oameni în DNA. Sunt doar 86 de procurori și 190 de polițiști.
Rata de creștere a numărului dosarelor înseamnă că, practic, această etapă, a anchetelor mari, de care vorbea recent fostul șef al SRI, George Maior, nu se va termina prea curând.
L.C.K.: Sunt convinsă că nu se va termina prea curând. Cred că există două cauze care determină o explozie, dacă vreți, a volumului de activitate în DNA. Una dintre ele este creșterea încrederii în această structură pentru că sunt foarte mulți cetățeni care vin și depun sesizări penale la noi. Numărul persoanelor care depun sesizări s-a majorat cu peste 75% față de anul anterior. În al doilea rând, avem și foarte multe sesizări care vin de la alte instituții publice. Sunt convinsă că volumul dosarelor se va menţine și în acest an la un nivel destul de ridicat.
Arestații ies din DNA cu cătușe la mâini. De ce țineți ca arestații să defileze în fața presei cu cătușe?
L.C.K.: Cătușele nu au fost inventate în 2015 și nu au fost inventate de DNA. Încătușarea persoanelor nu este o activitate care ține de procuratură. Noi suntem procurori. Nu noi decidem acest lucru. Modul în care se face încătușarea unei persoane este stabilit prin regulamente și ordinele ministrului de Interne, ale șefului Poliției Române, sunt regulamente polițienești pe care polițiștii noștri din DNA le respectă și le aplică. Eu pot să răspund pentru ce se întâmplă în interiorul instituției. Cătușele au devenit o problemă o dată cu filmarea persoanelor care ies din DNA. Dar sunt și persoane care au fost filmate încătușate și la Înalta Curte și când intră sau ies din arestul Poliției, când sunt duse la tribunal, la Curtea de Apel. Din păcate, toată lumea vorbește despre aceia care ies încătușați din DNA. Nu noi am făcut regulile, noi doar le aplicăm, prin polițiștii care lucrează cu noi. Sunt reguli foarte clare, când se pun cătușele, de ce se pun cătușele, cum se pun cătușele.
DNA s-ar împotrivi unei schimbări a regulilor, care ar face ca mult mai puțini reținuți și arestați să poarte cătușe?
L.C.K.: Nu avem noi căderea să stabilim cum trebuie făcută escortarea, care sunt condițiile de securitate pentru a transporta un reținut sau un arestat. Dacă există un regulament în vigoare, noi îl respectăm. La fel, dacă CSM stabilește un alt mod de comunicare publică, noi îl respectăm. Nu stabilim noi azi punem cătușe, mâine nu punem cătușe.
Să vorbim de relația SRI-DNA. Are domnul Coldea, prim-adjunctul SRI, un birou aici, la DNA, așa cum s-a spus?
L.C.K.: Nu. Nu există așa ceva. Oricum avem o problemă cu birourile pentru procurori. Unii stau îngrămădiți cu polițiștii pentru că avem o problemă de spațiu. Este exclus ca o persoană din afara instituției să aibă birou aici.
Cât de des vine domnul Coldea la dumneavoastră?
L.C.K.: Cred că ne-a vizitat în doi ani, de patru, cinci ori. Împreună cu colaboratori de ai săi.
Aveți dumneavoastră birou la SRI?
L.C.K.: Nu, exclus. Însă, dacă o altă instituție a statului ne va pune la dispoziție niște birouri, pentru a mai rezolva problema spațiului, nu avem nimic împotrivă. Sigur, este o glumă. Nu am birou la SRI, nimeni din SRI nu are birou aici.
Cât de strânsă este relația cu SRI?
L.C.K.: Avem o relație foarte bună cu Serviciul Român de Informații. Cat timp SRI a fost condus de domnul George Maior am avut o colaborare instituțională foarte bună, care s-a bazat pe respect profesional, pe respectarea legilor și a protocoalelor care reglementează această colaborare.. Relația SRI este în continuare foarte bună chiar dacă între timp directorul SRI s-a schimbat. Este unul dintre partenerii instituționali cu care colaborăm, dar nu este singurul. Colaborăm și cu alte servicii de informații, de exemplu cu serviciul de informații al Ministerului de Interne. Faptul că unele cauze nu sunt atât de mediatizate duce probabil la această interpretare că ne-am baza în activitatea noastră exclusiv pe ce vine de la SRI. În același timp, dacă și celelalte servicii de informații din România ar avea o dorință de colaborare mai mare și ne-ar trimite mai multe sesizări probabil și cooperarea cu ele ar fi mult mai bună. Noi cooperăm cu cei ce ne trimit informări.
Există un val de critici privind modul în care DNA se folosește de denunțători. Nu apare o problemă de credibilitate dacă vă bazați prea mult pe declarațiile unor foști complici care ar spune cam orice ca să scape?
L.C.K.: Niciun dosar făcut de DNA nu se bazează doar pe denunțuri sau pe interceptări. Ca regulă, nu există condamnări date pe un singur mijloc de probă. Nu există o regină a probelor în procedura penală românească. Nici măcar recunoașterea faptelor de către suspect nu îți ajunge pentru a obține o condamnare sau pentru a trimite pe cineva în judecată. Chiar și dacă persoana pe care o cercetezi recunoaște faptele trebuie să o coroborezi cu celelalte probe din dosar. Există dosare în care nu avem interceptări, de exemplu dosarele ANRP. Într-un dosar dacă avem interceptări, acele interceptări trebuie coroborate și cu alte probe.
La fel ca și denunțurile. Am văzut în spațiul public foarte multe discuții despre denunțători, că vine un denunțător, face un denunț și gata noi arestăm persoane. Noi nu arestăm persoane doar pe baza unui denunț. Avem foarte multe denunțuri care nu au finalitate, nu îți permit să ajungi la o trimitere în judecată. Nu ai cum să dovedești fapta.
Dacă o anumită persoană spune i-am dat o geantă lui x, nu poți dovedi…
L.C.K.: Nu poți dovedi, nu ai de unde să știi că acel denunț este unul serios, credibil. Ai un denunț serios și credibil în momentul în care poți să dovedești fapta cu alte mijloace de probă.
Cum ar fi?
L.C.K.: Extrase de cont bancare, dacă persoana spune “am scos bani din bancă și am dat mită”, sau mărturiile altor persoane care pot confirma acest lucru. Sunt foarte multe situații în care mita se oferă și se deghizează sub forma unor contracte de publicitate sau de sponsorizare.
Dosarul în care vameșii de la Otopeni au fost achitați a fost un eșec.
L.C.K.: Este un dosar care a fost făcut în 2005, sau 2006, dacă nu mă înșel, nu eram nici măcar Procuror General la vremea aceea, eram la Sibiu. Un dosar în care, în prima instanță, au fost date condamnări cu executare. Este foarte dificil să analizezi după 10 ani modul în care a fost instrumentat un dosar. Cu toate acestea, în astfel de situații noi facem o analiză a motivelor pentru care s-a dispus achitarea. Acolo unde constatăm că este o culpă a procurorului în administrarea probelor sau în a le interpreta reținem aceste achitări ca fiind imputabile. Vom analiza acest dosar la finele semestrului dar și la finalul anului.
Care este rata de eșec a DNA?
L.C.K.: Rata de condamnări este de peste 90 la sută, este un procent apreciat chiar și în raportul Băncii Mondiale ca fiind foarte bun. Media europeană de condamnări este undeva pe la 75 %, ceea ce arată că toate dosarele noastre sunt supuse unui control foarte riguros din partea instanțelor de judecată.
Multe din achitări au survenit ca urmare a modificărilor legislației, ca urmare a unor incriminări și dezincriminări. Sunt achitări care s-au dat după 10, 11 ani. Anul trecut a fost fost o achitare pentru un dosar din 2002, nici măcar nu era înființat DNA, dar sigur se contabilizează în statistica noastră.
Ce este important însă este că noi ne uităm la fiecare achitare, o analizăm pentru a vedea unde sunt greșeli care pot fi îndreptate și unde apar vulnerabilități. Avem inclusiv multe întâlniri profesionale cu judecători, la seminarii, în care încercăm să ne armonizăm, să vedem unde sunt greșeli.
Mai există dosare tergiversate ani de zile în instanțe și care se apropie de termenul de prescripție, cum este cazul dosarului “Căprioara”, în care este implicat Marian Oprișan?
L.C.K.: Au mai rămas foarte puține dosare care se apropie de termenul de prescripție și le monitorizăm cu atenție. Relația cu instanțele este foarte bună. În special cu Înalta Curte. Dovada este că în ultimii ani instanțele de judecată au pronunțat condamnări cu pedepse la închisoare cu executare. În 2014, o treime din totalul condamnaților execută pedeapsa în închisoare. În 2006 erau 161 de inculpați condamnați, în 2010 erau 155 de inculpați. În 2014, sunt de zece ori mai mulți inculpați condamnați. 1.138 de condamnați.
Acesta este rezultatul unui efort depus de judecători pentru a finaliza dosarele. Foarte mulți dintre ei dau termene săptămânale pentru a soluționa dosarele care se apropie de prescripție sau pe cele foarte vechi.
Încă o dată, aș vrea să apreciez colaborarea cu Înalta Curte și în special cu doamna președinte Livia Stanciu, care a luat câteva decizii manageriale importante. În ultimii ani, Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit să devină cea mai importantă instanță din România. Este instanța care dă tonul. În același timp, nu vreau să neglijez efortul Tribunalului și al Curții de Apel București, unde noi avem foarte multe dosare.
Mulți văd o problemă serioasă în faptul că mulți judecători sunt foști procurori și că trecutul lor le poate influența deciziile.
L.C.K.: Este o interpretare extrem de subiectivă, așa putem spune și că există foști procurori care s-au făcut judecători după un conflict cu un coleg. Desigur, cei care sunt judecători și au fost anterior procurori cunosc sistemul din interior și cred că acest lucru poate constitui un avantaj. Pot să înțeleagă mai bine cum s-au administrat probele, pot să vadă mai bine anumite vulnerabilități riscuri în dosare, dar nu cred că sunt diferențe între judecătorii care au fost înainte procurori și ceilalți. Soluțiile diferă în funcție de probele din fiecare dosar.
O publicație din Gorj a semnalat recent o situație foarte îngrijorătoare privind un potențial conflict de interese în care s-ar afla procurorul Dănuț Volintiru, adjunctul șefului secției de combatere a corupției din DNA, subalternul dumneavoastră. Soția sa, notar, a câștigat 120.000 de euro din autentificarea mai multor contracte derulate de Complexul Energetic Oltenia, al cărui director, Laurențiu Ciurel, este urmărit penal în dosarul Șova. Ce măsuri ați luat împotriva procurorului Volintiru?
L.C.K.: Este o verificare în curs, verificarea se face de către Inspecția Judiciară, doarece ține de competența acestei instituții. Eu am transmis inspecției judiciare un memoriu pe care l-am primit cu privire la publicarea acestui articol și în acest moment se fac verificări. Nu știu rezultatul acestor verificări, probabil că inspecția judiciară urmează să îl anunțe.
Totuși, sunteți șeful procurorului Volintiru. Sigur v-ați făcut o părere despre acea dezvăluire. Cu atât mai mult cu cât ultima tranzacție autentificată de Daniela Volintiru a fost în 18 martie, ziua în care Comisia Juridică a Senatului încuviința cererea DNA de arestare preventivă a lui Dan Șova, în dosarul în care este implicat și Laurențiu Ciurel.
L.C.K.: Eu nu am păreri personale, ci doar instituționale. Am citit articolul și cred că toate aspectele care sunt prezentate acolo trebuie verificate și dacă sunt reale și ele reprezintă abateri disciplinare sau încălcări ale unor norme deontologice Inspecția Judiciară le va constata. Acesta este și motivul pentru care am sesizat Inspecția.
Doar Inspecția Judiciară poate lua o decizie în privința procurorului Volintiru?
L.C.K.: Da, doar Inspecția, cu privire la această problemă. Eu nu pot trage concluzii doar citind un articol. Este important însă că se verifică și vom afla dacă așa stau lucrurile sau nu.
Personaj principal în acest scandal este Laurențiu Ciurel, unul dintre suspecții din dosarul Șova. De ce nu cereți și arestarea lui Ciurel?
L.C.K.: Nu pot să comentez cazuri particulare. Ca observație generală, există situații în care, în același dosar, două persoane pot fi cercetate una în stare de libertate, alta în stare de arest. Contează foarte mult dacă este vorba despre aceeași faptă, sau dacă una dintre persoane este cercetată pentru mai multe fapte. Dacă vorbim despre infracțiunea de luare de mită, contează suma, dacă este mai mare sau mai mică. Sunt și situații în care propunem arestarea preventivă doar a unor persoane pentru că încearcă să distrugă probele sau să influențeze martorii. Acesta constituie în sine un motiv de arestare preventivă.
În cazul lui Ciurel, care dintre situații se aplică?
L.C.K.: Nu pot comenta cazuri particulare.
O altă persoană al cărei nume a fost vehiculat în cazul Șova este premierul Victor Ponta. Este Victor Ponta anchetat în vreun dosar al DNA?
L.C.K.: Până la acest moment nu are calitatea de suspect sau inculpat în niciun dosar DNA.
Alt dosar în care a fost vehiculat numele lui Victor Ponta ca potențial inculpat este cel privind ordonanța de urgență prin care un vicepreședinte al ASF a fost înlăturat din funcție. Dosar în care ar fi trebuit anchetat și fostul ministru de Finanțe, Daniel Chițoiu. Este Ponta anchetat în acest dosar?
L.C.K.: Dosarul a fost finalizat prin trimiterea în judecată a lui Dan Rușanu, premierul nu are calitate în acest dosar. Cât despre domnul Chițoiu nu am primit aviz de începerea urmăririi penale din partea Parlamentului motiv pentru care nu am putut să investigam acea parte din dosar. Nu am putut să facem nicio investigație cu privire la acea infracțiune pentru care îl suspectam. Nu am putut să îi luăm nici măcar declarații. Acea parte a anchetei este închisă din cauza parlamentului.
Dar implicarea lui Victor Ponta în dosarul Duicu?
L.C.K.: Dosarul este finalizat prin trimiterea în judecată, se judecă la Curtea de Apel București. Nici in acest dosar, premierul Victor Ponta nu are nicio calitate. Din probele administrate în cauză nu a rezultat că ar fi avut vreo implicare în faptele comise de domnul Duicu. Aici noi vorbim de probe și de ce putem dovedi. Nu ne putem baza învinuirile pe prezumții sau percepții.
Dar implicarea sa în dosarul votului în străinătate?
L.C.K.: Dosarul se află în lucru, este un dosar complex care vizează foarte multe persoane care au domiciliul în străinătate, sute de persoane. Avem nevoie de foarte multe informații din străinătate și de aceea nu cred c-o să îl putem finaliza într-o lună, două. Pot să vă spun însă că se lucrează la el.
Recent, tot Victor Ponta lua apărarea ANAF și spunea că nu această instituție este vinovată pentru că nu s-a reușit decât recuperarea unei mici părți din sumele care ar fi trebuit confiscate de la cei condamnați. Care este adevărul?
L.C.K.: În 2014, instanțele au dispus confiscarea și recuperarea unor prejudicii de peste 310 milioane €. Dacă această sumă ar fi fost efectiv încasată, s-ar putea dubla salariile medicilor. Este o sumă definitivă și care nu poate fi contestată.
Și cât a fost recuperat din ea?
L.C.K.: Asta să ne spună ANAF. Noi nu am primit de la ANAF un punct de vedere cu motivele pentru care ei nu execută. Avem imobile sechestrate, mașini sechestrate, sume de bani blocate în conturi, treaba statului este să execute aceste bunuri. Dacă facem comparație cu situația unei persoane fizice care nu și-a plătit impozitele este evident că există destule pârghii prin care statul îi recuperează. I se pune poprire pe conturi, de exemplu. Dacă nu ți-ai plătit un impozit de 100 de lei, ți se blochează contul în care primești salariul. Același lucru trebuie să se întâmple și în cazul persoanelor condamnate pentru corupție. Mai ales că multe dintre bunurile acestora sunt indisponibilizate.
Să înțeleg că veți candida la președinție…
L.C.K.: Nu!. Nu am nicio intenție să candidez la președinție. Anul acesta împlinesc 20 de ani de când sunt în magistratură și aș vrea ca toată experiența pe care am acumulat-o s-o folosesc in interesul sistemului judiciar. Nu doresc să candidez la președinție. Nici in 2016, nici în alt an. Cei ce fac astfel de speculații vorbesc în nume personal. Nu mi-am exprimat niciodată dorința de a candida la președinție și cred că rolul și rostul meu e să-mi duc la capăt mandatul în fruntea acestei instituții.
Multe persoane publice, în special politicieni, acuză un exces de zel din partea DNA. Ați primit semnale din partea partenerilor externi că împărtășesc această îngrijorare și că așteaptă clarificări sau explicații în anumite dosare?
L.C.K.: Nu! Dimpotrivă. Am primit felicitări pentru activitatea noastră și în special pentru că ne-am implicat în zone care până acum păreau de neatins – miniștri, parlamentari, persoane care au deținut funcții importante, persoane care au traficat sume mari de bani. Persoane care păreau intangibile.
Aţi făcut o analiză pe tipurile de infractori care comit fapte de corupție?
L.C.K.: În funcție de faptele comise, investigăm și anumite tipologii. Spre exemplu, în achiziții publice am constatat că de multe ori există legături foarte puternice între oamenii de afaceri și anumiți politicieni care primesc bani sau bunuri, care-și exercită influența pentru ca acei oameni de afaceri să obțină anumite contracte sau informații confidențiale din procedurile de atribuire. Din păcate, numărul persoanelor implicate în astfel de dosare nu este în scădere. Putem să punem creșterea numărului de dosare nu neapărat pe creșterea fenomenului de corupție, ci pe creșterea eficienței autorităților în a combate fenomenul corupției.
Spuneați că a crescut foarte mult numărul sesizărilor. De la cine vin aceste sesizări?
L.C.K.: În jur de 90% dintre dosare se constituie ca urmare a sesizărilor venite de la persoane fizice și juridice, cele mai multe fiind altele decât instituțiile statului, iar un procent de sub 5% îl constituie sesizările din oficiu. În acest procent se includ și sesizările care vin de la seviciile de informații. Deci, vedeți, mai nou dosarele DNA nu se bazează pe sesizări venite de la serviciile de informații, ci se bazează foarte mult pe sesizări venite de la persoane fizice și persoane juridice.
Când vorbim despre sesizări vorbim și de denunțători.
L.C.K.: Da.
Există o temere serioasă în societate că denunțătorii deschid calea unor potențiale abuzuri.
L.C.K.: Este, poate, o percepție greșită cu privire la acest gen de denunțători. Avem două situații. Prima, cea a persoanelor care sunt cercetate și își recunosc propriile fapte. Acum, după intrarea în vigoare a Codului Penal și a noului Cod de Procedură Penală, avem tot mai multe persoane care sunt învinuite, arestate și care doresc să-și recunoască vinovăția pentru că pedepsele pot fi foarte mari. Spre exemplu, pentru un dosar de corupție cu fapte comise după intrarea în vigoare a noului Cod s-a ajuns la o pedeapsă de 20 de ani de închisoare cu executare, mai mult decât s-a dat, poate, într-un caz de lovituri cauzatoare de moarte. Din această perspectivă, sunt foarte multe persoane care doresc să-și recunoască faptele pentru că noul Cod permite ca atunci când recunoști la primul termen comiterea faptei pe care ai săvârșit-o și de care ești învinuit să ți se reducă pedeapsa cu o treime.
Și există și denunțători…
L.C.K.: Apoi, există situația celui care denunță o faptă de natură penală. Acesta scapă de pedeapsă doar dacă organul judiciar nu știa de acea faptă penală. Spre exemplu, când ai un caz cu doi oameni de afaceri care fac afaceri împreună, oferă mită pentru a obține un contract, iar unul dintre ei vine și denunță, prima condiție pentru a putea scăpa este ca organul judiciar să nu știe de această faptă. Atunci scapă.
Și nu pentru că așa vrea procurorul, ci pentru că, încă de când era în vigoare Codul din 1968, el este apărat de pedeapsă pentru că a dezvăluit o faptă penală. El este apărat de pedeapsă doar pentru fapta penală pe care o denunță, dar poate fi cercetat sau investigat pentru alte fapte legate de activitatea sa comercială. Mai există și alte situații în care se poate face un denunț. Spre exemplu, persoane care sunt cercetate într-o anumită cauză, potrivit legii, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă dacă denunță autorităților și ajută autoritățile să dovedească o faptă de corupție. Nu este vina organului judiciar sau a DNA că parteneri care la un anumit moment desfășoară activități ilicite împreună încep să se pârască unul pe celălalt.
Dar cine decide cine scapă cu un denunț și cine nu?
L.C.K.: Aceste reduceri ale limitelor de pedeapsă nu le aplică DNA. Le aplică o instanță de judecată. Practic, tot ce face un procuror din DNA este controlat de o instanță de judecată. Sumele care se dau ca obiect al mitei, sau ca obiect al traficului de influență, întotdeauna se confiscă potrivit legii. Se confiscă, de exemplu, de la cel la care le găsești. Avem situații în care s-au produs prejudicii și nu s-au putut confisca bunurile. Această situație, în prezent, este mult mai rară, pentru că avem această lege a confiscării extinse și poți extinde confiscarea bunurilor și valorilor și la alte persoane decât la cel care este suspect. Avem o evoluție a legislației care ne oferă mult mai multe instrumente.
Întrebarea este de ce nu există obligația ca un judecător să valideze înțelegerea dintre procuror și un denunțător, pentru a elimina riscul unor înțelegeri ascunse.
L.C.K.: Ba da, vă contrazic. Pentru că toate actele care se întocmesc în DNA într-un anumit dosar pot fi verificate de instanța de judecată. Spre exemplu, într-un dosar în care se prezintă un denunțător, denunță fapta penală și persoana pe care o denunță este trimisă în judecată, judecătorul studiază dosarul și vede toate documentele care sunt depuse – data la care s-a deschis dosarul, data la care s-a prezentat denunțătorul. Orice denunț care se face trebuie să se înregistreze într-un dosar penal, care poate fi verificat de instanța de judecată, de la prima hârtie până la ultima.
Există, concret, dosarul Microsoft și denunțurile făcute de Dinu Pescariu și Claudiu Florică. Procurorul a dispus netrimiterea în judecată pentru cei doi. Dar sesizarea inițială legată de acest dosar a venit, din câte se știe, de la Fujitsu Siemens Austria, de la procurorii austrieci. Nu înseamnă asta că denunțurile au fost ulterioare sesizării inițiale?
L.C.K.: Nu pot să comentez un caz în lucru. Pot doar să vă spun că soluția de clasare față de cele două persoane a avut ca obiect doar acele fapte despre care procurorul nu avea cunoștință. Dosarul Microsoft este un dosar complex. Într-adevăr, sunt mai multe sesizări care au fost trimise și care sunt cercetate în cadrul aceluiași dosar. Una este modul în care s-au atribuit contractele și vorbim de eventuale abuzuri în serviciu; una ţine de sumele de bani care s-au dat pentru a se încheia acele contracte și putem vorbi eventual de infracțiuni de luare/dare de mită sau cumpărare sau trafic de influență. Strict la acele fapte se referă decizia de clasare.
Acest lucru nu înseamnă că persoanele în cauză nu sunt cercetate pentru alte fapte sau că în cadrul investigațiilor care se derulează nu pot fi învinuite pentru alte fapte pe care nu le-au denunțat sau despre care organul judiciar avea cunoştinţă. Însă, în acest moment noi nu putem să facem publice aceste informații.
Ce se întâmplă cu banii pe care i-a luat mită în decursul anilor în care a activat ca intermediar sau chiar beneficiar?
L.C.K.: I se pot lua și acei bani. Sunt situații în care chiar și contractele încheiate în decursul actelor de corupție pot fi reziliate și pot fi desființate, dar asta nu mai e treaba DNA. Treaba DNA este să verifice modul în care s-a încheiat un contract, să stabilească un eventual prejudiciu, să stabilească dacă s-a luat sau nu mită pentru încheierea acelui contract. Dar sigur, autoritatea contractantă poate oricând să rezilieze un astfel de contract. Sunt și astfel de situații.
Contractele sunt altceva. Există vreo cale prin care i se pot confisca sumele pe care le-a obținut în anii în care a derulat afaceri ilegale?
L.C.K.: Depinde foarte mult de situația de fapt. Mi-e foarte greu să comentez o situație ipotetică, dar, în general, vă spun că sumele de bani care fac obiectul infracțiunilor de corupție, indiferent că este vorba de mită sau trafic de influență, se confiscă. Avem legea confiscării extinse, dar care se poate aplica, conform Curții Constituționale, doar pentru infracţiunile de după anul 2012.
Judecătorul ar putea să infirme înțelegerea dintre procuror și denunțător?
L.C.K.: Nu. Dar o persoană care este nemulțumită de soluția care s-a dat poate să facă plângere împotriva soluției și judecătorul trebuie să verifice dacă soluția este legală sau temeinică.
Soluția procurorului.
L.C.K.: Da.
Revin la bani. Dacă denunțătorul vine și spune sincer tot ce a făcut, motiv pentru care și primește clemență în final: am primit un milion şi jumătate de la X, am dat un milion lui Y și am păstrat eu 500.000. Acești 500.000 procurorul îi confiscă sau nu?
L.C.K.: V-am zis, depinde foarte mult de dosar. Sunt situații în care un denunțător este cercetat, spre exemplu, și pentru alte fapte. E foarte greu să delimitezi 500.000 luați pentru fapta A, sau 500.000 pentru fapta B. Trebuie stabilit cu probe și nu mă pot pronunța pe un caz general.
Dar dacă nu se găsesc acei bani, i se pot confisca alte bunuri?
L.C.K.: Poți să nu găsești, dar dacă se oferă, spre exemplu, mită un milion de euro și nu găsești banii, confiști contravaloarea – autoturisme, case, bijuterii, alte obiecte de valoare. Este confiscarea prevăzută în Codul Penal.
Deci, încă o dată, pentru toți oamenii care au această nelămurire legată de înțelegerile pe care procurorii le fac cu…
L.C.K.: Să vă lămuresc cu ceva, nu există o înțelegere făcută de procuror. Există doar un procuror care respectă dispozițiile legale. Această clemență nu este dată de procuror pentru că așa vrea el, ci e prevăzută în Cod, încă din 1968. E prevăzută în toată lumea, și în sistemul american. Dacă cineva vine și denunță și colaborează cu autoritățile, primește imunitate totală pentru faptele pe care le-a denunțat înainte ca autoritățile să știe. Nu este ceva inventat în România, nu e ceva nou. Este de fapt o clemență pe care o oferă legiuitorul, prin urmare procurorul nu face niciun fel de înțelegere cu nimeni. Procurorul primește o persoană care dorește să facă un denunț, denunțul se face întotdeauna scris, se înregistrează, după care vede dacă acel denunț îndeplinește condițiile legale sau nu, pentru a i se acorda acea clemență.
Problema este absența unui control asupra înțelegerii procuror – denunțător…
L.C.K.: La noi e foarte riguros reglementată situația în care o persoană nu e pedepsită dacă denunță fapte de natură penală. Și sunt două situații diferite. Acele persoane care fac autodenunț sau denunță fapte despre care organul judiciar nu știe sau care, poate, în cursul urmăririi penale, recunosc. Există toată această dezbatere în spațiul public, privind persoanele care în primul rând și-au recunoscut propriile fapte pentru a beneficia de reducerea cu o treime a pedepsei și pentru a mai beneficia de o reducere au denunțat și fapte despre care organul judiciar nu știa. Dar haideți să fim serioși, când s-a mai întâmplat în România să avem persoane care să recunoască că au traficat influență sau că au primit mită de milioane de euro? De ce este acum așa de diferit? Contează valoarea mitei – poate contează, sigur că da – dar faptul că din 1968 au fost persoane care au oferit mită, după care au denunțat și au scăpat nu este un lucru nou, nu este un lucru care s-a întâmplat în 2015 sau în 2014. Se întâmplă din 1968 încoace. Deci, sunt foarte multe cazuri publice care, mă rog, nu au toate sentințe definitive. Dar în care persoane importante au venit, au denunțat fapte comise de alte persoane importante care sunt trimise în judecată sau condamnate, și atunci nu și-a pus nimeni problema de ce sunt denunțuri.
Dar trebuie să recunoaștem că au fost foarte puține cazuri din ’68 până foarte de curând..
L.C.K.: Să luăm ultimii doi sau trei ani. Dintre cazurile DNA sunt foarte multe cele care au ca obiect infracțiuni de luare de mită și care au plecat de la denunțuri. V-am spus, cu 75% a crescut situația denunțurilor. De ce în 2015 problema denunțătorului este atât de importantă și în 2014 sau 2013 nu a fost? Pentru că dosarele se soluționau la fel, la fel se aplica această clauză de nepedepsire, la fel se făceau denunțuri, sunt foarte multe dosare – o să găsiți și în 2012, și în 2013. Haideți să luăm un exemplu care vizează ANRP-ul – fostul vicepreședinte al ANRP-ului care a fost trimis în judecată și condamnat tot pe baza unui denunț. Nu și-a pus nimeni problema atunci: de ce persoana care l-a denunțat nu este pedepsită?
Noul Cod nu a adus modificări acestor prevederi?
L.C.K.: Din acest punct de vedere nu avem nicio modificare. Singurul element nou este că anumite denunțuri au vizat anumite persoane. În rest, vorbim de o dispoziție care se regăsește în administrația românească încă din ’68. Singura dispoziție nouă se referă la recunoașterea faptei la primul termen de judecată. Mergi pe o procedură simplificată și primești o reducere a pedepsei cu o treime. Dar cu privire la denunțător nu avem nimic nou față de 1968, nu avem nimic nou față de dosarele soluționate în DNA de-a lungul celor 10 ani de existență.
Și atunci cum vă explicați că fostul președinte Traian Băsescu se declară atât de deranjat de acest val de denunțuri?
L.C.K.: Nu mă interesează ce zice domnul președinte Băsescu. Dar pot să vă spun că această instituție a denunțătorului nu a fost inventată în România și nu este în legislație din ianuarie 2015, nici din 2014, nici din 2013. Această clauză de nepedepsire există din 1968, în Codul Penal.
Credeți că știa acest lucru?
L.C.K.: Nu știu și nu pot să comentez ce știe fiecare. În spațiul public am văzut de foarte multe ori luări de poziții fără ca oamenii să se informeze în prealabil. Sunt dispoziții publice care se regăsesc în Codul Penal, în Codul de Procedură Penală și care pot fi citite. Probabil că această discuție despre denunțători s-a amplificat în acest an datorită importanței funcției pe care au deținut-o anumite persoane, prezenți în anumit dosare. Însă, din punctul de vedere al investigatorilor, regulile sunt aceleași. Noi nu schimbăm Codul și nu schimbăm modul în care aplicăm Codul în funcție de persoana pe care o cercetăm. Este aceeași reglementare din 1968. De ce nu și-a pus problema în 2012, în 2014? Au mai fost dosare cu denunțători, dar atunci n-a existat problema aceasta.
Cât de dese sunt cazurile în care inculpații recunosc fapta la primul termen de judecată?
L.C.K.: Să știți că aceste situații au apărut după intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală. Problema cea mai mare pleacă de la modul în care se calculează pedepsele după noul Cod Penal, și anume acel cumul aritmetic. Practic, dacă primești o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru o mită și mai ai încă o faptă de mită de 5 ani închisoare primești 10 ani din start. Ceea ce este o noutate și se poate ajunge la niște pedepse foarte mari și atunci sigur că șansa de a petrece un timp mai lung în pușcărie poate să-i determine pe unii să facă aceste denunțuri. Anterior acestui Cod nu erau așa dese situațiile în care persoanele recunoșteau faptele comise sau doreau să denunțe.
O să vedem mai multe dosare finalizate pe zona achizițiilor publice?
L.C.K.: Da. Este o prioritate pentru noi. Investigarea cauzelor cu fraude în achiziții publice și a celor cu fonduri europene reprezintă priorități. Însă, ceea ce sesizăm noi de mai mult timp este faptul că nu trebuie să așteptăm ca DNA să rezolve această problemă. Eu cred că este extrem de important să se identifice vulnerabilitățile în astfel de proceduri și să se ia mai multe măsuri preventive. Eu cred că oamenii de afaceri își doresc un mediu concurențial curat și să fie siguri la o licitație că criteriile de selecție sunt corecte, sunt transparente. Același lucru îl vedem și în sistemul de educație, și în sistemul de sănătate. De exemplu, cel mai simplu caz: au fost arestați profesori pentru examenele la bacalaureat și totuși nu se schimbă nimic. Or, nu așa rezolvăm noi problema. Cred că este foarte important să se revizuiască această legislație privind procedura de achiziții publice, pentru că doar studiind hotărârile de condamnare în dosarele DNA se pot trage foarte multe concluzii privind riscurile și vulnerabilitățile care apar în astfel de proceduri.
Vorbeați de curând de domeniile prioritare pentru DNA. Ați amintit de domeniul sănătăţii. Când vom vedea primele rezultate aici?
L.C.K.: Când se vor finaliza dosarele. Și când vom reuși să strângem probe. Este foarte greu să estimăm un termen în care un dosar poate fi soluționat. Pentru că termenul de soluționare a unor dosare poate fi influențat de foarte mulți factori. În primul rând de termenele în care se poate finaliza o expertiză sau o constatare tehnico-științifică, de timpul în care pot fi audiați martorii. Majoritatea dosarelor care vin din DNA sunt complexe.
Microsoft este unul dintre acestea?
L.C.K.: În Dosarul Microsoft au fost sute de audieri. Vă dați seama, o audiere poate dura 6 – 7 ore pentru un martor, ca să lămurești toate aspectele. Și dacă avem sute de oameni, îți trebuie sute de zile ca să termini o audiere. Apoi, durează mult dacă ai de verificat conturi bancare în străinătate, spre exemplu, sau ai nevoie de diferite documente din străinătate și ai comisii rogatorii. Întotdeauna depinde foarte mult de modul în care partenerii noștri ne dau răspunsuri. Deci, depinzi foarte mult de ceea ce cere apărarea unui suspect. Dacă vine o listă de 20 de martori sau îți cere să faci o expertiză – acum, potrivit Codului de Procedură Penală este obligatoriu să dispui expertiză dacă inculpatul cere acest lucru, chiar dacă ai deja o constatare tehnico-științifică făcută. Sunt foarte mulți factori care-ți pot influența o anchetă.
Legat de aceste comisii rogatorii, au fost multe situații în care avem și companii internaționale implicate. De ce nu au fost anchetați și cei de la Microsoft, de exemplu, în Dosarul Microsoft?
L.C.K.: E foarte simplu. Au fost licențe Microsoft, dar compania Microsoft, practic, nu are nicio calitate în acest dosar. Contractul în cauză a fost făcut de alte companii cu statul român. Toată lumea spune dosarul Microsoft, dar Microsoft nu are niciun fel de calitate în acest dosar.
Dar în cazul încălcării ordinului care reglementa prețurile la medicamente, o ilegalitate dezvăluită de „România liberă“ , sunt implicate firme internaționale. Vor fi investigate?
L.C.K.: Cred că acest dosar e la Parchetul General, nu-i la noi.
Deci DNA nu are nicio problemă să ancheteze și companii străine atunci când ele sunt implicate în afaceri de corupție din România?
L.C.K.: Nu. Nu avem niciun fel de problemă. Avem situații în care anchetăm persoane care, spre exemplu, n-au cetățenie română. Atunci când avem nevoie cooperăm și cu colegii din străinătate. Deci n-avem niciun fel de reținere în a ancheta pe nimeni. Indiferent că e român, că e străin, că are funcție importantă sau mai puțin importantă.
De ce nu avem evoluții în dosarele EADS?
L.C.K.: Sunt evoluții. Faptul că ele nu sunt făcute publice nu înseamnă că nu sunt evoluții. Cele două dosare Microsoft și EADS la un anumit moment se suprapun pe anumite faze, motiv pentru care sunt lucrate de aceeași echipă de procurori. În dosar au fost dispuse măsuri preventive față de câteva persoane, ceea ce a determinat urgentarea finalizării investigațiilor cu privire la persoane față de care existau măsuri preventive. Vă asigur că se lucrează ritmic. În fiecare zi se desfășoară activități. Nu este un dosar în care să nu dăm soluție sau în care să nu lucrăm. Însă o să facem public aceste lucru când vom putea.
Cum decurge cooperarea cu autoritățile germane în acest dosar?
L.C.K.: Și cu autoritățile germane și cu alte autorități avem o cooperare bună. Sunt foarte multe aspecte care trebuie verificate în dosar. Sunt dosare complexe. Procurorii care au acest dosar în lucru au și alte dosare, și atunci sigur că încercă să le termine cât mai rapid. Aș vrea să vă zic că anul trecut, cu un efort foarte mare, procurorii au soluționat peste 4.100 de dosare. Cele mai multe dosare soluționate într-un an de când există DNA. Cu tot acest efort, la sfârșitul anului tot au mai rămas 5.000 de dosare. Deci imaginați-vă că noi, ca să terminăm toate dosarele pe care le avem în lucru, să fim la zi cu dosare noi, înregistrate în 2015, ar trebui ca un an de zile să nu lucrăm în dosarele nou-înregistrate. Și gândiți-vă că acum avem 7.500 de dosare la 86 de procurori. Acesta este și motivul pentru care, uneori, dosare care s-au înregistrat în DNA în 2010 sau în 2011 sau în 2012 sunt finalizate abia acum. Acest lucru se întâmplă în special în cauzele care au ca obiect infracțiuni de achiziții. Acolo trebuie să ridici documente sau să faci diverse expertize și este mult mai greu să le finalizezi în 6 luni sau într-un an de zile.
Totuși, există dosare care privesc fapte de care mass-media vorbește de 10 ani. Cum este EADS.
L.C.K.: El a fost înregistrat la DNA în 2010.
Cum vă explicați că, deși se referă la fapte comise începând cu 2004, au ajuns să fie înregistrate în 2010?
L.C.K.: Acuma e foarte greu să răspunzi pentru ce s-a întâmplat înainte de anul 2013, pentru că n-am fost aici. Pot doar să vă spun că aceste dosare – unele în 2009, unele în 2010 – au fost conexate. Au fost mai multe dosare, mai multe sesizări diferite care sunt strânse într-un singur loc. În același timp și DNA a trecut prin diverse reorganizări administrative. Au fost foarte mulți procurori care au plecat, care au venit. Problema volumului de activitate în DNA nu este de anul acesta, dar vă amintiți și domnul Morar a arătat de foarte multe ori că sunt procurori care efectiv erau sufocați de dosare – 150 de dosare din care unul este dosarul Microsoft și EADS.
Insist pe acest dosar, pentru că s-au vehiculat nume foarte importante care și-au pus semnătura pe documentele afacerii EADS.
L.C.K.: Și acum credeți că noi facem activitățile publice când vrea X sau Y? Noi o să facem publice activitățile atunci când se poate. Pentru că interesul nostru este să securizăm ancheta, să facem investigații serioase și pe toate aspectele – atât EADS cât și Microsoft. Noi nu reacționăm la stimuli externi, pentru că scrie un jurnal X, că cineva se plânge că știe el că în dosar e ceva și noi nu facem. Nu știe nimeni ce este în dosar, în afara procurorului de caz, iar la momentul la care procurorul strânge toate probele, are toate indiciile, atunci poate să facă publice anumite activități. Dar repet, faptul că nu spunem zilnic ce facem în dosare, asta nu înseamnă că nu se lucrează.
În afacerea Microsoft primele sesizări au fost făcute în 2005. Ce s-a întâmplat între 2005 și 2012?
L.C.K.: Au fost mai multe dosare, unul în 2009, unele în 2010. Au fost și foarte multe soluții care s-au dat între timp pe anumite aspecte. Și în 2013 au fost sesizări.
Dacă au existat sesizări anterioare, înseamnă că au existat și soluții de NUP.
L.C.K.: În 2013 când toate dosarele s-au conexat, s-au verificat și sesizările anterioare – o parte dintre ele au fost infirmate, o parte nu. Ceea ce am făcut noi în cele două dosare a fost să reunim toate informațiile și absolut toate sesizările la o singură echipă de anchetatori. Practic s-au verificat cu această ocazie și soluții anterioare – unele erau legale, altele au fost infirmate. E posibil ca în 2010 procurorul să nu fi avut toate informațiile.
În clipa de față nu suspectați că anumite dosare legate de afacerea Microsoft ar fi fost băgate sub preș, în trecut?
L.C.K.: Nu. Dar eu n-am suspectat niciodată acest lucru. Sigur, au fost dosare care au stat în nelucrare în DNA, dar sunt convinsă că ele au stat în nelucrare din cauza supraaglomerării procurorilor sau poate pentru că procurorii la vremea respectivă au avut, eu știu, o altă prioritizare a dosarelor. Au fost și procurori care de-a lungul timpului au fost revocați din DNA sau care au plecat din DNA pentru că nu întruneau exigențele de profesionalism și de rigoare care sunt necesare unei astfel de structuri, dar sunt convinsă că marea majoritate au lucrat dosarele în mod corect.
Cum vă explicați ceea ce acuză președintele Băsescu, și anume că în timpul mandatelor sale prezidențiale foști miniștri, foști premieri, oameni de afaceri, precum Voiculescu, Năstase, au putut fi condamnați fără să fi stat măcar o zi în arest preventiv, în timp ce acum avem numeroși demnitari arestați?
L.C.K.: Am văzut că subiectul care privește arestările e foarte mult dezbătut în spațiul public. Dintr-un punct de vedere nu este rău, este bine să explicăm. În primul rând, DNA nu arestează. Nu procurorii au competență să aresteze, ci instanțele de judecată. Ce înseamnă acest lucru – pe care foarte multă lume îl ignoră, dar este extrem de important? Înseamnă că o propunere a procurorului este întotdeauna cenzurată de un judecător. Avem situații în care, mergând cu o propunere de arestare, se admite sau nu se admite. Ați văzut, în unele situații primim, în altele nu. Este un control pe care-l face judecătorul asupra probelor, asupra oportunității măsurii, de foarte multe ori. Și atunci cred că este un lucru pe care toată lumea trebuie să-l aibă în vedere. Nu e vina DNA că persoanele sunt arestate mai mult sau mai puțin în România. Acum, nu știu ce criterii au în vedere cei care critică DNA, la ce se raportează. Eu am două criterii și la niciunul nu spun că DNA arestează într-un procent în care pot exista temeri. Spre exemplu, în 2014, din 7.147 de persoane arestate, numai 178 erau arestate doar în dosarele DNA. Deci dacă ar fi să o spun în procente – 2,49% din arestații din 2014 erau arestați în dosarele DNA. Dacă ne raportăm la anul anterior, la 2013, au fost 155 de arestați. Practic în 2014 a crescut numărul arestaților DNA cu 23 de persoane. Nu e mult.
În condițiile în care și numărul dosarelor a crescut în același timp.
L.C.K.: A crescut și numărul de dosare, deci dacă ne raportăm la numărul total al arestaților din România, procentul este foarte mic. Ceea ce a stârnit o emoție cu aceste arestări a fost calitatea persoanelor pe care noi le investigăm. Și în ultimii ani scopul DNA a fost să se axeze pe corupția la nivel înalt. Este vina noastră că miniștrii sau deputații sau senatorii au comis fapte de corupție? Sigur, noi trebuie să investigăm aceste fapte, să luăm măsurile care trebuie. Au fost multe situații în care nu avem fapte actuale, ci comise în 2012 – acolo este destul de dificil să ceri arestarea preventivă dacă nu ai fapte noi, dacă nu ai indicii noi că s-au comis fapte sau dacă persoanele pe care le cercetezi n-au încercat să distrugă probe sau să influențeze într-un anumit fel procesul. Condițiile în care se dispune arestarea sunt foarte stricte, sunt prevăzute în lege. Propunem arestări acolo unde sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.
Și în cazul Vâlcov ce s-a întâmplat?
L.C.K.: Nu vreau să comentez un caz în lucru. Sunt situații în care noi suntem sesizați în acest moment cu fapte anterioare, de foarte multe ori având în vedere funcția pe care o deține o persoană, cuantumul – dacă vreți, obiectul mitei, valoarea pe care o are, faptul că este o activitate care se desfășoară pe perioadă mai lungă de timp – acestea sunt criterii ce trebuie avute în vedere cu ocazia unei eventuale propuneri de arestare preventivă. N-aș putea să vă dau o rețetă, dacă vreți, clară pentru fiecare caz. Fiecare caz depinde foarte mult de probele pe care le administrezi, de sume, de importanța funcției pe care o deține persoana. Până la urmă, o persoană cu funcție importantă în stat este un model în societate și trebuie să îndeplinească niște condiții de corectitudine. Și atunci, faptul că deții o funcție și comiți totuși o faptă de corupție, poate fi un criteriu pentru a decide dacă se impune sau nu arestarea preventivă și poți să soliciți acest lucru. Interviu realizat de Dan Turturică
Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), seiful în care Darius Vâlcov îşi ţinea banii, lingourile din aur şi tablourile şi care a fost găsit de procurori în comuna Osica de Sus, în casa tatălui unui angajat al Primăriei Slatina, ar fi fost plimbat pe la mai mulţi prieteni ai senatorului. Surse judiciare afirmă că, o perioadă, valorile poposind şi în casa deputatului Daniel Bărbulescu. De altfel, surse din anturajul celor doi susţin că Bărbulescu s-ar număra printre mulţii denunţători ai demnitarului şi că o mână de ajutor în descoperirea seifului ar fi dat-o şi el.
Daniel Bărbulescu a devenit membru al Partidului Democrat Liberal în 2008, la chemarea lui Darius Vâlcov, pe atunci primar al Slatinei şi preşedinte al PDL Olt. În acelaşi an, Bărbulescu ajunge pentru prima oară deputat în Parlamentul României susţinut de Vâlcov. De-a lungul anilor, în spaţiul public au apărut mai multe informaţii publice despre faptul că cei doi controlează afaceri derulate la limita legii sau în afara normelor legale, că ar deţine, direct sau prin interpuşi, mai multe imobile în Slatina şi că cei doi s-ar afla în spatele unor ONG-uri prin care au circulat foarte mulţi bani utilizaţi în campanii electorale.
Marţi, DNA a făcut o nouă solicitare pentru reţinerea şi arestarea fostului ministru, de data aceasta sub aspectul săvârşirii infracțiunii de „efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale”.
Potrivit procurorilor anticorupție, începând cu anul 2011 și până în prezent, inculpatul Darius Vâlcov a efectuat operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția de primar, senator și ministru, utilizând informații deținute în virtutea acestora, în legătură cu o firmă de cadastru, una de contabilitate și un birou de avocatură, firme pe care le deține în fapt și pe care le administrează, prin interpuși.
„Produsul infracțional obținut în urma săvârșirii infracțiunilor față de care se efectuează cercetări (trafic de influență și efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale) a fost depozitat într-un seif, lăsat spre păstrare unei persoane apropiate, acesta conținând următoarele: 90.000 dolari, 1.323.850 lei, 3 lingouri de aur, în total 3 kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripționat RENOIR, un tablou inscripționat JEAN COCTEAU şi o pictură pe lemn, inscripționat AUREL ACASANDREI”, se arată într-un comunicat al DNA.
sursa dna
Stan Mustață, judecătorul acuzat de mită și care trebuia să dea verdictul în Dosarul ICA al lui Dan Voiculescu, și-a văzut ieri, în public, filmul în care el aranja șpaga în vila din Colentina. „Cinematograful” a fost sala de judecată a Curții de Apel București. Aici s-a desfășurat un nou termen în dosarul în care acesta este acuzat de DNA de trafic de influență și mită.
Minutele de care s-a agățat disperat fostul judecător
Ex-magistratul și apărătoarea sa Mariana Văsîi, avocata lui Cristian Cioacă, au cerut parcurgerea tuturor înregistrărilor audio-video ale discuțiilor dintre Mustață și cei trei complici: grefiera Mariana Curea, Florian Alexandru și Ion Boraciu.
Motivul invocat de Mustață: între stenogramele DNA și conversațiile din înregistrări sunt diferențe. Mai exact, vreo trei minute din cele câteva ore de înregistrări.
În plus, Văsăi a cerut și o expertiză a autenticității probelor.
Judecătoarea Codruța Strâmb a fost de acord doar cu vizionarea în sală a secvențelor reclamate.
AVANPREMIERĂ ABSURDĂ
Până să se apese play, fostul magistrat a încălzit el însuși publicul cu o prestație a la Toma Caragiu. Și-a făcut Cruce, și-a pus mâna la tâmplă, cu sensul popular „că asta nu e normal”, și și-a dat ochii peste cap în minutele când procurorul DNA s-a opus expertizării înregistrărilor.
DRAMĂ
Vizionarea a început prost pentru Mustață. Primele secvențe reclamate nu erau găsite pe înregistrări, așa că judecătoarea a stabilit că aceste stenograme sunt identice cu discuțiile.
TRAGEDIE
Mustață a încercat să explice că a încurcat momentele, dar că nu a mințit. S-a întors către grefiera Curea cu o privire de groază.
MOMENTUL DE ONOARE
Din disperare Mariana Văsâi a încercat chiar să sugereze că DNA a suprapus mai multe înregistrări din zile diferite. Argumentul suprem al avocatei de lux: Mustață este îmbrăcat diferit. Fostul judecător a intervenit onorabil „să fim serioși, doar mi-am dat geaca jos”.
SUSPANSUL
Pentru restul momentelor reclamate de Stan Mustață, judecătoarea Codruța Strâmb a stabilit că înregistrările nu sunt inteligibile și nu se poate stabili cu exactitate ce anume se discută.
Procurorii trebuie să vină cu precizări
În urma ședinței de ieri, instanța Curții de Apel București a decis programarea unui nou termen al dosarului pe data de 2 aprilie. La termenul de săptămâna viitoare, Direcția Națională Anticorupție trebuie să prezinte precizări suplimentare prin care să clarifice modul cum au fost scoase stenogramele pe minutele neinteligibile. Tot la termenul viitor, judecătoarea Codruța Strâmb va trebui să decidă, în funcție de amănuntele prezentate de DNA, și dacă este nevoie de o contraexpertiză a înregistrărilor. De menționat că, procurorul DNA de ședință a refuzat să semneze procesul verbal al ședinței spre supărarea judecătoarei.
REACȚII
„Încercăm să tragem de timp, doar așa poate să piardă DNA-ul”
Pe înregistrările video, Stan Mustață apare în imagini cum stă în capul unei mese de patru-șase persoane pe care este așezată o tradițională față de masă albă. În mijlocul petrecăreților, se află mâncare și băutură din belșug, din care fostul magistrat se servește fără încetare.
Petreceri cu sentințe
În dreapta judecătorului, scaunul de la masă îi era rezervat mereu grefierei Mariana Curea. În stânga se afla Alexandru Florian, iar în fața lui era poziționat Ion Boraciu.
Din când în când, grefiera se așează pe micuța canapea de lângă judecător, iar acesta o atingea delicat pe mână.
Sufletul acestor șezători în cadrul cărora Mustață și complicii aranjau șentințele era chiar fostul magistrat. Acesta țipa, chiuia, râdea în hohote, ca Gigi Becali, înjura și încerca mereu să arate cine e șeful de la masă.
Anchetatorii anticorupție au înregistrări video din camera unde cei patru petreceau și înregistrări audio din baie, acolo unde Mustață se retrăgea pentru a stabili amănuntele fine ale aranjării sentințelor.
Dictarea magistratului
În timpul vizionării probelor audio-video, avocatul lui Ion Boraciu a venit la Florian Alexandru și i-a șoptit la ureche: „Încercăm să tragem de timp, doar așa poate pierde DNA-ul”.
Reamintim că în cadrul înregistrărilor filmate de procurori, Mustață le dicta lui Alexandru și lui Boraciu adresele și numele inculpaților la care să se ducă să ceară bani.
sursa Mediafax
Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.
Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:
– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;
– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;
– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;
– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;
– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:
‘Daca avem in vedere un criteriu cantitativ, in acest an, la nivelul DNA sunt in investigare peste 4.500 de cazuri de coruptie la nivel inalt si mediu. Sigur ca unii ar putea sustine ca acest numar de dosare indica o crestere a coruptiei in Romania. Intr-o alta opinie, la fel de justificata, altii ar putea sustine ca de fapt a crescut eficienta institutiilor anticoruptie in a descoperi si investiga aceleasi infractiuni. Iata un exemplu in care acelasi criteriu poate duce la concluzii diferite’, a argumentat Laura Codruta Kovesi.
Numai anul trecut, a adaugat Kovesi, peste 1.000 de persoane au fost condamnate definitiv de catre instante in urma investigatiilor DNA si procurorii anticoruptie au instituit sechestre asupra unor bunuri in valoare de peste 350 de milioane de euro.
‘In ultimii ani, DNA s-a ocupat in mod exclusiv de investigarea actiunilor de coruptie la nivel inalt comise in Romania si, in acest context, am putut experimenta eficienta diferitelor strategii anticoruptie. Am avut acces la o multitudine de date statistice si, lucrul cel mai important, am fost supusi unor monitorizari permanente si extrem de detaliate, atat interne, cat si internationale. DNA este institutia din domeniul judiciar care se bucura de cea mai mare incredere in randul romanilor si este unul dintre cele cinci exemple de bune practici amintite in raportul anticoruptie al Uniunii Europene, dupa o evaluare a tuturor statelor membre ale Uniunii’, a subliniat sefa DNA.
https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui
Intr-un comunicat remis de procurori se arata ca, dupa ce apartinatorii solicitau interventia unui echipaj de prim ajutor in cazul unor persoane decedate, „datele cu caracter personal (nume, adresa, numar de telefon al apelantului, precum si informatii legate de persoana decedatului, inclusiv cele cu caracter medical etc.) erau transmise, cu incalcarea obligatiilor profesionale privind confidentialitatea, telefonic (prin mesaje tip SMS sau apeluri directe) de catre angajati din cadrul sistemului medical de urgenta (operatori, medici, asistenti medicali, angajati ISU – SMURD) sau de catre agentii de politie, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, catre firmele de pompe funebre imediat, in timp de cateva minute de la sesizarea prin 112”.
In consecinta, familiile decedatilor incepeau a fi contactate, direct sau telefonic, de firmele de profil pentru servicii pe care inca nu le solicitasera. Astfel, fie oamenii erau vizitati chiar la locuinta persoanei decedate de catre angajatii de la pompe funebre, sositi neanuntati, fie erau sunati de acestia pe numarul de telefon de pe care au initiat apelul de urgenta in scopul acceptarii serviciilor oferite.
Firmele de pompe funebre primeau mai ales informatii legate de decesele persoanelor in varsta care beneficiau de pensie, intrucat in aceste cazuri apartinatorilor li se acorda ajutorul de deces, in cuantum de 2.223 lei, de catre Casa de Pensii.
Potrivit anchetatorilor, cand se constata un deces, atat operatorii din cadrul serviciului de ambulanta, agentii de politie, cat si membrii echipajelor SMURD sau SABIF erau interesati sa recomande o anumita firma de pompe funebre cu care aveau o intelegere anterioara. Daca se ajungea la incheierea unui contract de prestari servicii funerare, actualii inculpati primeau bani pentru fiecare decedat. Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Bucuresti.
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui
In perioada martie-septembrie 2012 si in ziua de 16 noiembrie 2012, precum si in mod repetat, in cursul anului 2013 (respectiv in zilele de 23 mai si 31 mai, 11/12 iunie, 18, 21, 25 si 30 iunie, 4, 15 si 25 iulie, 1 si 11 septembrie si 8 octombrie) inculpata Nicolae Eugenia – Angela a pretins de la Ghaziri Rami, direct si prin intermediul fiului sau Nicolae Daniel, sume de bani totalizand 111.715, 64 lei si 1.500 euro din care a primit prin intermediul lui Nicolae Daniel, in total 82.215,64 lei. In schimbul banilor, magistratul a promis ca va interveni pe langa judecatorii din cadrul Curtii Europene a Drepturilor Omului si pe langa magistrati procurori, astfel incat sa ii determine sa pronunte hotarari favorabile lui Ghaziri Rami si firmei sale.
Promisiunea de interventie pe langa judecatorii CEDO avea in vedere un dosar privind o sesizare formulata de SC Avicola Crevedia SA (administrata de Ghaziri Rami), iar promisiunea de interventie pe langa magistratii romani viza un dosar penal, format in baza sesizarii Garzii Financiare, inregistrat initial la Parchetul de pe langa Tribunalul Dambovita si declinat ulterior la D.N.A.- Serviciul Teritorial Ploiesti.
In perioada 28 mai 2013 -12 iulie 2013, inculpata Nicolae Eugenia – Angela a pretins si primit de la inculpatul Gheorghe Sorin, in trei transe, suma de 4.500 lei in schimbul promisiunii ca va interveni pe langa prim procurorul Parchetului de pe langa o judecatorie si il va determina sa adopte o solutie favorabila fata de un cunoscut al cumparatorului de influenta, cercetat penal intr-un dosar aflat pe rolul acelei unitati de parchet pentru infractiuni la regimul circulatiei rutiere.
Număr dosar: 5943/1/2013
Data: 18.12.2013
Materie juridică: Penal
Obiect: infractiuni de coruptie (Legea nr. 78/2000)
Stadiu procesual: Fond
Părţi1. NICOLAE DANIEL Inculpat
2. NICOLAE EUGENIA ANGELA Inculpat
Termene de judecatăNr. Data Soluţie Detalii
1. 03.04.2014 – Amâna cauza
2. 19.12.2013 –
Competenta DNA-2013IModificariIRestrangeri.Alineatul (12) al articolului 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 503/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Directia National? Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 246, 247, 248 si 2481 din Codul penal.
Cauzele inregistrate la Directia Nationala Anticoruptie anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se solutioneaza de catre aceasta structura specializata.
100 de inculpati pentru coruptie au fost condamnati DOSARE DNA 3 avocati condamnati Potrivit DNA, printre cei condamnati mai figureaza un ministru, un secretar de stat, un deputat, patru ofiteri MApN (din care 2 generali), un ofiter ISU (comandant de inspectorat judetean pentru situatii de urgenta), un ofiter de politie, un notar, 15 vamesi si doi agenti de politie de frontiera.
De asemenea, printre condamnati se numara conducerea unei directii municipale de impozite si taxe, sase inspectori de finante publice, conducerea unei companii de stat, conducerea locala a unui partid politic, directorul unei societati de transport public urban, conducerea unei sucursale bancare, un medic, un profesor (director de liceu), un expert topograf, trei persoane juridice, cinci administratori de societati comerciale s.a.m.d.
DNA mentioneaza ca a decis publicarea unor informari cu privire la solutiile de condamnare definitive, la momentul pronuntarii acestora, sub forma de comunicate de presa, avand in vedere ca, in multe cazuri, intre pronuntarea deciziilor, motivarea acestora si transmiterea acestor decizii de catre instantele de judecata, in format electronic, se inregistreaza o anumita diferenta de timp.
Directorul Orange Stephane Richard a fost arestat preventiv Acesta a precizat în repetate rânduri că nu au existat „nici ordine, nici instrucțiuni, nici presiuni particulare” din partea guvernului francez pentru a ajunge la arbitraj, însă a susținut contrariul pentru Canard Enchaine, evocând o „instrucțiune” transmisă de secretarul general al Palatului Elysee, Claude Gueant, în timpul unei întâlniri petrecute în 2007 cu Jean-Francois Rocchi.
Jean-Francois Rocchi, fost director al CDR, structura însărcinată cu gestionarea pasivului Credit Lyonnais, a fost de asemenea arestat preventiv.
Arbitrajul a permis omului de afaceri să obțină în 2008 indemnizații în valoare de 403 milioane de euro, informează AFP.
Instanța investighează dacă arbitrajul a fost marcat de nereguli și analizează în principal modul de selecție al arbitrilor. La sfârșitul lunii mai, unul din cei 3 judecători ai tribunalului arbitral fusese pus sub acuzație pentru escrocherie în formă organizată.
AVOCAT-PENAL-BUCURESTI – „Regele” fructelor și legumelor a fost arestat
Unul dintre principali jucători de pe piața importului de legume-fructe, Yuksek Șahin a fost arestat, luni, sub acuzația de dare de mită și instigare la dare de mită.
Potrivit procurorilor DNA, la data de 19 aprilie 2013, Yuksek Șahin a oferit prin intermediar, unui înalt funcționar din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – ANAF (denunțător în cauză), suma de 40.000 euro în schimbul denaturării rezultatului unui control efectuat de organele fiscale la SC Yuksek International Fruct SRL, firmă reprezentată de către inculpat.
Având în vedere că funcționarul a refuzat oferta, inculpatul Yuksek Șahin a revenit, în aceeași zi, cu o altă ofertă, de 30.000 de euro, pe care a făcut-o în mod direct aceluiași înalt funcționar din cadrul ANAF, în schimbul favorizării societății SC Yuksek International Fruct SRL.
La data de 20 aprilie 2013, procurorii anticorupție au dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore.
Magistrații Tribunalului București au dispus în aceeași zi arestarea preventivă pentru 29 de zile. Frații Yuksek sunt cercetați de procurori și într-un alt dosar de evaziune fiscal.
Avocat-penal-Bucuresti – Amânare-în-dosarul-Zambaccian
Magistraţii Curţii Supreme au decis, luni, amânarea recursului în dosarul Zambaccian. În acest dosar, fostul premier Adrian Năstase este acuzat de luare de mită şi şantaj, fiind condamnat pe fond la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Dacă această pedeapsă va fi menţinută, fostul premier ar putea reveni în închisoare. Procurorii DNA l-au acuzat pe Năstase că a primit mită în valoare totală de 630 000 euro de la Irina Jianu pentru a o menţine în funcţia de inspector şef al Înspectoratului de Stat în Construcţii.
Avocat-penal-Bucuresti – Cristian Cioaca a invocat “dosarul Anca”
Avocatul lui Cristian Cioaca a invocat mai multe greseli, printre care neregularitatea actului de sesizare a instantei si incalcarea dreptului la aparare, motiv pentru care Maria Vasii a solicitat, ieri, judecatorilor de la Tribunalul Pitesti, restituirea dosarului la Parchet pentru refacerea urmaririi penale. Totodata, aparatorul ales al politistului a dezvaluit ca inregistrarile telefonice au fost facute pe mandate de siguranta nationala si sunt expuse pe suporti diferiti. In apararea clientului sau, avocatul a mai punctat si faptul ca ultima persoana care a sunat-o pe Elodia Ghinescu este ofiterul SPP care i-a fost si amant.
Cristian Cioaca a confirmat ca “cu o saptamana inainte de disparitia Elodiei, amantul de la SPP a agresat-o”. La dosar mai este asteptat si raspunsul Patriarhiei care nu a specificat clar daca Elodia Ghinescu se afla sau nu la vreo manastire. Pentru termenul urmator, Cristian Cioaca a cerut ca probatoriul sa fie completat cu inscrisuri si expertize criminalistice, probe biologice, genetice, martori, ancheta de la SPP sis a-I fie pus la dispozitie corpul delict, mai exact vrea cadavrul Elodiei. Inainte sa certe judecatorii cu privire la un aspect legat de motivarea arestarii sale, mediatizarea excesiva a cazului”, Cristian Cioaca a tinut sa precizeze ca nu se face vinovat de absolut nimic. “Nu am comis nici o crima. Sunt vinovat doar de faptul ca am luat-o de nevasta pe Elodia. Pentru mine cazul Anca este graitor. Presupusul asasin a fost obligat sa recunoasca o crima pe care nu a comis-o si a fost eliberat dupa cinci ani cand a fost arestat adevaratul criminal”, se apara Cristian Cioaca.
“Cazul Anca”, eroarea anchetatorilor comunisti
Sibianca Anca Broscateanu a fost ucisa in vara anului 1977 iar teroarea instaurata in Capitala avea sa aduca una dintre cele mai mari erori judiciare. Tanara fusese transata iar fragmente din corpul sau gasite in diferite locuri. Partidul a cerut ca dosarul sa fie inchis imediat iar procuratura a inceput “vanatoarea de vrajitoare”. A fost retinut un taximetrist de 26 de ani, Gheorghe Samoilescu, zis Sami, al carui numar de telefon aparea in agenda tinerei. Baiatul a recunoscut ca s-a intalnit cu fata si i-a facut propuneri indecente dar nimic mai mult. Torturat fizic si psihic, Samoilescu a recunoscut tot ce i s-a cerut. Rechizitoriul avea sa consemneze ca el a ucis-o pe Anca Brosacateanu, i-a bagat hartie igienica pe gat, a transat-o si a imprastiat resturile prin Bucuresti. Atunci, sotia l-a parasit, iar in timpul anchetei parintii sai s-au sinucis de rusine. Mama s-a electrocutat iar tatal, militar de cariera, s-a spanzurat intr-un spital. Gheorghe Samoilescu a fost condamnat la 25 de ani de detentie si azvarlit in temnita. Avea sa execute doar patru ani de puscarie. La inceputul anilor ’80 a fost gasit adevaratul ucigas al sibiencei Anca Broscuteanu. Cozmici Romca, un pictor ratat care mai omorase o femeie dupa acelasi “tipic”.
AVOCAT-DREPT-PENAL – arme Ciorogarla
Magistrații Curții de Apel București au hotărât reducerea pedepsei lui Eugen Preda cu trei ani de zile, de la 15 ani de închisoare la 12. Decizia nu este una definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Doar 51 din cele 62 de arme furate de la Unitatea Militară Ciorogârla au fost recuperate până acum de autorități.
Procurorii DIICOT au dispus, în iunie 2010, trimiterea în judecată a 17 membri ai clanului Preda, pentru furtul celor 62 de arme de la Ciorogârla, dar şi pentru traficarea a 124 de kg de heroină.
În urma cercetărilor s-a stabilit că Eugen Preda, Marius Costea, Doru Tăbârcă, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă şi Nicolae Alexandru Iordan sunt autorii furtului celor 62 arme de foc (o mitralieră de companie, pistoale mitralieră, pistoale model TT, pistoale model Cugir, pistoale model Carpaţi) şi ale materialelor militare de la Unitatea Militară din Ciorogârla, sustrase în luna ianuarie 2009. Procesul este pe rolul Tribunalului Bucureşti, următorul termen fiind fixat pentru începutul lunii martie.
Pe de altă parte, pe 20 ianuarie, Tribunalul Militar Bucureşti a decis condamnarea celor 11 militari de la Ciorogârla trimişi în judecată pentru furtul armelor, cea mai mare pedeapsă fiind de 15 ani de închisoare cu executare, iar cea mai mică de şase luni de închisoare cu suspendare.
,,Din pacate, fara prevederi cat mai explicite pentru cresterea transparentei si accesul publicului (inclusiv al presei si ONG-urilor), in timp real, la contractele incheiate din bani publici si mai ales la modul lor de indeplinire (nu stim nimic in acest moment despre modul in care se implementeaza contractele de achizitii!) dublate de sanctiuni corespunzatoare, respectiv fara o actiune mai bine pregatita a organelor de ancheta, fenomenul coruperii sistemului de achizitii a scapat de sub controlul autoritatilor romane”, se arata in documentul citat.
Potrivit comunicatului, din 10 miliarde de euro in 2009, 10 miliarde euro in 2010, 16 miliarde de euro in 2011, cat reprezinta totalul achizitiilor desfasurate anual in ultimii ani in Romania, 33% din bani au fost atribuiti prin contracte de achizitii unui numar de numai 50 de firme – arata inca de acum un an Institutul pentru Politici Publice in studiul despre achizitii. Circa 55% din acesti bani publici merg in lucrari de constructii(adica peste cinci miliarde de euro anual).
IPP sustine ca, in repetate randuri in ultimii ani, a atras atentia Guvernelor, inclusiv actualului (care si-a luat angajamentul cresterii transparentei achizitiilor publice) asupra consecintelor tolerarii abuzului asupra banilor din achizitii. ,,Daca cineva ar fi avut disponibilitatea sa urmareasca cum acelasi simplu produs standard cumparat de o autoritate publica cu un RON este achizitionat de altele cu pana la patru-zece RON, ar fi vazut ca Romania avea minimum doua miliarde de euro „in plus” la dispozitie anual, pentru plata bugetarilor si pensiilor, iar deficitul ar fi fost cu siguranta inlocuit cu cresterea economica”, precizeaza IPP.
Din pacate, arata IPP, tendinta actualelor autoritati nu este orientata catre cresterea transparentei procesului de achizitii, atat in etapa de atribuire cat mai ales in cea de executie a contractelor. In acest sens, IPP cere ca toate informatiile despre toate etapele de executie ale contractelor sa fie in acelasi loc (SEAP), grupate dupa autoritate contractanta si domeniu, iar publicul sa aiba acces in timp real la aceste date.
,,In loc sa contribuie cu aceste masuri la cresterea responsabilitatii autoritatilor contractante prin expunerea activitatii lor cat mai mult catre public, ANRMAP se straduieste sa protejeze drepturile firmelor, ca si cand beneficiarii finali ai lucrarilor si serviciilor din bani publici nu sunt cetatenii acestei tari, ci conturile directorilor firmelor contractante. Reamintim ca exact in aceste zile se discuta in Parlament modificarile la cadrul legal privind achizitiile prin care ofertele si anexele contractelor de achizitii urmeaza a fi secretizate, invocandu-se absolut bizar o asa zisa „cerere” a UE in aceasta privinta (pe care insa nu a vazut-o nimeni sub forma unui document oficial)”. se precizeaza in comunicat.
Potrivit IPP, ,,exemplul zilei de astazi, in care exista suspiciuni legate de unele contracte semnate de RADET cu firme de constructii care au primit bani fara sa fi efectuat niciun fel de lucrari, ne ofera in sine o explicatie pentru care se doreste ca acelora ce sustin din banii lor – prin taxe si impozite – bugetele nationale si locale sa le fie ascuns furtul prin achizitii devenit aproape generalizat”.
Astfel, raportul privind activitatea desfasurata de Directia Nationala Anticoruptie, prezentat de procurorul sef Laura Oprean, arata ca anul 2012 a marcat o crestere fara precedent a numarului persoanelor condamnate definitiv – cu 150% fata de anul anterior si ca a continuat pronuntarea unor solutii de condamnare in dosarele de mare coruptie, printre persoanele condamnate definitiv fiind 8 demnitari (un ministru, un deputat – secretar de stat la momentul savarsirii infractiunilor, 1 senator – comandant al S.M.F.T. la data savarsirii infractiunii, 1 secretar de stat, 1 secretar general adjunct la Ministerul Agriculturii, 1 subprefect, 2 directori adjuncti ai unui serviciu de informatii – cu rang de subsecretari de stat).
De asemenea, s-a mentinut rata mare a condamnarilor si a celorlalte decizii prin care instantele de judecata au stabilit vinovatia, respectiv 90% din totalul persoanelor fata de care s-au pronuntate decizii definitive in anul 2012.
Pe fondul cresterii volumului de activitate – cu 12% a cauzelor aflate in instrumentare si cu 8% a cauzelor solutionate – Directia Nationala Anticoruptie a mentinut atentia privind solutionarea cauzelor importante si complexe finalizate prin rechizitorii. Acest aspect este reflectat de numarul de rechizitorii – 234, de mentinerea valorii produsului infractional retinut prin rechizitorii – echivalentul a 330 milioane euro si de cresterea valorii masurilor asiguratorii dispuse de procurori, in cuantum de 264 milioane de euro.
Raport activitate ESCAPE B 25 IMPEX -1
Procurorii DNA au trimis in judecata 828 de inculpati, din care 25 persoane juridice iar 120 de inculpati au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv. Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea in judecata a 332 persoane care au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante, dintre care amintim: 7 demnitari, 1 consilier personal al ministrului, 1 vicepresedinte de Consiliu judetean, 10 magistrati, 17 avocati, 31 de politisti, un director al D.G.I.P.I., 28 de lucratori vamali (din care un director D.R.A.O.V.), 7 comisari de Garda Financiara, 12 inspectori fiscali ( 3 directori si 8 inspectori D.G.F.P., 1 inspector A.N.A.F.), 1 vicepresedinte de sindicat, 1 rector, 1 prorector, 10 directori de companii/societati nationale, 13 directori din alte institutii publice, etc.
Problematica combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene a reprezentat obiectul unei analize speciale in cadrul Raportului, mai ales ca rezultatele obtinute in anul 2012 au fost mai bune decat cele din anul precedent: 54 de rechizitorii privind 124 de inculpati, din care 12 persoane juridice si 1 inculpat arestat.
Comparativ, in anul 2011, au fost intocmite 45 de rechizitorii privind 95 de inculpati. In anul 2012, prin 34 de hotarari definitive s-a dispus condamnarea a 50 de inculpati in acest tip de dosare.
Prejudiciul total retinut in cauze privind fraude cu fonduri europene este in valoare de peste 92 milioane de lei (echivalentul a peste 20 milioane de euro), valoare de patru ori mai mare comparativ cu anul anterior.
In vederea recuperarii acestui prejudiciu, au fost dispuse masuri asiguratorii in 49 de cauze. Fondurile europene prejudiciate au fost acordate in cadrul unor finantari provenite din: Fondul European de Garantare in Agricultura, SAPARD, PHARE, Fonduri Structurale – POSDRU, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala.
O treime din rechizitorii (33%) au fost intocmite in dosare avand la baza sesizari ale DLAF si OLAF.
Ca si in anii precedenti, coruptia in institutiile de aplicare a legii a constituit o prioritate a activitatii DNA, dovada fiind faptul ca, din cei 803 inculpati persoane fizice trimisi in judecata, 13% isi desfasurau activitatea in institutii de aplicare a legii. In mod corelativ, au fost condamnati definitiv 5 magistrati (3 judecatori si 2 procurori), 71 de politisti (din care 8 ofiteri cu functii de conducere), 45 de inculpati din institutii financiare de control si alte institutii de control (lucratori vamali, comisari ai Garzii Financiare, inspectori fiscali, etc.). Au fost condamnati definitiv 12 avocati iar prin hotarari nedefinitive 14 avocati.
Valoarea produsului infractional recuperat in cursul anchetelor penale prin masuri de restituire este in suma de 28 milioane lei, echivalentul a 6,3 milioane de euro, de circa 6 ori mai mare decat suma recuperata in anul precedent. Prin 214 hotarari judecatoresti definitive, instantele de judecata au dispus masuri de confiscare si recuperare a produselor infractionale in suma totala de 477.775.000 lei, echivalentul a 107.365.000 euro, in crestere cu 172% comparativ cu anul precedent.
La prezentarea raportului de activitate au fost prezenti reprezentantii principalelor institutii judiciare din Romania, dupa cum urmeaza: judecator Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Daniel Marius Morar, prim – adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Alexandra Mihaela Sinc, secretar general in cadrul Ministerului Justitiei, procuror Oana Schmidt – Haineala, presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii Gheorghe Muscalu si Bogdan Gabor, membri in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si Ilie – Ionel Nicula, procuror sef adjunct al D.I.I.C.O.T.
Toti invitatii au apreciat ca fiind foarte bune rezultatele muncii procurorilor DNA, situatie care este marcata si in concluziile Raportului Comisiei Europene privind Progresul Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, dat publicitatii la data de 30 ianuarie 2013.
Rodica Aida Popa, vicepresedinte al I.C.C.J., a remarcat ca activitatea procurorilor de urmarire penala si a celor de sedinta a fost confirmata prin solutiile de condamnare dispuse de judecatorii I.C.C.J. si ai celorlalte instante. De asemenea, vicepresedintele I.C.C.J. considera ca perceptia opiniei publice asupra activitatii judecatorilor si procurorilor depinde de modul in care societatea accepta sau nu un instrument de combatere a coruptiei, insa constientizarea fenomenului coruptiei depinde si de cresterea performantelor profesionale ale procurorilor. De asemenea, in acest demers, procurorii DNA au dat dovada de sacrificii personale, fapt ce reflecta pasiune, luciditate si responsabilitate.
La randul sau, presedintele C.S.M. Oana Schmidt – Haineala a apreciat ca DNA a devenit o structura moderna si matura, care raspunde unor necesitati sociale. Calitatile profesionale ale persoanelor care activeaza in DNA au facut din aceasta institutie un standard de raportare profesionala iar consecventa si fermitatea explica rezultatele prezentate.
Daniel Morar, prim – adjunct al Procurorului general al P.I.C.C.J., a remarcat ca anii anteriori – marcati de desfasurarea anchetelor de coruptie la nivel inalt – au fost urmati de perioada 2010 – 2012 in care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare fata de persoane extrem de importante. Daniel Morar i-a indemnat pe procurori sa ramana si pe viitor curajosi, determinati si profesionisti, indiferent de atacurile si criticile care se aduc institutiei din partea celor vizati de aceste anchete.
De asemenea, acesta a recomandat procurorilor DNA sa participe la selectia organizata de Ministerul Justitiei pentru ocuparea functiilor de conducere la DNA, considerand ca experienta in combaterea coruptiei si rezultatele obtinute sunt argumente in ocuparea unei astfel de functii. Daniel Morar a apreciat in mod deosebit activitatea procurorilor din cadrul Sectiei judiciar penale care au sustinut in instante dosare extrem de grele.
Alexandra Mihaela Sinc, Secretar General in cadrul Ministerului Justitiei, a transmis mesajul Ministrului Justitiei care i-a felicitat pe procurorii DNA pentru munca depusa, impresionanta ca rezultate si efort. De asemenea, Alexandra Mihaela Sinc a comunicat ca, la nivelul Ministerului Justitiei, se realizeaza o analiza a propunerilor de modificari legislative referitoare la competentele DNA si a exprimat preocuparea ministerului pentru evitarea suprapunerilor de competente. In plus, aceasta a comunicat ca MJ este preocupat de reducerea duratei de solutionare a cauzelor penale.
Decizia Curtii Supreme este definitiva, astfel ca Marius Petcu urmeaza sa fie incarcerat pentru a executa pedeapsa de sapte ani de inchisoare.
Instanta suprema a admis, cu majoritate, recursul procurorilor numai in ceea ce priveste incadrarea juridica, mentinand restul deciziei din 22 mai 2012 a Curtii de Apel Bucuresti, prin care Marius Petcu, fost lider al CNSLR-Fratia si al Federatiei Sanitas, a fost condamnat la sapte ani de inchisoare cu executare in dosarul in care este acuzat de coruptie.
Totodata, doi din cei trei magistrati din completul de judecata de la instanta suprema au respins ca nefondat recursul declarat de Marius Petcu.
Unul dintre magistratii din completul de judecata a avut o opinie separata in cauza, dispunand admiterea recursului procurorilor si pe cel al lui Petcu, casarea sentintei din 22 mai 2012 si trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti.
In 22 mai 2012, Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe Marius Petcu, fost lider al CNSLR-Fratia si al Federatiei Sanitas, la sapte ani de inchisoare cu executare in dosarul in care este acuzat de coruptie.
Instanta a mentinut, dupa rejudecare, pedeapsa de sapte ani de inchisoare cu executare dispusa de Tribunalul Bucuresti in 8 decembrie 2011, dar a dispus ca la acuzatia de luare de mita adusa lui Petcu sa fie retrasa forma continuata a infractiunii.
Decizia Curtii de Apel Bucuresti a fost contestata la instanta suprema, care marti a dat o sentinta definitiva in acest dosar.
Judecatorul Tribunalului Bucuresti arata, in motivarea deciziei din 8 decembrie 2011, ca Marius Petcu este lacom de bani, desi are o avere impresionanta, este lipsit de scupule si a avut o atitudine nesincera, aspecte ce necesita stabilirea unei pedepse exemplare.
Tribunalul a dispus la acel moment ca timp de zece ani dupa executarea pedepsei Marius Petcu sa aiba interdictie de a alege si de a fi ales in autoritatile publice, sa ocupe o functie care implica exercitiul autoritatii de stat sau o functie sindicala, apreciind ca gravitatea faptei acestuia reclama ca fostul lider sindical sa fie indepartat din miscarea sindicala pe durata maxima prevazuta de lege.
Marius Petcu a stat in arest preventiv din 31 martie pana in 20 iunie 2011, cand a fost eliberat sub control judiciar. Liderul sindical a fost arestat dupa ce in 24 martie 2011 a fost prins luand mita 40.000 de euro de la Petre Scrieciu, suma ce ar fi reprezentat o parte din banii ceruti pentru ca firma omului de afaceri sa execute lucrarile la un centru pentru sindicate din Snagov.
Judecatoria Sectorului 1 a inceput, miercuri, dezbaterile in dosarul in care liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea, Ioan Niculae si directorul Viorel Barac de la InterAgro si Gheorghe Teodorescu de la Insomar sunt acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice. La termenul de miercuri al procesului, instanta i-a audiat pe cei patru inculpati.
Ioan Niculae a declarat in fata judecatorului de caz ca nu se considera ,,deloc” vinovat de acuzatiile facute de DNA pe numele sau si ca mentine toate declaratiile date pana la aceasta faza a procesului penal. Niculae a aratat, in continuare, ca a aflat despre contractul incheiat intre Interagro si Insomar doar dupa ce a fost chemat la Directia Nationala Anticoruptie si ca el nu este vinovat de acuzatiile ce ii sunt aduse.
Presedintele grupului Interagro a mai aratat, referitor la contractul cu Insomar, despre care DNA sustine ca ar acoperi o parte din banii dati de Niculae pentru finantarea partidului, ca acesta a fost facut in perioada de criza economica si a vizat exclusiv segmentul imobiliar al afacerilor sale. Concret, a explicat Niculae, grupul controlat de acesta a cerut studiul Insomar pentru ca Interagro sa decida daca deruleaza in continuare proiectele imobiliare incepute, unul dintre acestea fiind un hotel de cinci stele din Azuga, pentru care obtinuse autorizatie de construire.
Ioan Niculae a mai spus ca, dupa ce a primit studiul Insomar la nivelul companiei, s-a decis stoparea tuturor proiectelor imobiliare care se aflau in derulare la acea vreme, intre care si a ridicarii hotelului de la Azuga. In final, omul de afaceri a declarat ca este nevinovat si ca acest aspect i-ar fi fost confirmat chiar de catre anchetatorul sau, in prezenta avocatilor, la momentul cand a fost chemat la DNA sa studieze materialul de urmarire penala.
Urmatorul termen al dosarului a fost stabilit pentru 20 martie. La acea data, Judecatoria Sectorului 1 a stabilit citarea lui Mircea Geoana si a lui Viorel Hrebenciuc. Cei doi sunt citati pentru a da declaratii ca martori in dosarul ,,Mita la PSD”.
DNA i-a trimis in judecata, in 11 ianuarie 2012, pe liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea, pe Ioan Niculae si pe directorul Viorel Barac, de la InterAgro, precum si pe Gheorghe Teodorescu de la Insomar, toti fiind acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice.
Potrivit rechizitoriului trimis instantei de procurorii anticoruptie, in cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a Partidului Social Democrat pentru a obtine, cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC InterAgro SA, bani ce urmau sa fie folositi in campania electorala prezidentiala, desfasurata la sfarsitul anului 2009, pentru sustinerea candidatului PSD, Mircea Geoana.
Potrivit intelegerii, sumele de bani trebuiau sa fie date indirect, in sensul ca Ioan Niculae urma sa achite plati catre diferiti furnizori de servicii ce aveau legatura cu campania electorala, inclusiv institutii implicate in realizarea de sondaje de opinie publica. In acest fel, au sustinut procurorii anticoruptie, se disimula destinatia reala a sumelor de bani, ocolindu-se dispozitiile legale referitoare la finantarea partidelor politice.
In schimbul banilor oferiti, Ioan Niculae a solicitat ca, in cazul castigarii alegerilor de catre candidatul PSD, sa fie desemnate persoane care sa ii sustina interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, precum si la nivelul celor doua societati nationale ce aveau ca obiect gestionarea si distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz si SNGN Romgaz SA), au aratat procurorii in rechizitoriu.
www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro
In motivarea arestarii preventive se arata ca eliberarea acestora poate crea o reactie sociala negativa, prin prisma functiilor detinute de acestia si a prejudiciului urias provocat.Arestarea preventiva a celor doi directori a fost efectuata in dosarul fraudelor bancare estimate la 85 de milioane de euro.
In documentul citat, instanta noteaza ca “in ce-i priveste pe Adrian Martis si Andrei Mihail Nanu, avand in vedere amploarea activitatii infractionale, pozitia pe care au ocupat-o in BRD, faptul ca s-au folosit de functia pe care o detineau, avand in vedere legatura cu ceilalti membri ai gruparii, contributia determinanta la producerea prejudiciului, faptul ca au urmarit obtinerea pe nedrept a unor sume de bani ce proveneau din contractele de creditare, se apreciaza ca fapta prezinta o gravitate deosebita si, date fiind elementele mai sus mentionate, lasarea in libertate a acestora este de natura sa creeze o reactie sociala negativa”.
Directia Nationala Anticoruptie informeaza ca in noiembrie, in dosare de coruptie instrumentate de DNA, au ramas definitive un numar total de 18 hotarari judecatoresti prin care au fost condamnati 32 de inculpati.
Potrivit unui comunicat al DNA transmis miercuri AGERPRES, printre persoanele condamnate se afla un judecator, un avocat, un
director de directie judeteana drumuri si poduri, doi ofiteri SRI din conducerea unei sectii judetene, un ofiter sef sectie penitenciar, un ofiter de politie, un medic militar – sef de centru medical militar judetean, precum si un primar de oras, un primar de comuna, un sef serviciu expertize casa judeteana de pensii, doi inspectori finante publice si trei profesori de liceu.
Sursa citata precizeaza ca inculpatii au primit pedepse cuprinse intre sapte ani inchisoare si un an inchisoare cu suspendare conditionata.
DNA mentioneaza ca in conformitate cu HG din 31 octombrie 2007 privind aprobarea Planului de actiune pentru indeplinirea conditionalitatilor din cadrul mecanismului de cooperare si verificare a progresului realizat de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, modificata prin HG din 5 februarie 2010, informeaza opinia publica asupra deciziilor definitive pronuntate in dosarele de competenta sa prin publicarea acestora pe pagina de Internet a institutiei.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti transmis joi, cei 33 de inculpati, printre care si medicii Cristina Daniela Sescu, Aurelia Alexandru, Carmen Badea, Victorita Botoaga, Laurentia Nicoleta Gales, Mihaela Carmen Iftimie, Anca Marilena Leontescu, Simona Ana Comanoiu Mudava si Doina Spataru, sunt acuzati de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals, luare si dare de mita si spalare de bani.
,,Activitatea infractionala a constat, in principal, in fraudarea de catre mai multi medici si farmacisti din cadrul aceleiasi retele farmaceutice a bugetului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, cauzandu-se un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 de lei”, se arata in comunicat.
Din probele administrate in cauza s-a desprins ca farmacistul (de regula diriginte de farmacie sau coordonator de zona) stabilea o legatura cu un medic (specialist sau de familie) care prescria in mod constant numeroase retete false cu valoarea compensata, fara a avea acoperire intr-o situatie reala, in sensul ca acestea erau eliberate pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati si care nu solicitasera vreun tratament.
,,Prin completarea rubricilor retetelor mentionate, medicul facea mentiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului. Medicul inmana aceste retete false farmacistului care le introducea in programul de gestiune al farmaciei si le inainta spre decontare catre Casa de Asigurari de Sanatate. Farmacistul verifica retetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica `Am primit`, uneori prin falsificarea scrisului si semnaturii beneficiarului retetei, iar alteori farmacistul se trecea (in mod fals) drept imputernicit al pacientului. Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor fara ca acestea sa iasa fizic din stoc. Sumele de bani decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, provenite din comiterea infractiunilor de inselaciune, erau `spalate` prin introducerea intr-un circuit comercial licit”, au constatat procurorii.
Sursa citata precizeaza ca farmacistii implicati obtineau un profit personal, deoarece, sporind in mod artificial vanzarile, obtineau prime in plus fata de salariu, iar medicii primeau, de regula la sfarsitul fiecarei luni, sume de bani sau bunuri in valoare de 3% (uneori pana la 5%) din valoarea totala a retetelor false eliberate.
Un alt mod de operare consta in aceea ca medicul prescria retete cu acoperire intr-o situatie reala, in urma consultarii reale a pacientilor, dar in baza unei intelegeri prealabile cu farmacistul si prin incalcarea normelor deontologice privind exercitarea atributiilor de medic, fie determina pacientul sa prezinte reteta la o anumita farmacie, directionandu-l acolo in vederea ridicarii medicamentelor numai din aceasta farmacie si nu dintr-o farmacie concurenta; fie nu inmana reteta pacientului, ci direct farmacistului pentru a se asigura ca reteta nu este prezentata in alta parte, iar ulterior dadea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.
ICCJ a admis recursul Violetei Oancea si a dispus eliberarea acesteia in 3 decembrie 2012. Curtea a dispus in schimb masura obligarii de a nu parasi tara pe o perioada de 30 de zile.
Violeta Oancea a fost retinuta de procurorii DIICOT, pentru fals si spalare de bani, in legatura cu provenienta unei sume de 50.000 de euro, au declarat surse judiciare. Ea este invinuita ca ar fi consemnat un imprumut de 50.000 de euro, bani ce ar proveni din trafic de persoane, serviciul fiind pentru niste cetateni italieni, spun sursele citate.
,,Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul teritorial Buzau, au dispus retinerea pentru 24 de ore a inculpatei Oancea Violeta, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, spalarea banilor si favorizarea infractorului”, se arata intr-un comunicat remis joi presei de catre Biroul de presa al DIICOT.
Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au decis pe 26 octombrie, definitiv, ca fostul sef al ANAF, Sorin Blejnar, nu poate parasi tara, acesta fiind urmarit penal pentru complicitate la evaziune fiscala si sprijinire a unui grup infractional organizat.
Instanta suprema a admis recursul procurorilor anticoruptie si a casat decizia Curtii de Apel Bucuresti, care incuviintase pe 10 octombrie cererea lui Sorin Blejnar de ridicare a masurii interdictiei de a parasi tara impusa de procurorii anticoruptie, in dosarul in care au inceput urmarirea penala pe numele acestuia pentru complicitate la evaziune fiscala si sprijinire a unui grup infractional organizat.
Magistratii CAB au respins, pe 8 octombrie, o cerere similara a fostului sef al Vamilor, Viorel Comanita, iar acesta a ramas cu interdictia de a parasi tara pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 4 octombrie.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au decis, pe 5 septembrie, prelungirea cu 30 de zile a masurii interdictiei de a parasi tara dispusa in cazul fostului sef al ANAF, Sorin Blejnar, si al fostului sef al Vamilor, Viorel Comanita, cercetati penal intr-un dosar de evaziune fiscala.
Nota de control întocmită de procurorii Departamentului de Luptă Anti-Fraudă (DLAF) în cazul Romstrade, firma aşa-numitului „rege al asfaltului”, Nelui Iordache, a fost încheiată în doar două exemplare. Unul a rămas la DLAF, iar un altul a fost transmis Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Documentul arată că Nelu Iordache a schimbat destinaţia a 25 de milioane de lei, bani proveniţi din bugetul general al Comunităţii Europene şi cofinanţarea aferentă, în alte scopuri decât cele prevăzute în contract. Din acest motiv, Nelu Iordache a fost arestat la data de 3 Decembrie.
Surse din DNA, citate de tirmagazin.ro, susţin că în umătoarele zile este posibil să asistăm la o serie de arestări în cazul Romstrade. Numele vehiculate sunt cele ale prietenilor şi asociaţilor lui Nelu Iordache: Dragoş Niia, Florian Toader, Carmen Eremia şi Paul Radu.
De asemenea, cea mai spectaculoasă arestare preconizată pare să fie cea a Danielei Drăghia, fost director general interimar al CNADNR, persoana care a făcut, fără justificări temeinice, plăţi de valori foarte mari către firma Romstrade, patronată de Nelu Iordache.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
In perioada februarie 2011-iunie 2012, inculpatul Mihai Valeriu Adrian a pretins de la un denuntator 8.000 de euro din care a primit 2.500 de euro si acte de instrainare fictiva de bunuri pentru suma de 20.000 de lei (cu rol de a garanta primirea ulterioara a banilor).
In schimb, inculpatul Mihai Valeriu Adrian a promis ca va interveni pe langa organele judiciare penale, astfel incat denuntatorul sa beneficieze de injumatatirea pedepsei in dosarul penal in care era cercetat in acea perioada.
De asemenea, in perioada ianuarie – martie 2006, inculpatul Mihai Valeriu-Adrian a pretins si primit de la un alt denuntator suma de 2.000 de euro, in schimbul promisiunii ca va interveni pe langa judecator din cadrul Judecatoriei Constanta, investit cu judecarea unui dosar in care denuntatorul era judecat si pentru a-l determina sa pronunte o solutie favorabila denuntatorului.
In vederea confiscarii, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unui autoturism apartinand inculpatului Mihai Valeriu Adrian.
La data de 17 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucuresti a dispus fata de inculpatul Mihai Valeriu Adrian arestarea preventiva pe un termen de 29 de zile (detalii in comunicatul nr. 753/VIII/3 din data de 17 octombrie 2012). La data de 23 octombrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus cercetarea in stare de libertate a inculpatului si luarea masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara pe un termen de 30 de zile, masura ce a fost prelungita ulterior de catre procuror.
In noiembrie 2011, omul de afaceri Cornel Penescu si fostul director al Pic, Gheorghita Pieca, au fost condamnati de Tribunalul Teleorman la cinci luni de inchisoare cu suspendare in procesul ,,mita catre Garda Financiara”. Instanta i-a condamnat si pe comisarii Garzii Financiare Arges, Iulian Popescu si Nicusor Martoiu, la cate un an de inchisoare cu suspendare, pentru luare de mita.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) Pitesti au contestat decizia la Curtea de Apel Bucuresti, considerand ca pedepsele dispuse de Tribunalul Teleorman sunt prea mici.
In 2009, Cornel Penescu a fost acuzat de DNA de faptul ca le-ar fi dat mita, prin intermediul lui Gheorghita Pieca, lui Nicusor Liviu Martoiu si Popescu Iulian, comisari superiori in cadrul Garzii Financiare – Sectia Arges.
Potrivit anchetatorilor, in 20 martie 2007, Martoiu si Popescu ar fi primit cate 1.000 de lei de la Gheorghe Penescu, prin intermediul lui Gheorghita Pieca, pentru a face un control superficial, astfel incat sa nu constate neregulile existente si sa nu dea sanctiuni celor doua firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment SRL si SC Onita SRL.
ICCJ a amanat luni si contestatia in anulare depusa de fostul sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Paula Jianu, condamnata in acelasi dosar.
Completul de cinci judecatori al ICCJ a publicat pe 26 noiembrie motivarea deciziei prin care Adrian Nastase a fost condamnat definitiv la doi ani de inchisoare in dosarul ,,Trofeul calitatii”. Avocatii fostului premier au spus ca au nevoie de o perioada mai lunga pentru a studia temeinic aceasta motivare si pentru a formula opiniile legate de documentul instantei supreme.
Deputatul PNL Titi Holban a declarat: ,,Odata ce nu sunt invinuit nu am nicio treaba. Sunt simplu martor pentru ca o cunosc pe Marta”. El a afirmat, marti, ca a fost audiat aproape15 minute de procurorii DIICOT, aratandu-i-se mai multe liste cu nume, fara sa recunoasca vreunul, si ca nu crede ca va avea de suferit de pe urma scandalului intrucat nu apare ca invinuit. El a precizat ca nu a recunoscut niciun nume, adaugand ca nu cunoaste pe nimeni in afara de Andreea Marta. Liberalul buzoian a mai spus ca daca va mai fi chemat la audieri va merge pentru ca nu ascunde nimic si trebuie sa lamureasca lucrurile in acest scandal.
,,Am fost ieri (luni) la audieri, trebuia sa ma duc, sa respect legea. Mi s-a prezentat de ce sunt chemat, mi-au aratat niste liste cu nume, iar din tot ce era acolo, n-am cunoscut pe nimeni. Maxim un sfert de ora au durat audierile. Nu stiu daca voi mai fi chemat la audieri, dar daca voi fi ma voi prezenta”, a declarat Titi Holban.
Parlamentarul buzoian a afirmat, totodata, ca nu crede ca va avea de suferit de pe urma acestui scandal intrucat nu are decat calitatea de martor nicidecum de invinuit.
,,Nu cred ca am de suferit de pe urma acestui scandal, nu e nimic adevarat. Odata ce nu sunt invinuit nu am nicio treaba. Sunt un simplu martor in urma unor interceptari telefonice. Am vorbit cu Marta pe telefon de la Parlament si asa am fost interceptat, altfel nu-mi explic, vorbeam cu ea de doua-trei ori pe an”, a mai spus Holban.
Deputatul de Buzau Titi Holban candideaza la alegerile din 9 decembrie pentru cel de-al doilea mandat in Colegiul 3 zona Ramnicu Sarat.
Deputatul PNL Ionel Palar nu a dorit sa ofere nicio declaratie.
In acest dosar mai sunt de consemnat declaratiile ultimilor martori, cazul fiind in faza de finalizare, iar pana la sfarsitul anului anchetatorii vor sa-l trimita instantei, care se va pronunta asupra vinovatiei acuzatilor, au declarat, marti, surse judiciare.
Andreea Marta a fost pusa sub acuzare in acest caz de prostitutie in urma plangerilor unor femei, care lucrau pentru ea, fiind nemultumite de sumele primite dupa prestarea serviciilor sexuale.
In dosarul prostituatelor de lux sunt vizati Andreea Marta, sotia lui Codrut Marta (fostul sef de cabinet al lui Sorin Bljenar), sora acesteia, Maria Magdalena Lungu, si taximetristul Valentin Panait, toti fiind arestati din 19 pana in 30 iulie 2012, cand judecatorii au stabilit ca pot fi cercetati in stare de libertate.
Potrivit DIICOT, incepand cu anul 2010, surorile Andreea Elena Marta (fosta Lungu), de 28 ani, si Maria Magdalena Lungu, de 38 de ani, au coordonat un grup infractional organizat, in sensul ca au racolat persoane cu o situatie materiala foarte buna si le-ar fi facilitat intalniri cu diferite tinere in vederea practicarii prostitutiei, in schimbul unor importante sume de bani.
Activitatile de prostitutie si proxenetism aveau loc de cele mai multe ori in hoteluri de lux din Bucuresti sau in alte locuri alese de clienti, in judetele Tulcea, Brasov si Calarasi, precum si la Monte Carlo, Nisa, Milano sau Dubai.
,,Clientii erau racolati de catre membri gruparii din mediul oamenilor de afaceri, politicieni si sportivi, care erau dispusi sa cheltuiasca sume foarte mari de bani, prin organizarea unor petreceri private, in special in strainatate si in cluburi exclusiviste”, preciza Politia Romana.
In urma investigatiilor efectuate in baza delegarii autoritatilor judiciare au fost identificate 30 de prostituate.
Monica Nistorescu, fosta soție a jurnalistului Cornel Nistorescu, a depus plângere penală împotriva lui Cristian Sima, pentru înşelăciune.
Aceasta este prima plângere împotriva fostului şef al Bursei de la Sibiu, care a fugit din ţară, după ce a pierdut banii unor celebrităţi, care au investit prin intermediul firmei sale de brokeraj.
Monica Nistorescu spune că ar fi transferat 100.000 de dolari în conturile lui Sima pentru a fi investiţi, iar banii care au dispărut odată cu brokerul.
„Eu i-am transferat în Elveţia banii mei, urmând ca ulterior să devin investitor cu acte în regulă, lucru care nu s-a mai întâmplat. El (Cristian Sima – n.r.) a dispărut. I-am făcut plângere penală, pentru că i-am dat echivalentul a 100.000 de dolari, 360.000 de lei într-un cont personal al lui”, a declarat Monica Nistorescu.
Potrivit rezolutiei de incepere a urmaririi penale, in perioada mai 2010 – mai 2011, invinuitele Birsan Gabriela Victoria si Pusoiu Iuliana au primit, in mod repetat, de la invinuitii Claudia Gherbovan Silinescu si Gabriel Chiriac, diferite foloase reprezentand bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion si plata cazarii pentru diferite deplasari in strainatate, suportarea cheltuielilor ocazionate de
organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosintei gratuite a unui apartament situat in Paris-Franta. Foloasele respective au fost primite in schimbul facilitarii solutionarii favorabile a unor dosare aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.
Toate actele de urmarire penala in cazul judecatoarei Gabriela Birsan au fost refacute de procurorii anticoruptie, ca urmare a deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a admis ridicarea imunitatii de care beneficiaza magistrata care este casatorita cu judecatorul Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) Corneliu Birsan.
Surse judiciare au declarat ca decizia CEDO precizeaza ca in cazul Gabrielei Birsan ridicarea imunitatii nu se aplica retroactiv, astfel ca perchezitia efectuata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie la domiciliul judecatoarei este nula. Astfel, in cazul Birsan toate actele de urmarire penala au fost refacute, procurorii folosind alte mijloace de proba in acest caz.
In dosarul de la DNA mai sunt vizati judecatoarea Corina Corbu, de la Sectia de contencios a ICCJ (o apropiata a familiei Birsan), si judecatorul Anton Pandrea, fostul sef al Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si fost presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (intre timp pensionat). Corbu si Pandrea sunt acuzati de favorizarea infractorului. Judecatorul Anton Pandrea i-ar fi comunicat Corinei Corbu faptul ca s-a emis mandat de interceptare in cazul judecatoarelor Gabriela Birsan si Iuliana Pusoiu, la solicitarea DNA.
Arestarea acestuia s-a decis pe baza numarului mare al pagubitilor, de faptele grupului condus, a prejudiciului mare produs si a duratei mari de timp de operativitate.
Tribunalul Bucuresti a dat publicitatii, miercuri, 7 noiembrie, motivarea deciziei prin care a fost luata masura arestarii preventive, pentru 29 de zile, a unuia dintre liderii gruparii care se ocupa cu fraudele bancare, Mihai Stan.
Potrivit documentului, Mihai Stan reprezinta pericol social concret si in cazul acestuia se impune arestarea preventiva din cauza gravitatii faptelor comise de Stan si de gruparea condusa de acesta.
“In speta, se constata ca inculpatul este cercetat pentru infractiuni ce prezinta un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezulta nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor, ci si din modalitatile si imprejurarile concrete de savarsire, respectiv in grup organizat cu un numar mare de persoane participante, multe acte materiale repetate, aproximativ 30 de acte materiale, durata in timp a activitatii infractionale, numarul mare al partilor vatamate, din mijloacele folosite de inculpat, respectiv falsuri in inscrisuri oficiale si in inscrisuri sub semnatura privata, falsul privind identitatea, din urmarile produse, respectiv o paguba de aproximativ patru milioane de euro sau care s-ar fi putut produce, respectiv o paguba de peste 18 milioane de euro”, se arata in motivarea instantei.
Cei doi au fost trimisi in judecata in data de 19 octombrie 2011, de procurorii DNA, acestia acuzandu-i de luare si, respectiv, dare de mita.
In acelasi dosar mai sunt judecati Adrian Penciu (avocat in Baroul Giurgiu, acuzat de instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata si favorizarea infractorului), Vasile-Constantin Chiorean (receptioner la un hotel din Targu-Mures, acuzat de complicitate la dare si luare de mita) si Nicolae Iacobescu (acuzat de complicitate la dare si luare de mita, ambele in forma continuata).
Vasile Avram si Sorin Terbea au fost eliberati din arest la data de 21 noiembrie 2011, in urma unei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Cei doi au primit, marti, de la un denuntator, suma de 34.000 lei, anchetatorii procedand la constatarea infractiunii flagrante, informeaza un comunicat al DNA remis miercuri.
,,In perioada 25-30 octombrie 2012, inculpatii Rizea Niculae si Pirvan Dumitru au pretins suma de 37.000 lei si au primit suma de 34.000 lei cu titlu de mita, de la un denuntator, administrator de societate comerciala, pentru ca in schimb, in calitatea lor de comisari ai Garzii Financiare – Sectia Bucuresti, sa nu sesizeze organele de urmarire penala cu privire la infractiunile constatate la un control financiar facut la societatea denuntatorului, sa aplice amenzi contraventionale cat mai blande si sa-i comunice denuntatorului identitatea persoanei care a sesizat abaterile societatii controlate”, precizeaza comunicatul.
Potrivit DNA, celor doi comisari ai Garzii Financiare Bucuresti li s-au adus la cunostinta acuzatiile procurorilor care au dispus, marti, retinerea lor pentru 24 de ore. Tribunalul Bucuresti a dispus, miercuri, arestarea preventiva a angajatilor Garzii Financiare pentru 29 de zile.
,,Facem precizarea ca punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, necesara in vederea propunerii unor masuri preventive, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”, se mai arata in comunicatul DNA.
Articolul 23 al Constituţiei României, republicată, prevede că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, iar reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
1. Reţinerea
a) În ce situaţii poate fi reţinută o persoana şi cine poate dispune acestă masură preventivă:
Măsura preventivă a reţinerii poate fi luată de organul de cercetare penală sau procuror faţă de o persoană, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a savârşit o faptă prevazută de legea penală. Sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală a savârşit fapta.
De asemenea, măsura reţinerii se ia când există vreunul din cazurile prevăzute în art.148 Cod procedură penală, oricare ar fi limitele pedepsei cu închisoare prevăzute de lege pentru fapta savarşită.
b) Durata reţinerii
Măsura reţinerii poate dura cel mult 24 ore. Din durata măsurii reţinerii se deduce timpul cât persoana a fost privată de libertate ca urmare a măsurii administrative a conducerii la sediul poliţiei. În ordonanţa prin care s-a dispus reţinerea trebuie să se menţioneze ziua şi ora la care reţinerea a început, iar în ordonanţa de punere în libertate, ziua şi ora la care reţinerea a încetat.
În mod cu totul excepţional, minorul între 14 şi 16 ani, care răspunde penal, poate fi reţinut la dispoziţia procurorului sau a organului de cercetare penală, cu înştiinţarea şi sub controlul procurorului, pentru o durată ce nu poate depăşi 10 ore, dacă există date certe că minorul a comis o infracţiune pedepsită de lege cu detenţiunea pe viaţă sau închisoare de 10 ani ori mai mare.
Reţinerea poate fi prelungită numai dacă se impune, prin ordonanţă motivată, de procuror, pentru o durată de cel mult 10 ore.
c) Unde se poate plânge persoana reţinută
Împotriva ordonanţei organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura preventivă a reţinerii se poate face plângere, înainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea măsurii, la procurorul care supraveghează cercetarea penală, iar împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat această masură se poate face plângere, înainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior.
Procurorul se pronunţă prin ordonanţă înainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea măsurii reţinerii, iar când consideră că măsura reţinerii este ilegală sau nu este justificată, dispune revocarea ei.
d) Drepturile persoanei reţinute :
Celui reţinut i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o întelege, motivele reţinerii, dreptul de a-şi angaja un apărător. De asemenea, i se aduce la cunoştinţă fapta care formează obiectul cauzei precum şi dreptul de a nu face nici o declaraţie, atragându-i-se atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa.
Persoana reţinută poate cere să fie încunoştiinţat despre măsura luată un membru de familie sau una din persoanele desemnată de aceasta.
Persoanelor reţinute minore li se asigură în toate cazurile asistenţă juridică, organele judiciare fiind obligate să ia măsuri pentru desemnarea unui apărator din oficiu, dacă minorul nu şi-a ales unul, şi pentru ca acesta să poată lua contact direct cu minorul reţinut şi să comunice cu el.
Atunci când se dispune reţinerea unui minor se încunoştiinţează despre aceasta imediat părinţii, tutorele, persoana în îngrijirea sau sub supravegherea căruia se află minorul, alte persoane pe care le desemnează acesta.
În timpul reţinerii minorii se ţin separat de majori, în locuri anume destinate acestora.
2. Arestarea preventivă
a) În ce situaţii poate fi arestată preventiv o persoană şi cine poate dispune această măsură.
Măsura arestării preventive poate fi luată faţă de o persoană dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevazută de legea penală şi numai în vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 din Codul de procedură penală.
Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.
b) Durata arestării preventive.
Legea procesual penală distinge două situaţii;
Arestarea preventivă a învinuitului (persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală). Arestarea preventivă a învinuitului în cursul urmăririi penale şi al judecăţii poate fi luată de judecător pe o durată care nu poate depăşi 10 zile.
Arestarea preventivă a inculpatului (persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală şi a fost pusă în mişcare acţiunea penală). Arestarea preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale şi al judecăţii nu poate depăşi 30 de zile, afară de cazul când ea este prelungită în condiţiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, când arestarea a fost dispusă după ascultarea inculpatului, iar în cazul când arestarea a fost dispusă în lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii în executare a mandatului de arestare.
Arestarea inculpatului dispusă de instanţă poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi, care să justifice privarea de libertate. În cazul în care instanţa acordă prelungirea, aceasta nu va putea depăşi 30 de zile. Judecătorul poate acorda şi alte prelungiri, fiecare neputând depăşi 30 de zile. Durata totală a arestării preventive în cursul urmăririi penale nu poate depăşi un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.
Arestarea preventivă a învinuitului sau a inculpatului poate fi dispusă şi în cursul judecăţii pentru aceleaşi motive pentru care se poate dispune arestarea preventivă în cursul urmăririi penale.
Faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit elemente noi, care fac necesară privarea sa de libertate.
În cursul judecăţii instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive. Când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată menţinerea arestării preventive.
Minorul între 14 şi 16 ani nu poate fi arestat preventiv decât dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta de care este învinuit este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de 10 ani ori mai mare şi o altă măsură preventivă nu este suficientă.
Durata arestării inculpatului minor între 14 si 16 ani este, în cursul urmăririi penale de cel mult 15 zile, iar verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive se efectuează în cursul judecăţii periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile. Prelungirea acestei măsuri în cursul urmăririi penale sau menţinerea ei în cursul judecăţii nu poate fi dispusă decât în mod excepţional. Arestarea preventivă a minorului între 14 şi 16 ani în cursul urmăririi penale nu poate să depăşească, în total, un termen rezonabil şi nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputând depăşi 15 zile. În mod excepţional, când pedeapsa prevazută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventivă a inculpatului minor între 14 si 16 ani în cursul urmăririi penale poate fi prelungită până la 180 de zile.
Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv în cursul urmăririi penale pe o durata de cel mult 20 de zile. Durata măsurii preventive poate fi prelungită în cursul urmăririi penale de fiecare dată cu 20 de zile, dar fără a se putea depăşi un termen rezonabil şi nu mai mult de 90 de zile. În mod excepţional, când pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă ori închisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventivă a inculpatului minor mai mare de 16 ani, în cursul urmăririi penale poate fi prelungită până la 180 de zile. Verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani în cursul judecăţii se efectuează periodic, dar nu mai târziu de 40 de zile.
Durata arestării învinuitului minor este de cel mult 3 zile.
c) Unde se poate plânge persoana arestată preventiv:
Împotriva încheierii prin care s-a dispus în timpul urmăririi penale arestarea preventivă a învinuitului sau a inculpatului sau prelungirea arestării preventive ca şi împotriva încheierii dată în cursul judecăţii prin care s-a dispus luarea, menţinerea arestării preventive, învinuitul sau inculpatul poate face recurs la instanţa superioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă.
d) Drepturile persoanei arestate preventiv.
Persoanei arestate preventiv i se aduc, de îndată, la cunoştinţă, în limba pe care o întelege, motivele arestării. Învinuirea i se aduce la cunoştinţa celui arestat, în cel mai scurt termen, în prezenţa unui avocat ales sau numit din oficiu. De asemenea, că are dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-i-se totodată atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa.
Preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de acesta fixează ziua şi ora de soluţionare a propunerii de arestare preventivă formulată de procuror, care se comunică atât apărătorului ales sau numit din oficiu cât şi procurorului, acesta din urmă fiind obligat să asigure prezenţa în faţa judecătorului a învinuitului sau inculpatului. Propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracţiunii iar învinuitul sau inculpatul este adus în faţa judecătorului.
Măsura arestării preventive a învinuitului sau inculpatului poate fi luată numai după ascultarea acestuia de către judecător în prezenţa apărătorului, în afară de cazul când este dispărut, se află în străinatate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată. În aceste cazuri, învinuitul sau inculpatul va fi ascultat imediat ce a fost prins sau s-a prezentat.
Judecătorul încunoştiinţează despre măsura arestării preventive în termen de 24 de ore un membru al familiei învinuitului sau inculpatului ori o altă persoană desemnată de acesta.
Minorilor arestaţi preventiv li se asigură pe lângă drepturile prevăzute de lege pentru deţinuţii preventiv ce au depaşit 18 ani drepturi proprii şi un regim special de detenţie preventivă.
Atunci când s-a dispus arestarea preventivă a unui învinuit sau inculpat minor se încunoştinţează în termen de 24 de ore părinţii, tutorele, persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află minorul, alte persoane pe care le desemnează acesta, precum şi serviciul de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate de pe lângă instanţa căreia i-ar reveni să judece în prima instanţa cauza.
Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie sub controlul judiciar sau pe cauţiune, în condiţiile expres prevăzute de lege.
Organul judiciar dispune ca pe timpul liberării provizorii sau pe cauţiune inculpatul să respecte una sau mai multe din obligaţiile prevăzute de lege.
Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune se dispune, la cerere, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii de instanţa de judecată.
Cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune poate fi făcută atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii de către învinuit sau inculpat, soţul ori rudele apropiate ale acestuia.
Cuantumul cauţiunii este de cel puţin 10 000 000 lei (1000 RON). Consemnarea cauţiunii se face pe numele învinuitului sau inculpatului şi la dispoziţia instanţei care a stabilit cuantumul cauţiunii.
Cauţiunea se restituie în condiţiile legii. De asemenea, legea prevede situaţiile în care cauţiunea nu se restituie.
Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune poate fi revocată în condiţiile legii. În caz de revocare a liberării provizorii, instanţa dispune arestarea preventivă a inculpatului sau a învinuitului. Împotriva încheierii instanţei prin care s-a dispus revocarea liberării provizorii se poate face recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore şi curge de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă. Recursul se judecă în termen de 2 zile.
Senatorul Cătălin Voicu a fost condamnat, Vineri, la cinci de închisoare pentru trafic de influenţă.Procurorii DNA i-au trimis în judecată, pe 21 Mai 2010, pe senatorul Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, pentru fapte de corupţie.
Astfel, potrivit DNA, senatorul Voicu este acuzat de două fapte de trafic de influenţă, dar şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată.
Deputatul UDMR Olosz Gergely a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Potrivit procurorilor, parlamentarul a primit 400.000 de lei chiar în parcarea Parlamentului.
La schimb, Olosz ar fi promis contracte cu CEZ România şi cu Ministerul Agriculturii.
Deputatul UDMR susţine însă că cei 400.000 de lei primiţi în parcarea Parlamentului ar fi fost un împrumut restituit şi că dosarul său este „un balon de săpun umflat la comandă, o găselniţă politică” pentru denigrarea sa.
Cinci dintre membrii Biroului Federal al Federaţiei Române de Box au fost citaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie. Sursele Gazetei spun că între aceştia se află vicepreşedintele FRB, Fănel Trandafir, antrenorul federal Vali Vrînceanu, secretarul general al FRB, Cristi Constantinescu, dar şi Titi Tudor, fostul antrenor al lui Doroftei, scrie Gazeta Sporturilor.
DNA vrea să afle, din cîte se pare, dacă în şedinţa Biroului Federal din 8 aprilie 2011 s-a votat ca firmei deţinute de preşedintele FRB, Rudel Obreja, SC Europlus Computers SRL, să-i fie acordată licenţa pentru organizarea galei profesioniste de box din 9 Iulie 2011.
Procurorii i-au retinut in acest dosar si pe Mircea Bivol, George Hristu, Andrei Madalin Petrea si Eugen Rosu.Curtea de Apel Galati a respins propunerea procurorilor DIICOT de arestare preventiva a lui Mihail Boldea, care este
arestat deja intr-un alt dosar in care este judecat pentru inselaciuni imobiliare. Instanta a respins propunerea de arestare preventiva si in cazul celorlalte patru persoane retinute in acest caz.
Joi seara au fost adusi in fata instantei Mihail Boldea, Mircea Bivol, fostul sef al cabinetului parlamentar al lui Boldea, George Hristu, Andrei Madalin Petrea si Eugen Rosu. Dupa o sedinta care s-a incheiat in noaptea de joi spre vineri, magistratii au respins ca nefondate propunerile procurorilor de arestare preventiva a celor cinci.
Reprezentantul departamentului de comunicare al Curtii de Apel Galati, Irina Popa, a declarat ca in cazul lui Mircea Bivol s-a dispus interdictia de a nu parasi localitatea.
In noul dosar, Mihail Boldea este acuzat de constituire a unui grup infractional organizat, instigare la inselaciune, instigare la evaziune fiscala si inducere in eroare a unor institutii publice privind executia unor lucrari, Boldea fiind acuzat ca nu ar fi inregistrat in documentele contabile aceste operatiuni, derulate in 2011. Fratele lui Mihail Boldea, Valentin, este cercetat in acest dosar pentru complicitate la comiterea infractiunii de inselaciune, procurorii dispunand in cazul lui masura interdictiei de a parasi tara.
,,Reactia prompta a Parchetului vine sa confirme interesul public pentru apararea valorilor sociale care privesc conservarea, punerea in valoare si protejarea monumentelor istorice, precum si a celor care privesc protejarea
publica, fata de construirea fara autorizatie valabila. Ea confirma si condamnarea publica facuta de catre societatea civila, de diferite institutii de stat si de cult, de sute de mii de crestini catolici si ortodocsi si de alte confesiuni. Speram intr-un demers legal, coerent si intr-un termen rezonabil, care sa fie un exemplu pentru alte incercari de incalcare a legii constructiilor, astfel incat sa se realizeze functia educativa a sanctiunii penale”, a declarat preot Gabriel Popa, secretar al ARCB.
ARCB reaminteste ca Directia Nationala Anticoruptie continua cercetarea penala a reprezentantilor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti (ISU Bucuresti), care au participat la intocmirea ,,unui fals proces-verbal de receptie” la asa-zisa finalizare a lucrarilor amintitei constructii, iar la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 sunt depuse alte cateva plangeri penale ale arhiepiscopiei.
Cathedral Plaza este un proiect care vizeaza construirea langa Catedrala Sfantul Iosif din Capitala, pe strada Luterana, a unui imobil de 75 de metri inaltime. Pentru aceasta constructie, Primaria sectorului 1 a emis o autorizatie de constructie pe 24 februarie 2006, lucrarile fiind incepute pe 9 martie.
Litigiul cu Millennium Building Development a inceput in aprilie 2006, fiind stramutat de patru ori la cererea acestei firme, si a fost solutionat in favoarea ARCB de Tribunalul Dambovita, iar apoi in favoarea firmei Millennium Building de Curtea de Apel Ploiesti. Prin decizia irevocabila din 3 noiembrie 2010 a Curtii de Apel Suceava, lucrarile la Cathedral Plaza au fost declarate ilegale.
Tribunalul a dezbatut, marti, cererea de contopire a executarii pedepselor lui Vasile Balint, prin care acesta a solicitat instantei sa constate perioada totala de detentie pe care trebuie sa o execute ca urmare a mai multor decizii penale
primite de-a lungul timpului, precum si perioada efectiv petrecuta in spatele gratiilor. Miza acestui proces a fost stabilirea cu exactitate a perioadei pe care Sile Camataru o mai are de petrecut in inchisoare ca urmare a deciziilor de condamnare primite in dosarele sale penale.
Avocatul acestuia a aratat, in sala de judecata, ca Sile Camataru a petrecut in inchisoare perioada mai 2004 – decembrie 2011, respectiv sapte ani si jumatate, precum si aproximativ un an si opt luni, in perioada 2001-2002. Aparatorul lui Camataru a aratat ca aceste perioade trebuie adunate si apoi scazute din pedeapsa totala de 13 ani de inchisoare ce rezulta din condamnarile definitive date in cazul clientului sau.
Tribunalul Bucuresti a admis cererea si a stabilit ca pedeapsa rezultata in urma deciziilor definitive existente pe numele lui Vasile Balint este de 13 ani de inchisoare, din care vor fi scazute perioadele efectiv executate de catre acesta in inchisoare.
Decizia instantei nu este definitiva si poate fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti.
Vasile Balint, cunoscut drept Sile Camataru, condamnat pentru proxenetism, camatarie si trafic de persoane, a fost transferat, in 24 iulie, din arestul Politiei Capitalei la Penitenciarul de Maxima Siguranta Rahova, anunta atunci Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR).
Sile Camataru a fost adus in Romania din orasul german Düsseldorf, unde a fost preluat de o escorta din cadrul Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din IGPR.
In noaptea din 23 spre 24 iulie, el a fost incarcerat in arestul Politiei Capitalei. Pe numele lui Vasile Balint, Tribunalul Bucuresti a emis, in 12 mai, un mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea pentru initiere sau constituire a unui grup organizat in vederea savarsirii de infractiuni si indemnul ori inlesnirea practicarii prostitutiei sau tragerea de foloase de pe urma prostitutiei, fiind condamnat la 13 ani de inchisoare.
Pe numele lui fusese emis un mandat european de arestare, fiind introdus in Sistemul de Informatii Schengen (SIS), a precizat atunci Politia Romana intr-un comunicat de presa.
,,Ca urmare a colaborarii cu autoritatile din Germania, persoana in cauza a fost oprita, la data de 13.05.2012, la cateva ore de la semnalarea in SIS, in timpul unui control in trafic, pe o autostrada din Germania, pe ruta Passau – Frakfurt, aceasta aflandu-se intr-un autoturism, inscris in Germania, impreuna cu alte trei persoane”, potrivit documentului Politiei Romane.
In 11 mai, Vasile Balint, cunoscut drept Sile Camataru, a fost condamnat la 13 ani de inchisoare cu executare intr-un dosar in care a fost judecat alaturi de fratele lui, Ion Balint, de rude si de apropiati, pentru fapte cu violenta, proxenetism, camatarie si trafic de persoane. Politistii nu l-au gasit la domiciliu pentru a pune in aplicare mandatul de executare a pedepsei, astfel ca Sile Camataru a fost dat in urmarire internationala, fiind prins in Germania, de politistii locali.
Membrii gruparii sunt suspectati ca au emis facturi fictive in valoare de peste 50 milioane de euro, in numele unor societati pe care le controlau, prin care atestau in mod nereal livrarea unor produse sau servicii catre diferite firme beneficiare din intreaga tara, acestea din urma deducand astfel ilegal TVA in valoare de aproximativ 12 milioane de euro.
Politistii de investigare a fraudelor din Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ) Bihor au inceput urmarirea penala fata de noua bihoreni, cu varste intre 21 si 72 de ani, acuzati de evaziune fiscala, spalare de bani si, respectiv, complicitate la aceste infractiuni. Cele noua persoane sunt suspectate de anchetatori ca, incepand cu anul 2010, au constituit sau preluat 34 de societati comerciale fara intentia de a derula vreo operatiune comerciala licita, iar ulterior, in numele acestor firme, au emis facturi nereale care atestau livrarea unor produse sau servicii catre diferite societati beneficiare din judetul Bihor si din tara.
,,Scopul pentru care reprezentantii firmelor beneficiar au urmarit inregistrarea in contabilitate a respectivelor facturi este acela de a sustrage societatile comerciale de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat, precum si de a retrage din patrimoniile societatilor, sub o aparenta de legalitate, sume importante de bani, in numerar”, a precizat Politia Romana.
Firmele beneficiar au efectuat plata contravalorii facturilor prin transfer bancar, pentru a crea astfel aparenta unui circuit comercial licit.
,,Sumele de bani au fost retrase in aceeasi zi de catre suspecti, in baza unor borderouri de achizitie care cuprind de asemenea date nereale, iar in schimbul unui comision, reprezentand procent din valoarea sumei retrase, acestea au fost predate de catre suspecti reprezentantilor firmelor care au efectuat platile”, a mai aratat Politia Romana.
,,Considerand asadar ca prezumtia de nevinovatie de care se bucura inculpatii nu a fost rasturnata, Inalta Curte urmeaza a da eficienta principiului «in dubio pro reo», astfel ca va dispune achitarea acestora, lipsind cerinta esentiala
pentru intregirea elementului material al laturii obiective al infractiunii de luare de mita, respectiv dovada faptului ca incheierea contractului de vanzare-cumparare intre inculpatii Becali George si Babiuc Ioana Cristina Anca s-a facut in scopul aprobarii unui nou schimb de terenuri de catre inculpatul Babiuc Victor”, arata instanta suprema, in decizia prin care a dispus achitarea inculpatilor din dosarul privind schimbul de terenuri.
Potrivit magistratilor, lipsa probelor care sa conduca la stabilirea unei legaturi intre incheierea contractului de vanzare-cumparare si aprobarea celui de-al doilea schimb de terenuri de catre Victor Babiuc a determinat Parchetul sa incerce sa dea o conotatie penala unor imprejurari care fie sunt pe deplin explicabile si lipsite de orice relevanta, fie sunt flagrant contrazise de probatoriul administrat chiar in cursul urmaririi penale.
Tot in documentul citat, judecatorii noteaza ca ,,se mai afirma in rechizitoriu faptul ca, de la data incheierii contractului, inculpata Ioana Babiuc nu si-a exercitat dreptul de proprietate, in sensul ca nu a formulat cerere de deschidere de rol fiscal, nu s-a inscris in cartea funciara si nu si-a delimitat proprietatea, sustineri ce sunt contrazise chiar de probatoriul administrat de procuror in cursul urmaririi penale”.
In concluzie judecatorii ICCJ arata ca ,,niciunul dintre aspectele invederate de catre Parchet nu este de natura sa sustina, din punct de vedere probator, acuzatia formulata, aceasta ramanand la nivelul unei simple prezumtii”.
Astfel, Becali a fost achitat pentru infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata, Victor Babiuc si fiica lui, Ioana, pentru luare de mita si, respectiv, complicitate la luare de mita, iar Dumitru Cioflina, pentru abuz in serviciu.
Dintre principalele prevederi ale Legii nr. 656/2012 amintim:
In sensul prezentei legi:
a) prin spalarea banilor se intelege infractiunea prevazuta la art. 29;
b) prin finantarea actelor de terorism se intelege infractiunea prevazuta la art. 36 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului;
c) prin bunuri se intelege bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum si actele juridice sau documentele care atesta un titlu ori un drept cu privire la acestea;
d) prin tranzactie suspecta se intelege operatiunea care aparent nu are un scop economic sau legal ori care, prin natura ei si/sau caracterul neobisnuit in raport cu activitatile clientului uneia dintre persoanele prevazute la art. 10, trezeste suspiciunea de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism;
e) prin transferuri externe in si din conturi se intelege transferurile transfrontaliere, astfel cum sunt acestea definite potrivit reglementarilor nationale in materie, precum si operatiunile de plati si incasari efectuate intre rezidenti si nerezidenti pe teritoriul Romaniei;
f) prin institutie de credit se intelege entitatea definita la art. 7 alin. (1) pct. 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) prin institutie financiara se intelege orice entitate, cu sau fara personalitate juridica, alta decat institutia de credit, care desfasoara una ori mai multe dintre activitatile prevazute la art. 18 alin. (1) lit. b)–l), n) si n1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv furnizorii de servicii postale care presteaza servicii de plata si entitatile specializate care desfasoara activitati de schimb valutar. Intra in aceasta categorie si:
asiguratorii, reasiguratorii si brokerii de asigurare si/sau reasigurare, autorizati potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si sucursalele aflate pe teritoriul Romaniei ale asiguratorilor, reasiguratorilor si intermediarilor in asigurari si/sau reasigurari autorizati in alte state membre;
societatile de servicii de investitii financiare, consultantii de investitii, societatile de administrare a investitiilor, societatile de investitii, operatorii de piata, operatorii de sistem, asa cum sunt definiti potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, si reglementarilor emise in aplicarea acesteia;
h) prin relatie de afaceri se intelege relatia profesionala sau comerciala legata de activitatile profesionale ale persoanelor prevazute la art. 10 si despre care, la momentul initierii, se considera a fi de o anumita durata;
i) prin operatiuni ce par a avea o legatura intre ele se intelege operatiunile aferente unei singure tranzactii decurgand dintr-un singur contract comercial sau intelegere de orice natura intre aceleasi parti si a caror valoare este fragmentata in transe mai mici de 15.000 euro ori echivalentul in lei, atunci cand acestea sunt efectuate in cursul aceleiasi zile bancare, in scopul evitarii cerintelor legale;
j) prin banca fictiva se intelege o institutie de credit ori o institutie care desfasoara activitate echivalenta, inregistrata intr-o jurisdictie in care aceasta nu are o prezenta fizica, respectiv conducerea si administrarea activitatii si evidentele institutiei nu sunt situate in acea jurisdictie, si care nu este afiliata la un grup financiar reglementat;
k) prin furnizori de servicii pentru societatile comerciale si alte entitati sau constructii juridice se intelege orice persoana fizica sau juridica care presteaza cu titlu profesional oricare dintre urmatoarele servicii pentru terti:
constituie societati comerciale sau alte persoane juridice;
exercita functia de director ori administrator al unei societati sau are calitatea de asociat al unei societati in comandita ori o calitate similara in cadrul altor persoane juridice sau intermediaza ca o alta persoana sa exercite aceste functii ori calitati;
furnizeaza un sediu social, un domiciliu ales sau orice alt serviciu legat de o societate comerciala, o societate in comandita sau orice alta persoana juridica ori constructie juridica similara;
are calitatea de fiduciar in derularea unor activitati fiduciare exprese sau a altor operatiuni juridice similare ori intermediaza ca o alta persoana sa exercite aceasta calitate;
actioneaza sau intermediaza ca o alta persoana sa actioneze ca actionar pentru o persoana, alta decat o societate ale carei actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata care este supusa unor cerinte de publicitate in conformitate cu legislatia comunitara sau cu standarde fixate la nivel international;
l) prin grup se intelege un grup de entitati, asa cum este definit la art. 2 alin. (1) pct. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentara a institutiilor de credit, a societatilor de asigurare si/sau de reasigurare, a societatilor de servicii de investitii financiare si a societatilor de administrare a investitiilor dintr-un conglomerat financiar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 152/2007.
Proceduri de identificare a clientilor si de prelucrare a informatiilor referitoare la spalarea banilor
De indata ce o persoana fizica are suspiciuni ca o operatiune ce urmeaza sa fie efectuata are ca scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism, informeaza persoana desemnata de catre perosana juridica in vederea aplicarii prezentei legi, care sesizeaza imediat Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, denumit in continuare Oficiul.
Persoana desemnata analizeaza informatiile primite si sesizeaza Oficiul cu privire la suspiciunile motivate rezonabil. Acesta confirma primirea sesizarii.
Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor sau Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private va informa de indata Oficiul cu privire la autorizarea ori refuzul autorizarii operatiunilor prevazute la art. 28 din Legea nr. 535/2004, comunicand si motivul pentru care s-a dispus solutia respectiva.
Daca Oficiul considera necesar, poate dispune, motivat, suspendarea efectuarii operatiunii pe o perioada de 48 de ore.
In cazul in care cele 48 de ore se implinesc intr-o zi nelucratoare, termenul se proroga pana la prima zi lucratoare. Suma pentru care s-a dispus suspendarea operatiunii ramane blocata in contul titularului pana la expirarea perioadei pentru care s-a dispus suspendarea sau, dupa caz, pana la dispunerea altei masuri de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in conditiile legii.
Domeniul pietei de capital este unul foarte controversat datorita noutatii sale in tara noastra, a tehnicitatii deosebite pe care o prezita, dar si a gravitatii unor infractiuni deja comise in cadrul sau. Din acest motiv, urmeaza sa oferim unele explicatii necesar intelegerii domeniului, explicatii care au rolul de a construi si situatia premisa a infractiunilor reglementate de legea nr. 297/2004. Odata cu alinierea la cerintele Uniunii Europene, au fost determinate o serie de modificari legislative in acest domeniu. In cadrul sau, au activat, pe rand, Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, prima cu acest specific in Romania contemporana.
Exista 3 tipuri de raspundere in cazul Sima:
– raspunderea profesionala
-raspunderea penala
-raspunderea morala
Raspunderea penala:situatia lui Sima vizeaza infractiunea de gestiune si practica frauduloasa si chiar abuz de incredere.
In drept, fapta constituie infractiune de gestiune frauduloasa forma agravata prevazuta de art. 214 al. 2. Cod Penal, deoarece a fost savarsita in scopul de a dobandi foloase material.
Codul penal al Romaniei reglementeaza in articolul nr. 213 infractiunea de abuz de incredere ca fiind fapta unei persoane de a-si insusi un bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui.
Sunt asimilate bunurilor enumerate in textul de lege si inscrisurile. De asemenea, se considera abuz de incredere fapta coproprietarului care isi insuseste un bun aflat in coproprietate, daca bunul se afla in detentia lui exclusiva.
Continutul infractiunii
Persoana care detine bunul ce face obiectul infractiunii trebuie sa detina acel bun in baza unui titlu, fie ca este contract de gaj, depozit, transport etc. Detinerea bunului nu reprezinta o posesie in sensul celei definite de Codul civil, ci o detentie precara, ceea ce presupune obligatia celui care detine de a returna bunul in momentul incetarii raportului juridic. Daca nu exista un raport patrimonial in baza caruia se detine lucrul, nu se poate retine infractiunea de abuz de incredere, ci este o infractiune de furt.
In plus, nu trebuie confundata obligatia de restituire a bunului detinut precar, cu obligatia de a restitui o suma de bani, care face obiectul unui raport de drept civil si in caz de neexecutare a obligatiei, creditorul se poate indrepta impotriva debitorului care refuza restituirea sumei, numai in instanta civila.
Nu exista infractiunea de abuz de incredere nici atunci cand persoana detine bunul in baza unui raport civil care ii da drept sa il foloseasca, sa si-l insuseasca sau chiar sa nu il restituie.
In ce priveste actele de insusire, dispunere sau refuz, trebuie facute urmatoarele precizari. Insusirea unui bun sau a mai multor bunuri de catre aceeasi persoana, detentor precar, nu constituie continutul mai multor infractiuni de abuz de incredere, ci numai a uneia. Dispunerea consta in acte de dispozitie, spre exemplu instrainarea bunului, pe care detentorul le face, desi titlul in baza caruia detine bunul nu ii permite executarea unui astfel de act. In fine, refuzul de restituire, poate sa fie expres sau tacit si consta in atitudinea faptuitorului de a nu inapoia bunul detinut. Poate forma element material al infractiunii si distrugerea bunului primit in gaj de la creditor.
Pedeapsa pentru abuz de incredere
Infractiunea de abuz de incredere se poate savarsi in toate formele de participatie penala: autorat (coautorat), complicitate, instigare. Tentativa, desi posibila, nu este sanctionata de lege. Pedeapsa pentru infractiunea de abuz este inchisoarea de la 3 luni la 4 ani sau amenda. Ori de cate ori bunul, obiect al infractiunii, este proprietate privata, cu exceptia cazului in care acesta apartine partial sau in intregime statului, actiunea se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala a faptuitorului.
Daca se face ce se doreste si anume discretionar cu banii celor care joaca se incalca Legea nr.297/2004 privind piata de capital
Legea 297/2004. Acest act normativ este unul amplu, complex, cuprinzand si reglementarile virtuale care au intrat in vigoare la un moment ulterior celui stabilit pentru intrarea in vigoare a Legii nr. 297/2004, momentul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, 1 ianuarie 2007.Ca si in cazul actelor normative anterioare, si Legea nr. 297/2004 include norme juridice incriminatorii, norme care definesc infractiuni, in cazul nostru prin tehnica trimiterii.
Astfel, in art. 279 din lege, se stabileste ca „Savarsirea cu intentie a faptelor prevazute la art. 237 alin. (3), art. 245-248 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda, in limitele prevazute la art. 276 lit. c), si cu pedeapsa accesorie a interdictiei prevazute la art. 273 alin. (1) lit. c) pct. 3.Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda.
In limitele prevazute la art. 276 lit. c), accesarea cu intentie de catre persoane neautorizate a sistemelor electronice de tranzactionare, de depozitare sau de compensare-decontare”.Continutul legal: „incalcarea cu intentie de catre administratorul, directorul si/sau directorul executiv al unei societati comerciale a obligatiei de a prezenta actionarilor situatii financiare exacte si informatii reale privind conditiile economice ale societatii constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda.
In limitele prevazute la art. 276 lit. c) – intre jumatate si totalitatea valorii tranzactiei realizate cu savarsirea faptelor prevazute la art. 245 – 248 din Legea nr. 297/2004 si cu pedeapsa accesorie a interdictiei prevazute la art. 273 alin. (1) lit. c) pct. 3 – interzicerea temporara a desfasurarii unor activitati si servicii ce cad sub incidenta Legii nr. 297/2004.In cazul de fata, este vorba de o varianta de specie a infractiunii prevazute de art. 271 pct. 2 din Legea nr. 31/1990,
Legea societatilor comerciale care prevede ca se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii care prezinta, cu rea-credinta, actionarilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale.
De fiecare data cand fapta va fi comisa in cadrul unei societati comerciale admisa la tranzactionare pe piata de capital prin autorizare de C.N.V.M., se va aplica art. 279 alin. (1) din Legea nr. 279/2004. Autorizatia de acorda in urma constatarii indeplinirii conditiilor legale pentru aceasta. In cazul in care o astfel de autorizatie exista nu se vor mai aplica prevederile art. 271 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, ci cele din Legea nr. 297/2004.
Deci exista legislatie.Unele sunt infractiuni pentru care trebuie depusa plangere prealabila,altele nu.Chiar daca nu avem plangeri din partea pagubitilor se poate urmari penal domnul Sima.
Raspunderea profesionala
Polita de asigurare privind raspunderea civila profesionala a brokerilor de asigurari
Prezenta asigurare acopera pierderile banesti pe care Asiguratul este obligat sa le suporte in cazul in care, in legatura cu exercitarea profesiei de broker de asigurari, a cauzat un prejudiciu unui client al sau, persoana fizica sau juridica, pe care, in temeiul angajarii raspunderii sale contractuale profesionale, este obligat sa il repare. Asiguratorul acopera pretentiile de despagubiri, ca urmare a prejudiciilor produse de Asigurat clientilor sai cu care a incheiat un contract valabil de mandat comercial (contract de reprezentare, contract de comision, contract de brokeraj), prin incalcarea din culpa a obligatiilor profesionale ca broker de asigurari (urmarea unui act de neglijenta, eroare sau omisiune) comis oriunde sau pretins a fi fost comis in perioada de valabilitate a politei, in limita raspunderii asumate prin polita, pentru: a) sume pe care Asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de daune pentru prejudicii materiale provocate, din culpa sa, clientilor, in exercitarea profesiei si conform cu clauzele contractului de brokeraj incheiat cu acesta pentru operatiuni ca: – negocierea in numele clientului sau si incheierea de contracte de asigurare pentru acesta; – realizarea acoperirii riscurilor convenite prin contractul de mandat cu clientul, obtinerea conditiilor de asigurare corespunzatoare referitor la sume asigurate / limite ale raspunderii, modalitati de plata a asigurarii, regularizarea daunelor ; – corespondenta intre client si Asigurator privind chestionar de asigurare, rezilierea sau denuntarea politei, reinnoirea politei, plata primelor de asigurare, acte si documente pentru intocmirea dosarelor de dauna in vederea despagubirii / indemnizarii, orice alte servicii specificate in contractul de mandat, conform legislatiei in vigoare privind activitatea de broker de asigurari; b) cheltuieli de judecata facute de Asigurat in procesul civil, daca a fost obligat la desdaunaare; c) cheltuieli de judecata facute de clientul Asiguratului in calitate de prejudiciat pentru indeplinirea formalitatilor legale in vederea obligarii Asiguratului la plata despagubirii, cu conditia ca acesta sa fi fost obligat prin hotarare judecatoreasca la plata acestora. Calitatea de asigurat: Prin Asigurat, in sensul prezentelor conditii se intelege: a) Broker de asigurare, (asa cum este definit de Legea Nr. 32/2000, si de ORDINUL nr. 4/2001), respectiv persoana juridica romana sau straina, autorizata in conditiile legii, care, pentru clientii sai, negociaza sau incheie contracte de asiguraresi acorda alte servicii in legatura cu protectia impotriva riscurilor sau cu regularizarea daunelor; b) Polita se incheie pe numele societatii comerciale pentru toti angajatii cu contract de munca, si pentru toti colaboratorii cu contracte de sub-mandat.
Raspunderea morala
Creste foarte mult neincrederea in activitatea bursei si ar putea fiecare dintre brokeri sa il cheme delictual pe Sima pentru daune in instanta
av.Coltuc Marius Vicentiu
www.coltuc.ro
avocat@coltuc.ro
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală faţă de un număr de 67 de persoane care au luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012, după cum urmează :
– 49 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în
sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
– 18 persoane, observatori din partea unei organizaţii neguvernamentale care au şi calitatea de membri ai unui partid, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 Cod penal raportată la art.17 lit.c din Legea 78/2000
În actele de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice şi probe că în data de 29 iulie 2012, cei 49 de învinuiţi, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din mai multe localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, având întreaga responsabilitate pentru desfăşurarea, în condiţii de legalitate, a procesului de votare, au înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, corespunzător aceluiaşi număr de semnături falsificate.
Pe de altă parte, în zilele de 19, 20, 21 iulie 2012, ceilalţi 18 învinuiţi din prezentul dosar penal au completat olograf şi au semnat câte o declaraţie de neapartenenţă politică, în scopul acreditării ca observatori din partea Asociaţiei „Ţara Noastră”, la referendumul din 29 iulie 2012. Deşi erau membri ai unui partid politic, în actele respective, depuse la Biroul Electoral Central, cei 18 învinuiţi au declarat, în mod mincinos, contrariul. În calitate de membri ai unei formaţiuni politice şi concomitent, de observatori la diferite secţii de votare din localităţi din judeţul Teleorman, cei 18 învinuiţi au comunicat, în fiecare oră, pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, prezenţa la vot în secţiile respective, către numărul telefonic 1855, care era parte din sistemul IT controlat de Dragnea Nicolae Liviu, învinuit în acelaşi dosar.
În acest fel, atât cei 49 de preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare, cât şi cei 18 observatori din partea unui ONG care erau şi membri de partid, au contribuit la realizarea scopului urmărit de Dragnea Nicolae Liviu, secretar general al unui partid politic, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000
Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată a inculpatului CHEBUȚIU RADU-FLAVIU, avocat în cadrul Baroului Hunedoara, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2012, inculpatul Chebuțiu Radu Flaviu, avocat în cadrul Baroului Hunedoara, care a pretins și primit de la un denunțător sumele de 6.000 lei și 1.100 euro în scopul de a interveni pe lângă funcționari din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală Alba și Institutul de Medicină Legală Cluj Napoca, pentru a obține un rezultat al analizei toxicologice a alcoolemiei favorabil denunțătorului. Acest document medico – legal îi era necesar denunțătorului pentru a nu fi trimis în judecată pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie peste limita legală.
În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparținând inculpatului Chebuțiu Radu Flaviu.
La data de 12 septembrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus arestarea preventivă a inculpatului Chebuțiu Radu Flaviu pe un termen de 29 de zile
La data de 17 septembrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus cercetarea în stare de libertate a inculpatului Chebuțiu Radu Flaviu și luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile.
Dosarul a fost înaintat spre judecare Curții de Apel Alba Iulia.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Rezultatele activităţii în perioada August 2005 – Octombrie 2012 arată că DNA a devenit o instituţie cu o experienţă consolidată în combaterea corupţiei la nivel mare si mediu.
Se observă un progres constant ca volum al activităţii de investigare şi trimitere în judecată, ca varietate a domeniilor investigate, precum şi ca relevanţă a cauzelor din perspectiva calităţii persoanelor ori a valorii prejudiciilor reţinute.
Calitatea actelor de urmărire penală şi validitatea probatoriilor întocmite de procurorii anticorupţie a fost confirmată de instanţele de judecată prin decizii definitive de condamnare a 90 % din persoanele trimise în judecată.
Concret, în perioada august 2005 – 1 octombrie 2012, aproximativ 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupţie, asociere, asimilate sau în legătură cu faptele de corupţie – se apreciaza in raportul prezentat de Daniel Morar la incheierea mandatului.
Cu referire la deciziile definitive de condamnare, se constată o schimbare de ritm din 2011 până în prezent, în sensul că, în mai puţin de doi ani, numărul persoanelor condamnate definitiv în dosare de corupţie l-a depăşit simţitor pe cel aferent celor cinci ani precedenţi, însumaţi, respectiv perioada 2006 – 2010. De asemenea, în ultimii doi ani, 33 % sunt decizii de condamnare cu detenţie.
Astfel, în primele nouă luni ale lui 2012, instanţele au condamnat definitiv un număr aproape dublu de persoane faţă de anul precedent (552) situaţie ce o repetă pe cea înregistrată în anul 2011 (298 persoane condamnate) comparativ cu anul 2010 (154 persoane condamnate).
Aceeaşi dinamică s-a înregistrat şi în cazul persoanelor cu funcţii importante condamnate definitiv pentru fapte de corupţie : din 11 demnitari, şapte au fost condamnaţi definitiv în cursul anului 2012.
Pe categorii de funcţii, în perioada de referinţă au fost condamnaţi definitiv 26 de primari, viceprimari şi subprefecţi precum şi 6 membri de consilii judeţene, 24 de magistraţi, 164 de ofiţeri de poliţie, 50 de directori de companii naţionale şi instituţii publice, 60 de persoane din cadrul instituţiilor cu atribuţii de control (Garda Financiară, ANAF, AVAS, ITM, Administraţii financiare etc.).
Analiza cauzelor finalizate prin condamnare arată o tipologie a modului de acţiune infracţională: de exemplu, în dosare cu miniştri şi secretari de stat – însuşire de fonduri sau schimbarea destinaţiei acestora; în dosare cu membri ai parlamentului – intervenţii la diverse instituţii (ministere, justiţie, poliţie) pentru a rezolva ilegal diverse probleme; în dosare cu persoane având poziţii de decizie la nivel local – fraudarea licitaţiilor publice in favoarea unor persoane sau fraudarea fondurilor europene, restituiri ilegale sau subevaluarea bunurilor în operaţiuni de vânzare; emiterea de decizii nedrepte în schimbul mitei sau influenţarea colegilor în procese penale sau civile.
În perioada august 2006 – octombrie 2012, au fost trimise în judecată peste 4.700 de persoane pentru fapte de corupţie, asociere, asimilate sau în legătură cu faptele de corupţie. Din acestea, aproximativ jumătate deţineau poziţii importante de decizie sau control, la nivel central sau local. Spre exemplu, au fost deferiţi justiţiei, pentru fapte de corupţie, 23 de membri ai Parlamentului, 15 miniştri şi secretari de stat, 8 prefecţi/subprefecţi şi tot atâţia preşedinţi de consilii judeţene, precum şi 9 directori de agenţii naţionale cu rang de secretar/subsecretar de stat, 40 de şefi de companii naţionale şi regii, precum şi 25 de directori de instituţii publice. Acestora li se adaugă peste 100 de primari, peste 50 de magistraţi, 500 de ofiţeri de politie şi numeroşi vameşi, inspectori fiscali, comisari de garda financiară etc.
Parchetul Capitalei cerceteaza mai multe persoane pentru eliberare nelegala de retete, ceea ce a generat o paguba de 1,6 milioane de lei Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, marti anchetatorii facand sase perchezitii, informeaza surse judiciare.
,,Activitatea infractionala a constat, in principal, in fraudarea de catre mai multi medici si farmacisti a bugetului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, cauzandu-se un prejudiciu de aproximativ 1.600.000 lei”, sustin anchetatorii.
Douazeci si doua de persoane urmeaza a fi aduse marti de politisti la audieri, in baza unor mandate de aducere. Alte patru au fost citate ca martori pentru audieri. Tot marti, procurorii urmeaza sa le aduca la cunostinta invinuirile persoanelor cercetate. Cazul a plecat de la denuntul unei persoane.
Potrivit aceluiasi comunicat al Parchetului Capitalei, la actiune participa noua procurori ai Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti si 65 de politisti din cadrul DGPMB, fiind executate 26 de mandate de aducere.
Actiunea de marti vine dupa ce in luna martie in aceeasi cauza au fost efectuate 27 de perchezitii domiciliare.
Procurorii DNA au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendum, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj, şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-au ajutat pe Liviu Dragnea.
Dintre acestea, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), 49 au fost preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Alte 18 persoane au fost, la referendum, observatori din partea unei organizaţii neguvernamentale, având însă şi calitatea de membri ai unui partid, aceştia fiind acuzaţi de fals în declaraţii.
Potrivit DNA, în actele de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice şi probe că, în 29 iulie 2012, cei 49 de învinuiţi, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din mai multe localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, având întreaga responsabilitate pentru desfăşurarea, în condiţii de legalitate, a procesului de votare, au înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, corespunzător aceluiaşi număr de semnături falsificate.
Pe de altă parte, afirmă procurorii, în zilele de 19, 20, 21 iulie 2012, ceilalţi 18 învinuiţi din prezentul dosar penal au completat olograf şi au semnat câte o declaraţie de neapartenenţă politică, în scopul acreditării ca observatori din partea Asociaţiei „Ţara Noastră”, la referendumul din 29 iulie 2012. Deşi erau membri ai unui partid politic, în actele respective, depuse la Biroul Electoral Central, cei 18 învinuiţi au declarat, în mod mincinos, contrariul.
Procurorii anticorupţie au început urmărirea penală faţă de Nicolae Liviu Dragnea, pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
Dragnea ar fi iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale, precum şi primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine şi recomandări cu conţinut ilicit, destinate coordonatorilor sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanţi, mai arătau procurorii.
Statul a fost unul dintre „băieţii deştepţi” de la Hidroelectrica, care a dus o politică nesăbuită prin contracte păguboase pentru companie şi investiţii în favoarea altor instituţii, a afirmat Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.
Borza, prezent sâmbătă la inaugurarea ecluzei de la Porţile de Fier I, a acuzat politica guvernărilor din ultimii ani care au contribuit la „căpuşarea” Hidroelectrica.
„Hidroelectrica este a întregii Românii şi ea trebuie susţinută în primul rand de către stat. O să fac o observaţie ceva mai maliţioasă vis-à-vis de statul roman. Că tot este la modă acea sintagmă cu sens peiorativ: «Băieţii deştepţi». S-ar putea ca cel mai deştept băiat dintre băieţii deştepţi să fi fost chiar statul român”, a spus reprezentantul Euro Insol.
Argumentele lui Borza pentru care statul este unul dintre „băieţii deştepţi” sunt legate de faptul că miniştri de resort din ultimii ani au negociat contracte de livrarea a unei cantităţi de energie mai mare decât putea produce Hidroelectrica, iar ulterior, compania a fost nevoită să cumpere energie la preţuri foarte mari.
„Pe semnătura mai multor miniştri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziţioneze energie electrică la preţul de 234, 250 de lei (pe MWh – n.r), pentru ca ulterior să o vândă băieţilor deştepţi la 130 de lei sau în piaţa reglementată la 189 de lei. Ne mai mirăm cum a ajuns Hidroelectrica în insolvenţă, să înregistreze la 20 iunie 2012 datorii de peste 1 milliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei? Este o consecinţă a acestei politici nesăbuite de a trage din toate părţile în Hidroelectrica”, a mai spus el.
Potrivit reprezentantului administratorului judiciar, la nivelul Hidroelectrica s-a început o evaluare a tuturor sucursalelor din ţară, iar la sfârşitul lunii octombrie se vor emite noile organigrame. Vizat de restructurări este sectorul TESA, care este supradimensionat.
Lucrările de retehnologizare a ecluzei de la Porţile de Fier I au avut loc în perioada iunie 2011 – august 2012, valoarea investiţiei fiind de 63 de milioane de euro.
Ecluza asigură circulaţia navelor prin această secţiune a fluviului, fiind prevăzută cu instalaţii de umplere şi golire a sasurilor, porţi şi turn de comandă pentru dirijarea ecluzării şi reglementarea navigaţiei prin ecluză.
Borza a declarat că în 19 septembrie a înaintat ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu, o cerere prin care solicită ca statul să plătească cei 30 milioane euro pe care s-a angajat să-i aloce investiţiei în ecluza de la Porţile de Fier.
„Investiţia în această ecluză nu aduce niciun leu pentru Hidroelectrica. În ultimii zece ani Hidroelectrica a investit 3,5 miliarde euro în proiecte fără componentă energetică. Din această sumă a construit doar 150 MW”, a adăugat Borza.
Borza a adăugat că nu are în vedere acţionarea în instanţă a Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, pentru recuperarea celor 30 milioane euro, dar este posibilă o compensare cu dividendele datorate de companie statului. El nu a precizat valoarea dividendelor.
Drepturile acuzatului sunt respectate daca acesta a mandatat un avocat pentru a-l apara la proces si a fost intr-adevar aparat de avocatul respectiv in cursul procesului.
Decizia-cadru privind mandatul european de arestare urmareste simplificarea si accelerarea procedurilor de predare a persoanelor intre statele membre. Acest nou regim elimina complexitatea si riscurile de intarziere inerente procedurilor de extradare prin stabilirea unui sistem de libera circulatie a deciziilor judiciare intemeiat pe recunoasterea reciproca.
In acest context, o dispozitie din decizia-cadru interzice autoritatilor judiciare sa refuze executarea mandatului de arestare emis in scopul executarii unei pedepse, in ipoteza in care persoana interesata nu a fost prezenta personal la proces, atunci cand, avand cunostinta de procesul stabilit, a mandatat un avocat pentru a o apara si a fost intr-adevar aparata de avocatul respectiv.
Or, potrivit jurisprudentei Tribunal Constitucional (Curtea Constitutionala, Spania), in cazul condamnarilor pentru infractiuni grave pronuntate in lipsa acuzatului, predarea condamnatului trebuie sa fie conditionata de posibilitatea de revizuire a hotararii in statul membru care a emis mandatul de arestare.
In octombrie 1996, Audiencia Nacional (Spania) a declarat admisibila extradarea in Italia a domnului Stefano Melloni pentru a fi judecat acolo pentru faptele enumerate in mandatele de arestare emise de Tribunale di Ferrara (Italia). Dupa ce a beneficiat de o punere in libertate in schimbul unei cautiuni de 5 000 000 ESP (aproape 30 000 de euro), pe care a achitat-o in ziua urmatoare, domnul Melloni a fugit, astfel incat nu a mai putut fi predat autoritatilor italiene.
In 1997, Tribunale di Ferrara a constatat neprezentarea domnului Melloni si a decis ca notificarile ulterioare sa fie efectuate avocatilor pe care acesta ii numise deja. Printr-o hotarare a Tribunale di Ferrara din 2000, confirmata ulterior printr-o hotarare a Corte d’Appello di Bologna (Curtea de Apel din Bologna, Italia) din 2003, domnul Melloni a fost condamnat in lipsa la o pedeapsa cu inchisoarea de zece ani pentru bancruta frauduloasa. Printr-o hotarare din 2004, Corte suprema de cassazione (Curtea suprema de casatie, Italia) a respins recursul formulat de avocatii acestuia.
Ca urmare a arestarii acestuia de politia spaniola, domnul Melloni s-a opus predarii sale autoritatilor italiene, aratand ca, in primul rand, in pofida faptului ca in apel a desemnat un alt avocat si i-a revocat pe cei doi anteriori, notificarile au continuat sa fie adresate acestora din urma.
In al doilea rand, acesta a afirmat ca dreptul procedural italian nu prevede posibilitatea de a formula o cale de atac impotriva condamnarilor pronuntate in lipsa, motiv pentru care mandatul european de arestare ar trebui, daca este cazul, sa fie supus conditiei ca Italia sa garanteze posibilitatea de a formula o cale de atac impotriva hotararii.
In septembrie 2008, Audiencia Nacional a decis predarea domnului Melloni autoritatilor italiene in vederea executarii pedepsei care i-a fost aplicata de Tribunale di Ferrara, apreciind ca nu s-a dovedit faptul ca avocatii desemnati de domnul Melloni incetasera sa il reprezinte.
Instanta spaniola a considerat ca dreptul acestuia la aparare fusese respectat, dat fiind ca avusese cunostinta in prealabil de desfasurarea procesului, ca s-a aflat in mod voluntar in situatia de contumacie si ca a desemnat doi avocati pentru reprezentarea si apararea sa, care intervenisera in aceasta calitate in prima instanta, in apel si in recurs, epuizand astfel caile de atac.
Domnul Melloni a introdus o cale de atac impotriva acestei hotarari la Tribunal Constitucional. Acesta din urma intreaba Curtea de Justitie daca decizia-cadru interzice instantelor spaniole sa conditioneze predarea domnului Melloni de posibilitatea revizuirii condamnarii sale.
In concluziile prezentate, avocatul general Yves Bot propune Curtii sa raspunda, in primul rand, ca dispozitia in cauza din decizia-cadru nu permite autoritatii judiciare de executare, in cazurile mentionate in dispozitia respectiva, sa supuna executarea unui mandat european de arestare conditiei ca persoana care face obiectul acestuia sa poata beneficia de rejudecarea cauzei in statul membru care a emis mandatul.
Avocatul general considera ca aceasta concluzie rezulta nu doar din modul de redactare al dispozitiei mentionate, ci si din obiectivele urmarite de legiuitorul Uniunii.
In fata unor incertitudini care erau de natura sa reduca eficacitatea mecanismului de recunoastere reciproca a deciziilor judiciare pronuntate in lipsa, legiuitorul Uniunii a decis sa prevada in mod exhaustiv cazurile in care executarea unui mandat european de arestare emis in scopul executarii unei hotarari pronuntate in lipsa trebuie sa fie considerata ca nu aduce atingere dreptului la aparare.
Acest lucru este incompatibil cu mentinerea posibilitatii ca autoritatea judiciara de executare sa conditioneze predarea unei persoane de revizuirea condamnarii in scopul garantarii dreptului acesteia la aparare, in imprejurari precum cele din speta.
In al doilea rand, avocatul general considera ca aceasta dispozitie este compatibila cu dreptul la un proces echitabil si cu respectarea dreptului la aparare prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, acesta apreciaza ca dispozitia mentionata stabileste conditiile in care persoana interesata trebuie sa fie considerata ca a renuntat in mod voluntar si neechivoc sa se prezinte la proces, astfel incat nu mai poate revendica beneficiul unei rejudecari a cauzei.
In ultimul rand, avocatul general se pronunta cu privire la domeniul de aplicare al articolului 53 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care prevede ca aceasta nu aduce atingere drepturilor omului recunoscute, in domeniile de aplicare corespunzatoare, prin constitutiile statelor membre.
Potrivit avocatului general, aceasta dispozitie nu poate fi invocata pentru a face sa prevaleze dreptul constitutional national fata de decizia-cadru si a conditiona astfel executarea unui mandat european de arestare de beneficiul unei rejudecari a cauzei in statul membru emitent. Aceasta constatare rezulta din respectarea principiilor preeminentei dreptului Uniunii, aplicarii uniforme si eficiente a dreptului Uniunii in cadrul statelor membre si securitatii juridice.
In plus, avocatul general aminteste ca nivelul de protectie a drepturilor fundamentale nu trebuie sa fie stabilit in abstracto, ci intr-un mod adaptat cerintelor legate de obiectivele urmarite de Uniune.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Craiova l-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv pe Constantin Dragotoniu, director general al Energoconstrucţia Bucureşti pentru trafic de influenţă, transmite DNA într-un comunicat de presă.
În rechizitoriu, procurorii susţin că în perioada 18 august – 4 septembrie, Constantin Dragotoniu, director general, administrator şi preşedinte al Consiliului de administraţie al S.C. Energoconstrucţia – Filiala Bucureşti S.A., a pretins de la reprezentantul unei societăţi comerciale (denunţător în cauză) suma de 60.000 euro, pentru a retrage o acţiune judecătorească aflată pe rolul instanţelor civile.
Acuzatiile sunt legate retrocedarea ilegala a unor intinse suprafete de padure, in urma carora s-ar fi creat un prejudiciu estimat de anchetatori la peste 300.000 de lei. Dupa doi ani, sentinta Judecatoriei Focsani a constat intr-o
pedeapsa de 3 ani si 8 luni cu executare pentru Sararu, 3 ani si patru luni cu suspendare pentru Nastase, in vreme ce Copu si Ursu au primit 2 ani si 4 luni. Instanta a dispus si anularea actelor false care au stat la baza retrocedarilor si a dispus ca Romsilva sa fie despagubita de inculpati. In aprilie 2011, in apel, cei patru puteau inca raspundeau pentru infractiunile pentru care fusesera trimisi in judecata, fiind majorata pedeapsa primarului. „Admite apelul parchetului. Desfiinteaza sentinta in parte. Majoreaza pedepsele aplicate inculpatului Sararu Gheorghe si contopeste aceste pedepse in pedeapsa cea mai grea de 4 ani si 6 luni inchisoare. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei. Respinge ca nefondate apelurile declarate de Nastase Constantin si Sararu Gheorghe”, se preciza in minuta instantei Tribunalului Vrancea.
Inculpatii trebuie sa plateasca despagubiri pentru ce au facut
In recurs, inculpatii au convins Curtea de Apel Galati ca dosarul trebuie rejudecat. Astfel, sentinta a fost casata, iar cauza a fost trimisa din nou la tribunal, unde, desi inculpatii au fost gasiti din nou vinovati anul acesta, era de asteptat ca, dupa atat timp, infractiunile sa fie deja prescrise. „…inceteaza procesul penal pornit impotriva inculpatului Sararu Gheorghe pentru infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, ca urmare a intervenirii unei cauze care inlatura raspunderea penala, respectiv prescriptia raspunderii penale… inceteaza procesul penal pornit impotriva aceluiasi inculpat, pentru infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma instigarii, ca urmare a intervenirii unei cauze care inlatura raspunderea penala, respectiv prescriptia raspunderii penale. Achita pe acelasi inculpat, Sararu Gheorghe pentru infractiunea de sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, intrucat faptei ii lipseste un element constitutiv al infractiunii”, se arata in sentinta emisa de Tribunal.
De altfel, si ceilalti inculpati au avut aceeasi „soarta”: vinovati, dar liberi. „Modifica in parte latura civila a cauzei, in sensul ca obliga in solidar pe inculpatii Sararu Gheorghe si Nastase Constantin sa plateasca partii civile Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA Bucuresti si suma de 56.274,83 lei, despagubiri civile, determinate de constituirea ilegala a dreptului de proprietate pentru suprafata de 8,33 ha in favoarea invinuitului Minea Radu”, se mai arata in minuta. Initial, la Judecatoria Focsani, Sararu, Nastase si Copu au fost obligati sa plateasca in solidar 13.291 de lei, in timp ce primii dintre ei, impreuna cu Ursu, aveau de platit Romsilva 17.486 lei, reprezentind contravaloarea masei lemnoase recoltata din suprafetele de padure retrocedate necuvenit.
Peste 28 de hectare de padure retrocedate ilegal
Cercetarile procurorilor, care au durat aproape un an, au demarat in urma unor sesizari cu privire la faptul ca functionarii din cadrul Comisiei Locale Mera pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor au propus reconstituirea necuvenita a dreptului de proprietate in favoarea lui Ion Copu, Valentin Ursu si Radu Minea, cu suprafete de padure, in total 28,23 hectare. La parchet erau zeci de dosare cu obiect asemanator, fiind conexate in unul singur aproximativ patru. Initial, ancheta a demarat impotriva a opt persoane, pe langa cei patru ajunsi in instanta fiind cercetati si secretarul Marioara Serban, functionarul silvic Stefan Lupascu, impreuna cu Radu Minea si Lorica Popescu. Autoritatile de la acea vreme din Primaria Mera, Sararu si Nastase, nu si-au recunoscut vinovatia, ca si secretarul primariei, Marioara Serban, si functionarul silvic Stefan Lupascu.
Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au finalizat cercetarile si au dispus, prin rechizitoriu, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a lui
Sorin Ovidiu Vantu (aflat in prezent in executarea unei pedepse privative de libertate intr-o alta cauza) pentru spalare de bani (doua fapte) si instigare la delapidare.
Potrivit rechizitoriului trimis de procurori instantei Tribunalului Bucuresti, Sorin Ovidiu Vantu l-a mandatat pe Nicolae Popa ca, din sumele avansate de acesta, sa efectueze, in numele sau personal, investitii la Fondul National de Investii, in baza dispozitiilor pe care i le dadea in acest sens. Procurorii arata, in rechizitoriu, ca Sorin Ovidiu Vantu s-a folosit de operatiuni economice pentru a ascunde banii obtinuti din delapidarea FNI, sumele incasate fiind trecute prin firmele sale si prin alte firme.
Banii astfel obtinuti au fost folositi, printre altele, pentru aportul de capital la Editura Cristoiu, plata partilor sociale cesionate de Mihai Tatulici Production SA, cumpararea de la Mircea Dinescu a actiunilor la Catavencu SA, achizitionarea mai multor imobile si terenuri, precum si pentru sponsorizari, in 1998 si 1999, printre beneficiari fiind UFC Rapid, Fundatia Open Romania, International Herald Tribune si Federatia Romana de Atletism.
O alta parte din sumele incasate de Vantu de la FNI a fost folosita pentru finantarea sau creditarea firmelor proprii, Gelsor SA, Imola SA si Curentul SA, pentru constituirea sau majorarea capitalului social la societati comerciale, ca aport la capitalul SOV Invest SA sau pentru achizitionarea mai multe imobile si terenuri.
Liviu Dragnea a ajuns la sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jurul orei 13.00, fiind insotit de avocat. Presedintele CJ Teleorman a spus ca a fost chemat de procurori si s-a prezentat, precizand ca va face mai multe declaratii cand va pleca de la DNA.
La iesirea de la DNA, Dragnea a precizat ca nu a dat declaratii in fata procurorilor, dar in schimb le-a lasat un memoriu privind faptele de care este acuzat, aratand ca analizarea activitatii sale politice in contextul campaniei electorale creeaza un precedent ,,extrem de periculos”. El a spus ca in memoriul pe care l-a lasat procurorilor vorbeste pe larg despre presupusele fapte de care este acuzat in dosarul privind referendumul.
Liviu Dragnea a precizat ca analizarea activitatii sale politice in cadrul campaniei electorale creeaza ,,un precedent estrem de periculos” in ceea ce priveste functionarea partidelor politice.
,,Repet ce am spus la inceput, daca se analizeaza activitatea mea politica in cadrul unei campanii electorale consider ca este un dosar eminamente politic. Mi se pare un precedent extrem de periculos, functionarea unor partide, stabilirea unor obiective politice sa fie considerate sau sa poata fi interpretate ca niste fapte penale. De asemenea, mi se pare extrem de periculos si cred ca ar trebui sa modificam legea partidelor”, a declarat Dragnea, la iesirea din sediul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).
Secretarul general al PSD a precizat ca, in context actual, ar trebui eliminat unul dintre obiectivele principale ale partidelor politice, respectiv acela de a-si indemna oamenii sa-si exercite dreptul la vot.
,,Ar trebui sa nu mai avem acolo ca unul dintre obiective principale pentru partidele politice sa isi indemne oamenii sa-si exercite dreptul la vot. Poate ar fi bine sa propun in PSD si in USL sa ne propunem pierderea alegerilor. Altfel, daca ne propunem ca obiectiv sa castigam alegerile din noua decembrie, s-ar putea sa fie considerat ca si foloase necuvenite”, a mai aratat Dragnea.
Dosarul unui politist vrancean se judeca de doi ani, timp in care doua instante au dat sentinte contradictorii. In urma cu doi ani, politistul a fost achitat la instanta de fond, fiindu-i aplicata prin sentinta o amenda administrativa de
1.000 de lei. Ulterior, in apel, Curtea de Apel Galati a constatat de asemenea nevinovatia lui Maricel Ciurciumel, pentru ca, in aprilie anul trecut, Inalta Curte sa decida casarea sentintei Tribunalului Vrancea si sa trimita dosarul spre rejudecare.Anul acesta, in rejudecare, instanta care il achitase initial a decis insa ca Ciurciumel este vinovat, astfei incat l-a condamnat la un an cu suspendare, interzicandu-i „exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 alin.1 lit.a teza II c.p. in conditiile art. 71 alin.2 c.p.”. Concret, politistului i-a fost interzis dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice. La rejudecarea in apel, CA Galati a respins recursul inculpatului, insa o sentinta definitiva in acest caz poate fi data doar la Curtea Suprema.
In rechizitoriul intocmit de procurori se arata ca fostul agent sef al Postului de Politie din Timboiesti a condus masina politiei sub influenta bauturilor alcoolice. Acest lucru a iesit la iveala dupa ce a produs un accident rutier minor, insa alcoolemia relevata nu a fost una minora : 0,80 mg/l alcool pur in aerul expirat.
DIICOT Brasov a dispus trimiterea in judecata a fostului sef al ANAF, Sorin Blejnar, si alti 22 de inculpati, pentru constituire sau sprijinire de grup infractional organizat, evaziune fiscala si spalare de bani.
Primul termen in cadrul dosarului condtituit de catre DIICOT a fost stabilit pentru 10 octombrie la Tribunalul Brasov.
Potrivit presedintelului Tribunalului Brasov, judecatorul Alina Mioc, dosarul a ajuns la instanta vineri dupa-amiaza, in total fiind trimise in judecata 17 persoane fizice si sase persoane juridice.
Sursa: Wall Street
Infractiunile retinute in sarcina lui Liviu Dragnea sunt urmatoarele:
In rezolutia de incepere a urmaririi penale, procurorii au retinut ca exista indicii temeinice ca, in calitate de secretar general al unui partid politic, invinuitul Dragnea Nicolae Liviu si-a folosit influenta si autoritatea functiei in vederea obtinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezente de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care sa garanteze validarea acestuia.
Astfel, acesta a initiat o asociere formata din numeroase persoane (presedinti si membri ai sectiilor de votare coordonati de responsabili locali si judeteni, presedinti de organizatii judetene si locale, precum si primari ai partidului), iar scopul asocierii era savarsirea de infractiuni prevazute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.
In acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui numar restrans de persoane sa obtina, in timp real, informatii despre numarul de votanti si modul cum s-a votat in sectiile de votare.
Astfel, ora de ora, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezentei la urne, identificand sectiile de vot cu prezenta slaba.
Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine si recomandari cu continut ilicit, destinate coordonatorilor si/sau membrilor sectiilor de votare si altor persoane, in vederea maririi artificiale a numarului de votanti.
De asemenea, invinuitul Dragnea Nicolae Liviu a constituit un sistem national de influenta pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al formatiunii politice, de a se implica in:
Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Paşcu, este cercetat de DNA în cazul unor afaceri cu motorină pentru armată, informează RomâniaTV.
Dosarul lui Paşcu a fost disjuns dintr-un alt dosar.
Ioan Mircea Paşcu a deţinut funcţia de ministru al Apărării în perioada 2000-2004 în care Adrian Năstase a ocupat fotoliul de prim-ministru.
În prezent, Paşcu este europarlamentar din partea PSD.
În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Bunea Stancu a întocmit şi adoptat atât expunerile de motive, cât şi hotărârile Consiliului Judeţen Brăila, şi a semnat contractele de asociere între Consiliul Judeţean Brăila cu SC Clubul de Fotbal Brăila SA, respectiv cu Asociaţia Sportivă Handbal Club „Dunărea” Brăila, în baza cărora a fost încasată suma totală de 7.512.207 lei, informează Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI).
„SC Clubul de Fotbal Brăila SA şi Asociaţia Sportivă Handbal Club Dunărea Brăila au ca acţionari majoritari firmele SC Concivia SA, respectiv SC Hercules SA. Acţionarul majoritar al celor două firme este SC Bursagrigrom, unde Stancu Gheorghe Bunea, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, deţine calitatea de acţionar majoritar. Astfel, beneficiul patrimonial obţinut prin încălcarea prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, este în cuantum de 7.512.207 lei”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, vineri, de ANI.
Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Brasov, impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul BCCO Brasov, au destructurat un grup infractional organizat, constituit din 65 de persoane, specializat in savarsirea de fraude bancare.
Potrivit DIICOT, in perioada 2010-2012, liderii grupului infractional organizat, invinuitii Holban Ioan, Chiriac Nicoleta, Andries Ursu Anca Maria, impreuna cu alti membri ai gruparii, au solicitat si obtinut, in mod fraudulos, credite de la unitati bancare si institutii de credit de pe raza judetului Brasov.
Creditele au fost obtinute prin prezentarea de documente false – adeverinte de salariu, fise fiscale, contracte individuale de munca, carti de munca, garantii fictive sau supraevaluate.
Valoarea prejudiciului este estimata la aproximativ 500.000 de euro.
Fostul premier si-a retras recursul de la Curtea de Apel Bucuresti, avocatii acestuia cerand instantei sa constate ca executate si cele sase zile in care fostul premier a stat internat la Spitalul Floreasca, inainte de a fi dus la Penitenciarul Spital Rahova.
Avocatul Ion Cazacu a declarat, la finalul sedintei de judecata, ca Adrian Nastase si-a retras recursul, considerand ca nu mai este cazul sa tina o contestatie in cazul unei decizii care si-a produs efectele.
El a spus ca decizia de a-l cita pe Adrian Nastase la instanta pentru judecarea acestui recurs este legala, insa se putea trece peste acest lucru.
,,Cred ca aducerea lui este usor fortata„, a spus Ion Cazacu, precizand insa ca judecatorul a aratat ca daca exista la dosar un certificat medical din care sa rezulte ca Adrian Nastase nu se poate prezenta la instanta, acesta nu mai era adus.
Avocatul a precizat ca se solicita instantei sa constate ca executate cele sase zile in care Adrian Nastase a stat internat la Spitalul Floreasca. El a precizat ca in 20 iunie i-a fost inmanat mandatul de executare, lucru consemnat in documentele anchetatorilor, iar din acel moment a fost arestat si a stat sub paza la Spitalul Floreasca pana in 26 iunie, cand a fost transferat la Penitenciarul Spital Rahova.
,,Este normal sa se scada din pedeapsa cele sase zile in care a stat la Spitalul Floreasca„, a spus avocatul Ion Cazacu.
El a mai spus ca Adrian Nastase este in monitorizare medicala, ia peste 20 de pastile, iar dupa vindecarea ranilor de la gat, raman celelalte boli de care sufera.
,,Adrian Nastase se afla la sectia de cardiologie la Jilava. Este o sectie medicala, sunt acolo medici specialisti cardiologi„, a precizat Ion Cazacu.
Dupa ce Adrian Nastase a spus in fata instantei ca isi retrage recursul, acesta a fost dus de la Curtea de Apel Bucuresti inapoi la Penitenciarul Spital Jilava.
Adrian Nastase, condamnat la doi ani de inchisoare in dosarul ,,Trofeul calitatii”, a fost adus, miercuri dimineata, in jurul orei 9.00, la Curtea de Apel Bucuresti. La intrarea in sediul Curtii de Apel Bucuresti, Adrian Nastase nu a facut declaratii, el spunand doar ca se simte mai bine.
Nastase a fost aplaudat la intrarea in sala de judecata de unele dintre persoanele prezente. La Curtea de Apel Bucuresti au venit sotia si fiul cel mare al lui Adrian Nastase, precum si rude si prieteni ai acestuia.
In 26 iunie, Tribunalul Bucuresti a constatat ca nu exista niciun impediment de punere in aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de inchisoare in cazul fostului premier. In urma acestei decizii, Adrian Nastase a fost dus de la Spitalul Floreasca la Penitenciarul Spital Rahova, fiind astfel pus in aplicare mandatul de executare a pedepsei.
Decizia a fost contestata de avocatii lui Adrian Nastase la Curtea de Apel Bucuresti, care judeca miercuri recursul. Adrian Nastase a fost adus miercuri dimineata, in jurul orei 9.00, de la Penitenciarul Spital Jilava la Curtea de Apel Bucuresti, el urmand sa dea o declaratie in fata instantei.
Potrivit unor surse, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a ajuns la Parchetul Instanţei Supreme pentru a studia dosarul FNI, în care este acuzat de spălare de bani.
Sorin Ovidiu Vîntu este reținut în urma unei condamnări la un an de detenţie pentru şantaj. Se pare că ancheta în dosarul FNI este aproape de finalizare.
Sorin Ovidiu Vîntu a fost audiat, joi, la Parchetul instanţei supreme în dosarul Fondului Naţional de Investiţii (FNI).
Sorin Ovidiu Vîntu are de executat un an de închisoare în dosarul în care a fost acuzat că l-a şantajat pe Sebastian Ghiţă.
BARDAȘ MIHAI-HOREA, consilier local, membru al Consiliului Director al Asociației Fotbal Club Unirea 1924, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de înșelăciune;
LUPU IOAN-NICOLAE, director executiv la SC Fotbal Unirea 2006 SA, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (70 de acte materiale);
FENEȘAN OLIVIU, consilier județean, membru al Consiliului Director al Asociației Fotbal Club Unirea 1924, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de înșelăciune;
SARMEȘ MARIAN-IONEL, membru al Consiliului Director al Asociației Fotbal Club Unirea 1924, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de înșelăciune;
PAUL VOICU, viceprimar al mun. Alba-Iulia, în sarcina căruia s-a reținut complicitate la înșelăciune.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2005-2010, inculpații Lupu Nicolae, în calitate de director executiv la SC Fotbal Unirea 2006 SA, consilierul județean Feneșan Oliviu, consilierul local Bărdaș Mihai-Horea și Sarmeș Marian-Ionel, ultimii trei fiind și membri ai Consiliului Director al Asociației Fotbal Club Unirea 1924, i-au indus și menținut în eroare pe membrii Consiliului Județean Alba și Consiliului Local al municipiului Alba-Iulia, prin folosirea unor mijloace frauduloase cu ocazia derulării unor contracte de finanțare încheiate cu cele două instituții publice, cauzând un prejudiciu în sumă de 11.730.000 lei (8.070.00 lei, în bugetul Consiliului Local și 3.660.000 lei, în bugetul Consiliului Județean Alba). Cei patru au beneficiat de sprijinul inculpatului Paul Voicu, viceprimar și consilier local al municipiului Alba-Iulia.
Concret, în cursul anului 2005, au fost încheiate două contracte prin care Consiliul Local al municipiului Alba-Iulia și Consiliul Județean Alba se angajau să finanțeze Asociația „Fotbal Club Unirea 1924” Alba-Iulia pentru valorificarea aptitudinilor jucătorilor de fotbal juniori. Deoarece, în realitate, asociația sportivă nu deținea un centru de copii și juniori și nici echipe de fotbal, iar instituțiile publice nu aveau dreptul legal de a finanța activitatea societăților comerciale, inculpații Sarmeș Marian-Ionel, Feneșan Oliviu, Bardaș Mihai-Horia și Lupu Nicolae, cu ajutorul inculpatului Paul Voicu, au creat un mecanism prin care banii rezultați din finanțările instituțiilor publice pentru Asociația „Fotbal Club Unirea 1924” Alba-Iulia erau transferați către societatea comercială SC Fotbal Club Unirea 2006 SA Alba-Iulia. De fapt, banii respectivi erau destinați susținerii cheltuielilor ocazionate de echipele de fotbal deținute de societatea comercială, inclusiv pentru pata salariilor precum și a contribuțiilor aferente salariilor. Practic, ponderea sumelor transferate în mod direct (sub formă de prestări servicii, finanțări și/sau împrumuturi) din patrimoniul asociației în patrimoniul societății comerciale cu capital privat în perioada de referință a fost cuprins între 59,28% și 98,44% din veniturile SC Fotbal Club Unirea 2006 SA.
În aceeași perioadă, pentru a justifica transferul banilor din cadrul asociației în patrimoniul societății comerciale inculpatul Lupu Nicolae a emis, în mod fictiv, un număr de 70 facturi fiscale prin care atesta, în mod nereal, că sumele transferate reprezintă contravaloarea prestațiilor societății comerciale către asociația sportivă.
Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat definitiv în dosarul „Trofeul Calităţii” la doi ani de închisoare cu executare şi interzicerea mai multor drepturi pe o perioadă de cinci ani, potrivit deciziei de Miercuri a magistraților Curţii Supreme.
Procedura urmată la internarea in Penitenciarul-Spital Bucuresti Jilava a persoanelor private de libertate constă în: verificarea identităţii şi documentelor de încarcerare, efectuarea consultului medical, informarea persoanei private de libertate cu privire la regulamentul de ordine interioară, întocmirea documentelor operative cu ocazia primirii în spital, repartizarea persoanei private de libertate la salon conform recomandării medicului de gardă.
Dreptul la asistenţă medicală al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat. Asistenţa medicală în sistemul penitenciar se asigură în mod gratuit, ori de câte ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, potrivit legii.
Examenul medical a fost realizat în condiţii de confidenţialitate.
Adrian Nastase este cazat în Secţia Boli Interne, cu o altă persoană privată de libertate, într-o cameră prevăzută cu sase paturi şi grup sanitar propriu.
Sorin Blejnar s-a prezentat, Marţi, la DNA, fiind citat pentru a fi cercetat în dosarul în care sunt anchetați fostul său şef de cabinet Codruţ Marta şi fostul şef al Vămilor Viorel Comăniţă, pentru o evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro.
Este pentru prima oară când fostul şef al ANAF este învinuit într-un dosar.
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, numele lui Sorin Blejnar apare în mai multe interceptări telefonice între liderii grupării infracţionale.
Sorin Blejnar a primit săptămâna trecută o citaţie pentru a da explicaţii în faţa procurorilor anti-corupție.Sorin Blejnar este cercetat penal într-un dosar de evaziune fiscală în care sunt anchetate 11 persoane, printre care fostul şef al Vămilor Viorel Comăniţă şi fostul şef al SIPI Constanţa Dan Secăreanu.
Ei sunt acuzaţi că au permis şi sprijinit funcţionarea unei reţele care importa motorină, dar care plătea accize pentru păcură, obţinând astfel un profit de milioane de euro.
,,In continuarea cercetarilor efectuate in cauza privind incidentul petrecut in seara zilei de 20 iunie, referitor la tentativa de suicid a lui Adrian Nastase, precizam ca, in cursul zilei de luni, procurorul s-a deplasat la locul de detinere,
in vederea audierii acestuia. Incepand cu ora 10,00 s-a procedat la audierea de catre procuror a numitului Adrian Nastase, care a fost de acord sa declare aspecte legate de imprejurarile in care a avut loc tentativa sa de suicid’’, se arata in comunicatul transmis presesi de PICCJ.
Potrivit sursei citate, in zilele urmatoare, nu sunt programate audieri ale membrilor familiei Nastase.
PICCJ mai mentioneaza ca au fost comunicate, pe 13 iulie, concluziile raportului de expertiza medico-legala, de catre Institutul National de Medicina Legal ,,Mina Minovici’’, ce urmeaza a fi analizat de catre procuror, in ansamblul intregului probatoriu al cauzei.
,,Cercetarile continua in vederea lamuririi tuturor imprejurarilor de fapt si pe masura ce acestea vor fi derulate, vom informa opinia publica’’, se mai arata in comunicat.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis, pe 12 aprilie, recursul Parchetului la decizia prin care liderul spiritual al MISA, Gregorian Bivolaru, a fost achitat, in aprilie 2010, de Tribunalul Sibiu, pentru savarsirea infractiunilor de act sexual cu un minor, perversiune sexuala in forma continuata si trafic de minori.
ICCJ a casat decizia instantei inferioare, a retinut cauza pentru rejudecare si a acordat un prim termen pentru data de 24 mai.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins pe 14 martie 2011 apelul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu impotriva sentintei penale prin care Gregorian Bivolaru a fost achitat, in aprilie 2010, de Tribunalul Sibiu, pentru savarsirea infractiunilor de act sexual cu un minor, perversiune sexuala in forma continuata si trafic de minori.
Prin hotararea pronuntata de Tribunalul Sibiu, in urma judecarii pe fond a acestei cauze, Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru savarsirea infractiunilor de act sexual cu un minor, perversiune sexuala in forma continuata si trafic de minori.
De asemenea, a fost dispusa incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului pentru savarsirea infractiunilor de coruptie sexuala, act sexual cu un minor in forma continuata, tentativa la trecerea frauduloasa a frontierei de stat a Romaniei, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.
În ultimii ani, în practica judiciară penală s-a conturat o strategie interesantă în vederea eludării răspunderii penale. Aceasta implică invocarea de către inculpat a unei apărări de tipul fapta a fost săvârşită de către o altă persoană. Spre deosebire de infracţiunile tradiţionale, unde această strategie necesită indicarea unei alte persoane susceptibile de a fi săvârşit fapta supusă discuţiei (p. 9), în domeniul criminalităţii informatice analiza dobândeşte unele trăsături proprii.
Astfel, inculpatul ar putea invoca faptul că un program maliţios (Trojan horse), existent pe propriul sistem informatic a făcut posibil ca o terţă persoană să săvârşească prin intermediul acestuia o faptă prevăzută de legea penală. Prin urmare, elementele probatorii ce indică cu certitudine utilizarea respectivului sistem informatic în vederea săvârşirii unor infracţiuni aparţinând domeniului criminalităţii informatice (e.g. atacuri de tip denial-of-service, accesarea de site-uri pornografice, etc.) vor deveni irelevante. Concluzia se bazează pe considerentul conform căruia instrumentul prin care a fost săvârşită infracţiunea (sistemul informatic aparţinând inculpatului) a fost utilizat de o terţă persoană, prin intermediul unui program maliţios. Cel puţin aşa s-ar prezenta linia de argumentare în vederea construirii strategiei de apărare.
Fără a intra într-o analiză in extenso cu privire la acest subiect, ne vom referi la câteva decizii de speţă unde această strategie a rezultat într-o soluţie de achitare.
În cauza Aron Caffrey (p. 3-7) inculpatul a fost acuzat de săvârşirea unui atac DdoS (distributed denial-of-service attack). Acesta nu a negat faptul că propriul sistem informatic a fost utilizat în vederea comiterii infracţiunii. Totuşi, a susţinut că gruparea de hackeri din care făcea parte a utilizat fără consimţământul acestuia un program maliţios ce a oferit posibilitatea unor terţe persoane să utilizeze funcţiile sistemului informatic (p. 5). În ciuda afirmaţiilor făcute de inculpat, în urma percheziţiei informatice nu a fost găsită nicio urmă a vreunui astfel de program maliţios. Cu toate acestea, inculpatul a fost achitat
In procesul „Mita 3% pentru PDL” sunt implicate trei persoane: Mariana Popa – fost inspector general scolar, Ioan Ulici – fost director adjunct al Directiei Generale a Finantelor Publice Satu Mare si Vasile Strango- om de afaceri negrestean. Cei trei au fost trimisi in judecata sub acuzatii de coruptie. Potrivit
rechizitoriului intocmit de procurorii DNA, Ioan Ulici ar fi instigat-o la comiterea infractiunii de luare de mita pe Mariana Pop, iar aceasta ar fi deblocat plata sumei de 100.000 de lei catre Vasile Strango. Banii reprezentau contravaloarea lucrarilor efectuate de firma omului de afaceri la o gradinita din localitatea Livada (Satu Mare). Potrivit procurorilor, sumele au fost deblocate doar dupa ce omul de afaceri ar fi achitat catre PDL 3% din valoarea banilor de incasat, respectiv 3.000 de lei.
Prin sentinta emisa de Tribunalul Satu Mare, Ioan Ulici, acuzat de trafic de influenta si instigare la luare de mita, a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu executare. Pentru infractiunea de luare de mita pentru care a fost judecata, Mariana Pop a fost condamnata la un an si 10 luni de inchisoare cu executare, iar omul de afaceri Vasile Strango, acuzat de dare de mita si cumparare de influenta, a fost condamnat la pedeapsa cu inchisoarea de un an si opt luni, in regim de detentie. In plus, instanta satmareana a decis confiscarea sumei de 3.000 de lei de la Vasile Strango, bani bani care au constituit obiectul mitei. De asemenea, fiecare condamnat va avea de platit cate 4.000 lei pentru cheltuieli de judecata.
Ancheta a dezvaluit ca cele zece persoane vizau si alte imobile din Galati. Iata ce locatii urmau a fi trecute, in mod fraudulos, pe la mai multi proprietari, astfel incat sa li se piarda urma: imobilul din Galati, b-dul George Cosbuc, nr.
386, imobilul din Galati, str. Prelungirea Traian – Statia PECO in suprafata de 2.418 m.p., imobilul din Galati, str. Prelungirea Traian – Statia PECO in suprafata de 1.037 m.p., imobilul din Galati, str. Avram Iancu, nr. 14, imobilul din Galati, str. Vasile Craiu, nr. 3, bl. N8, imobilul din Galati, str. Calugareni, nr. 19, bl. T4B, imobilul din Galati, str. Textilistilor, nr. 2, bl. B1, ap. 75, Galati, imobilul din str. Traian, nr. 189 si imobilul din Galati, str. Aprodu Purice, nr. 39. Grupul mai viza, pe langa cele noua locatii din Galati, si un imobil din comuna Cudalbi.
Procurorii vor continua cercetarile si vor stabili cu exactitate implicarea fiecarui inculpat in parte, dar si modul de operare ce urma sa fie aplicat in preluarea imobilelor.
Anchetatorii vor continua cercetarile si in privinta infractiunilor de spalare de bani de care sunt acuzati tatal si unul dintre fratii deputatului Boldea, Gheorghe Boldea, respectiv George Stefan Boldea. Potrivit rechizitoriului, fratele parlamentarului a participat la transferul proprietatii imobilelor situate in strada George Enescu, nr. 25, bl. Bistrita 1C, strada Brailei, nr. 165, bl. A3 si pe strada Brailei, nr. 165, bl. A3. George Boldea i-a dat o procura lui Mircea Bivol prin care il imputernicea pe acesta din urma accepte in numele sau donatiile ce ii vor fi facute de inculpatul Boldea Mihail. Mihail Boldea i-a donat fratelui sau cele trei imobile, „in scopul ascunderii si disimularii originii ilicite a acestui bun”, se arata in rechizitoriul DIICOT Galati.
Tot din cauza donatiilor facute de parlamentar a ajuns sa fie anchetat si Gheorghe Boldea, care a primit de la fiul sau imobilului situat in strada Cardas Agricola, nr. 37. Se pare ca si acest imobil a fost donat tot cu ajutorul unei procuri, de data aceasta cel imputernicit fiind George Hristu, care il reprezenta pe Mihail Boldea.
„La data de 9 ianuarie 2012, în cauza penală la care faceţi referire, în conformitate cu prevederile art. 228 alin. 6 şi art. 10 lit. a („fapta nu există”) din Codul de procedură penală, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au
dispus faţă de numitul Vanghelie Marian Daniel neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunile de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, instigare la infracţiunea de stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi pentru alte infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie şi în legătură cu infracţiunile de corupţie”, precizează DNA într-un răspuns trimis în urma unei solicitări făcute de România Liberă în baza legii accesului la informaţiile de interes public.
„Condamnă inculpatul Marko Attila-Gabor la o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, săvârşită în dauna părţii vătămate municipiul Sfântul Gheorghe, în 14 mai 2002”, informează site-ului portal.just.ro.
În avcelași dosar Tamaş Maroşa a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, iar Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru aceeaşi acuzaţie.
In intampinarea depusa in instanta, reprezentantii Oficiului de Prevenire a Spalarii Banilor solicita instantei sa mentina amenda aplicata firmei Iulius Residential Timisoara. „Neindeplinirea obligatiei de comunicare catre Oficiu a
persoanei desemnate prin actul intern este destul de grava incat sa atraga raspunderea contraventionala, determinand aparitia unui pericol social major. Fata de afirmatia petentei, conform careia comunicarea numelui persoanei este o chestiune de forma, se impune sublinierea ca obligatia de comunicare a persoanei nu este o chestiune de forma, ci de fond, iar aspectul ca petenta nu realizeaza nici acum, in urma controlului, pericolul social rezultat din neindeplinirea obligatiei pentru care a fost sanctionata este un element de natura a duce la agravarea pericolului social al faptei contraventionale savarsite”, se arata in documentul emis de ONCPSB.
Potrivit aceleiasi surse, „petenta a ignorat cu desavarsire, timp de patru ani, obilgatiile legale si poate ca ar fi continuat daca nu se efectua controlul”. „Aceasta perioada de patru ani in care petenta s-a aflat in afara cadrului legal probeaza o practica constanta a acesteia de nerespectare a normelor legale si este relevanta pentru aprecierea conduitei contravenientei si a atitudinii acesteia fata de obligatiile legale care ii incumba, precum si pentru aprecierea gradului de pericol social concret al faptelor contraventionale savarsite”, se mai arata in obiectiunile depuse la dosar de Oficiul de Prevenire a Spalarii Banilor.
Dosarul a fost inregistrat la inceputul acestui an, la Judecatoria Timisoara. Dupa un proces care a durat mai putin de jumatate de an, instanta a emis o sentinta prin care cererea Iulius Residential este respinsa, mentinandu-se amenda Oficiului de Prevenire a Spalarii Banilor. Sentinta a fost atacata cu recurs, iar dosarul este in prezent pe rolul Tribunalului Timis, primul termen din recurs fiind programat in 30 octombrie.
Inca un dosar de DNA rezolvat.Vor uram si altele?Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursurile declarate in acest proces. Alaturi de ei a mai fost condamnat si Marin Marin la sapte ani de inchisoare.
In urma condamnarii pronuntate de ICCJ, instanta de executare urmeaza sa intocmeasca joi actele de incarcerare ale celor trei, mandatele urmand a fi puse in aplicare de politie, care ii va duce pe condamnati in locuri de detinere in functie de domiciliile lor.
Sursa: Wall Street
* Sorin Ovidiu Vîntu este încă în arestul Poliţiei Capitalei. Nu se ştie când va fi dus la penitenciarul Rahova
Sorin Ovidiu Vîntu nu a fost dus, încă, la penitenciarul Rahova, aflându-se în continuare în arestul Poliţiei Capitalei, ne-au declarat surse din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
Fostul premier Adrian Năstase a fost dus marţi seară la spitalul Penitenciarului Rahova pentru a ispăşi o pedeapsă de doi ani cu executare în dosarul Trofeul Calităţii.
Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat, joia trecută, pe SOV la un an de închisoare cu executare, pentru şantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiţă. Nimeni nu ştie cât timp va mai sta Sorin Ovidiu Vîntu în arestul Poliţiei Capitalei.
„Nu am o estimare când va fi dus la Rahova, pentru că nu a fost finalizat dosarul domniei sale. Unul din motivele reţinerii lui Sorin Ovidiu Vîntu la Poliţia Capitalei ar fi şi faptul că este implicat în alte dosare judiciare”, ne-au declarat sursele.
Avocatul Marius Coltuc ne-a declarat: „În cazul domnului Sorin Ovidiu Vîntu s-a respectat procedura. Este o procedură administrativă internă, trebuie să îi facă fişa de deţinut, prevăzută în regulamentul penitenciarului. De obicei aceste proceduri durează până în trei zile”.
Potrivit acuzării, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor, de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate.
Concret, constrângerea a fost realizată de către Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar prin ameninţarea cu uciderea lui Sebastian Ghiţă, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice.
Mijloacele întrebuinţate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părţii vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie Cezar, suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpaţi, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit, au precizat procurorii.
http://www.bursa.ro/vintu-n-a-venit-inca-la-intalnirea-cu-nastase-173548&s=politica&articol=173548.html
La acest termen, Gheorghe Mateut, avocatul fostului primar al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu, a cerut eliberarea acestuia sub control judiciar, sustinand ca inculpatul nu reprezinta un pericol social.
Totodata, Mateut a sustinut ca timpul de cand acesta este arestat preventiv “este mai mult decat suficient”.
“Daca inculpatul ar fi retinut in stare de detentie, exista riscul detentiei excesive prin depasirea termenului rezonabil. Acordarea eliberarii provizorii nu este o obligatie, ci o facultate”, a spus Mateut, potrivit caruia eliberarea sub control judiciar nu poate afecta buna desfasurare a cercetarii judecatoresti.
Sursa: Gandul.info
In acelasi dosar, informeaza agentia de stiri, fostul director al firmei Pic Liviu Facaleata a fost condamnat tot la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru complicitate la luare de mita, in timp ce fostii arbitrii Ionica Serea a primit trei ani cu suspendare pentru luare de mita, iar Marius Martis, trei ani cu suspendare pentru complicitate la luare de mita.
Cei patru condamnati pot face apel la sedinta in termen de zece zile de la pronuntare.
Tribunalul Prahova s-a pronuntat si intr-un alt dosar penal in care fostul finantator al FC Arges Pitesti Cornel Penescu a fost trimis in judecata tot sub acuzatia de dare de mita, alaturi de alti doi inculpati, respectiv administratorul firmelor omului de afaceri Cornel Penescu, Gheorghita Pieca, si Aurel Stoian.
Astfel, Cornel Penescu a fost condamnat tot la trei ani de inchisoare cu suspendare, tot pentru dare de mita, in timp ce Aurel Stoian a primit o pedeapsa de trei ani de inchisoare cu suspendare pentru luare de mita, iar Gheorghita Pieca a fost condamnat la trei ani cu suspendare pentru complicitate la dare de mita.
Si in acest dosar sentinta poate fi atacata in termen de zece zile de la pronuntare.
In noiembrie 2010, procesul in care fostii arbitri Ionica Serea si Marius Martis sunt judecati pentru fapte de coruptie, alaturi de omul de afaceri Cornel Penescu si fostul director al firmei Pic Liviu Facaleata a fost stramutat de la Tribunalul Arges la Tribunalul Prahova.
La 21 mai 2010, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Pitesti i-au trimis in judecata pe Ionica Serea, Marius Martis, Cornel Penescu si Liviu Facaleata intr-un dosar care vizeaza coruptia din fotbal.
Conform rechizitoriului DNA, la 18 martie 2009 Cornel Penescu, „in calitate de actionar majoritar al FC Arges Pitesti, a oferit si dat efectiv sub forma de mita suma de 21.000 de dolari arbitrului de fotbal Serea Ionica, delegat sa arbitreze meciul dintre echipele FC Arges si FC Steaua Bucuresti”, programat sa se desfasoare pe 20 martie 2009.
Banii au fost primiti de Serea inainte de disputarea meciului, prin intermediul lui Facaleata si Martis, pentru ca FC Arges „sa obtina un rezultat favorabil (…) si pentru ca jucatori din cadrul echipei gazda sa nu primeasca sanctiuni disciplinare (cartonas galben sau cartonas rosu) si sa fie aplicate astfel sanctiuni fotbalistilor din echipa adversa”.
In cel de-al doilea dosar, la 22 septembrie 2009, fostul director al Garzii Financiare Arges Aurel Stoian si Gheorghita Pieca, administratorul firmelor omului de afaceri Cornel Penescu, au fost arestati preventiv, iar ulterior DNA Pitesti a decis trimiterea in judecata a acestora.
Conform Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), in perioada 5 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008, Aurel Stoian a primit in transe lunare, cu titlu de mita, de la Cornel Penescu suma totala de 43.000 de lei pentru a nu-si indeplini atributiile de serviciu si „pentru a proteja interesele ilicite” ale societatii Pic. Banii au fost pusi la dispozitie de catre Gheorghita Pieca, acesta tinand o evidenta stricta a sumelor, banii fiind remisi lui Stoian fie direct de catre Penescu, fie prin intermediul lui Pieca, informeaza Mediafax.
Aparatorii lui Adrian Nastase au cerut Completului de 5 judecatori amanarea dosarului avand in vedere „intamplarile de notorietate publica”, sustinand ca clientul lor dorea sa dea o declaratie ampla in fata magistratilor.
Avocatul Ioan Cazacu a cerut un termen pentru a fi audiati toti inculpatii in aceeasi sedinta de judecata.
„Inalta Curte apreciaza ca este o imposibilitate obiectiva de prezentare a lui Adrian Nastase la proces. Acordam termen pentru data de 3 septembrie, ora 9, cu citarea lui Adrian Nastase la domiciliul sau, pentru ca nu sunt indeplinite dispozitiile legale pentru constatarea punerii in executare a mandatului”, a spus presedintele Completului de 5 judecatori, potrivit Agerpres.
La 15 decembrie 2011, ICCJ a decis achitarea lui Adrian Nastase in dosarul „Matusa Tamara”, in care a fost trimis in judecata alaturi de Ioan Melinescu, fost presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si Ristea Priboi, consilier al fostului premier, fost deputat in perioada 2000-2004.
Ion Cazacu a spus, la iesirea de la instanta suprema, ca solicitarea a fost depusa si inregistrata, urmand sa fie stabilit un prim termen de judecata.
Avocatul a precizat ca la acest moment cererea nu este motivata, fiind indicate judecatorilor doar temeiurile in baza carora a fost facuta. El a aratat ca motivele pe larg vor fi facute si depuse de avocati doar dupa ce instanta suprema va redacta motivarea hotararii definitive de condamnare a clientului sau.
Sursa: Mediafax
Miercuri, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) l-a condamnat definitiv pe Adrian Nastase, la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul „Trofeul calitatii”.
Fostul premier se afla internat la Spitalul Floreasca, unde a fost supus unei interventii chirurgicale, in urma tentativei de suicid, avute miercuri seara, la locuinta sa.
Dupa interventia chirugicala la care a fost supus in cursul diminetii, prof. dr Ioan Lascar a declarat ca Adrian Nastase ar putea ramane spitalizat „aproximativ doua saptamani”, in functie de evolutia starii de sanatate.
Potrivit lui Cazacu, amanarea executarii pedepsei in cazul clientului sau poate fi ceruta o singura data, pentru o perioada de maximum trei luni.
Mediafax reaminteste ca Adrian Nastase, condamnat la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul Trofeul Calitatii, va implini vineri 62 de ani. Miercuri seara, dupa pronuntarea sentintei, fostul premier a incercat sa se sinucida si in prezent se afla la spitalul de urgenta Floreasca, unde a fost supus joi unei interventii chirurgicale.
Procedurile la CEDO si in Romania nu implica suspendarea executarii pedepsei
Ion Cazacu a mai spus ca toate procedurile facute de avocati in cazul lui Adrian Nastase, atat la CEDO, cat si la organele judiciare din Romania, nu implica suspendarea executarii pedepsei in cazul fostului premier, care poate fi pusa in aplicare si in aceste conditii. „Procedura la CEDO si celelalte proceduri folosite de noi nu inseamna o suspendare a executarii pedespei. Pedeapsa poate fi pusa in aplicare de organele abilitate din Romania, aceste proceduri merg fara suspendare”, a spus Cazacu, aflat la resedinta din Zambaccian a familiei Nastase, potrivit Mediafax.
Serviciul Teritorial Pitesti i-au trimis in judecata pe George Costin, in stare de arest preventiv, presedinte al Asociatiei Decembrie 1989 Metrou Romania la momentul producerii faptelor, ulterior secretar de stat la Secretariatul de stat
pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, si pe Mihai Bolocan, in stare de arest preventiv, vicepresedinte al asociatiei si presedinte al Filialei Buzau a aceleiasi asociatii, Aurel Postelnicu, secretar general al aceleiasi asociatii, acuzati de initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup, spalare de bani, folosirea influentei si autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Nu se poate asa ceva.Profesorul Nastase condamnat la inchisoare.Este incredibil.Cum comentati?
PENESCU GHEORGHE CORNEL, acţionar majoritar al S.C. PIC S.A. Piteşti, S.C. MUNTENIA ALIMENT S.R.L., S.C. PIC DISTRIB S.R.L. (fostă ONIŢA S.R.L.), pentru infracţiunile de:
dare de mită, în formă continuată;
complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată;
complicitate la infracţiunea de fals intelectual, în formă continuată, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie;
instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie, în formă continuată,
instigare la infracţiunea de evaziune fiscală.
PIECA GHEORGHITĂ, administrator al S.C. FOTBAL CLUB 2005 S.A. Piteşti, pentru infracţiunile de:
complicitate la infracţiunea de dare de mită în formă continuată,
fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie,
evaziune fiscală,
GRIGORE GHEORGHE, fost director executiv adjunct al activităţii de inspecţie fiscală din cadrul A.N.A.F. – D.G.F.P. Argeş, actualmente consilier superior în cadrul aceleiaşi instituţii, pentru infracţiunile de:
luare de mită în formă continuată,
instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată,
instigare la infracţiunea de fals intelectual, în formă continuată, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie, în formă continuată.
WEISS LUCIA, director economic la SC PIC S.A, pentru infracţiunile de:
fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie,
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală.
CEAUSESCU ADRIAN, BEJENARIU CONSTANTIN-DARIUS şi ENESCU FLORINA, inspectori în cadrul D.G.F.P. Argeş, pentru infracţiunile de:
abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial,
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală,
fals intelectual, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În perioada 23 mai 2006 – 21 octombrie 2008, Penescu Gheorghe Cornel, acţionar majoritar al SC PIC S.A. şi, prin intermediul acestei societăţi, acţionar majoritar al SC FOTBAL CLUB 2005 S.A. Piteşti, a oferit şi a remis lui Grigore Gheorghe, atât direct cât şi prin intermediul inculpatului Pieca Gheorghiţă, administrator al SC PIC S.A., bani şi bunuri în cuantum total de 9.381 lei. Banii şi bunurile au fost date pentru ca inculpatul Grigore Gheorghe, în calitatea sa de director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş să îşi încalce atribuţiile de serviciu şi să favorizeze societăţile din grupul PIC controlate de inculpatul Penescu Gheorghe Cornel.
Nuţu Cămătaru s-a predat în 14 mai după ce în 11 mai a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare într-un dosar în care a fost judecat alături de fratele lui, Vasile Balint (Sile Cămătaru), în dosarul privind traficul de persoane şi proxenetism.
Sile Cămătaru, dat mandat de urmărire internaţională, a fost prins în Germania de poliţiştii locali, la un filtru în trafic organizat pe autostrada Passau – Frankurt, conform Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR)
A urmat a doua faza a procesului, apelul, care s-a judecat la Curtea de Apel Timisoara. Magistratii de aici au mentinut sentinta primei instante, dar in recursul de la Curtea Suprema sentinta a fost casata si dosarul a fost trimis spre
rejudecare la Curtea de Apel Timisoara. Dupa aproape un an de dezbateri si administrare de probe, sentinta a ramas in pronuntare la 30 aprilie 2012. Decizia a fost amanata, insa, pentru 9 mai, cand s-a decis din nou amanarea pronuntarii pentru miercuri, 16 mai. Nici atunci nu s-a luat insa o decizie, magistratii hotarand sa dispuna „redeschiderea dezbaterilor si repunerea cauzei pe rol – cu termen de judecata la 13.06.2012”. In urma audierilor de astazi, cauza a ramas in pronuntare, iar judecatorii au decis condamnarea lui Mischie la patru ani de inchisoare cu executare. Sentinta poate fi atacata cu recurs, care se va judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Fostul baron de Gorj este acuzat de procurorii DNA ca a cerut si primit de la un om de afaceri mita in schimbul unor contracte preferentiale. Potrivit rechizitoriului, Mischie ar fi intervenit si pe langa reprezentantii Directiei Generale a Finantelor Publice pentru ca firma „partenerului” sau sa fie protejata. „In 2003, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Gorj, inculpatula incheiat un contract pentru amenajarea interioara a obiectivului «Casa Ganescu», autoritatea contractanta platind in avans peste 248 milioane lei din finantari prin programul PHARE. Lucrarea a fost atribuita preferential societatilor controlate de acelasi om de afaceri, oferta fiind directionata de inculpat, in mod expres, catre aceste firme.
Ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R.- Direcţia de Investigaţii Criminale şi procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală efectuează 21 de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Ilfov, Hunedoara, Alba şi în municipiul București
în scopul destructurării unei grupări infracționale specializată în comiterea de infracţiuni grave cu violenţă, în special furturi şi tâlhării cu consecinţe deosebit de grave.
În cadrul acestei acțiuni de amploare, ofițerii Direcţiei de Investigaţii Criminale împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. efectuează cercetări față de 12 persoane suspectate că fac parte din grup. Cei în cauză sunt bănuiţi de comiterea de infracţiuni de tâlhărie şi furt din TIR-uri aflate atât în mers şi în staţionare, vizând în special transporturi de ţigări, cafea sau bunuri electronice şi electrocasnice, prejudiciile fiind de ordinul zecilor de mii de euro.
S-a stabilit faptul că gruparea acţiona pe raza mai multor judeţe din ţară, cu precădere Prahova, Vâlcea, Sibiu, Hunedoara, Arad, Timiş, Mureş, Cluj şi Bihor şi este coordonată de P. Santer.
La sediul D.I.I.C.O.T. au fost aduse în vederea audierii 12 persoane față de care se efectuează cercetări.
Casa de avocatura Coltuc-penal „Sorin Ovidiu Vântu mi-a spus personal că trebuie să-i plătesc 200.000 de euro pe lună, că altfel rupe contractul (de manageriat al postului Realitatea TV – n.r.), că mă va decredibiliza în mediul de afaceri, că voi pierde bani, că mă va da afară. Întrucât situaţia se degrada continuu, m-am hotărât să fac o plângere la Parchet”, a declarat Ghiţă.
Cu acelaşi prilej, Sebastian Ghiţă a relatat instanţei că a acceptat o întâlnire cu Sorin Ovidiu Vîntu la o benzinărie de pe autostrada Bucureşti-Piteşti, unde a avut loc discuţia în care omul de afaceri făcea referire la faptul că a ucis rakeţi pe dealurile Moldovei.
„Am încercat să aplanez neînţelegerile, având în vedere că investisem aproximativ şase milioane de euro (în trustul Realitatea – n.r.) şi nu puteam să las lucrurile aşa şi să plec de acolo. De aceea, am acceptat să mă întâlnescu cu Sorin Ovidiu Vîntu, totuşi, într-un loc public”, a spus Ghiţă, explicând că a refuzat ca întâlnirea cu Vîntu să aibă loc la domiciliul acestuia.
Sebastian Ghiţă a mai relatat că Ilie Cezar avea biroul chiar lângă al lui şi îi transmitea să se vadă cu Sorin Ovidiu Vîntu ori de câte ori acesta se afla în apropierea sediului Realitatea TV.
„Ilie Cezar a fost angajat consilier juridic şi avea biroul într-o încăpere unde aveau birourile directorii. Ajunsese ca Ilie Cezar să îmi spună că domnul Vîntu e în parcare sau în jurul clădirii şi trebuie să mă întâlnesc cu el. Din tot comportamentul lui Ilie Cezar am înţeles că nu e bine să te pui cu Sorin Ovidiu Vîntu”, a mai spus Ghiţă.
Casa de avocatura Coltuc drept penal:La 5 iunie, edilul a pretins suma de 3.000 lei pentru rezolvarea unor probleme legate de depozitarea unei cantitati de pamant si deseuri de constructie pe un teren al Primariei Magurele, se arata intr-un comunicat al Parchetului General, citat de Agerpres.
Primarul a fost surprins joi in flagrant delict, in sediul primariei, in timp ce a primit jumatate din suma pretinsa (1.500 lei), la fata locului fiind procurorul de caz.
Jurisprudenţă-Secţia Penală-Inalta Curte de Casatie si Justitie
în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
Conform art.29 din Codul de procedură penală, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie „judecă în primă instanţă:
a) infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi europarlamentari;
b) infracţiunile săvârşite de membrii Guvernului;
c) infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale;
d) infracţiunile săvârşite de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
e) infracţiunile săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) infracţiunile săvârşite de mareşali, amirali, generali şi de chestori;
g) alte cauze date prin lege în competenţa sa.„
2.recursurile, în condiţiile prevăzute de lege
a) recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, în primă instanţă, de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;
b) recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, ca instanţe de apel, de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel.
c) recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, în primă instanţă, de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi alte cazuri prevazute de lege.”
3. conflictele de competenţă în cazurile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa superioară comună;
4. cazurile în care cursul judecăţii este întrerupt;
5. cererile de strămutare;
Secţia penală judecă cereri de strămutare; cererea de strămutare trebuie să se refere la o singură cauză şi să precizeze obiectul acesteia. Cererea de strămutare se depune în dublu exemplar, nu se timbrează şi trebuie să conţină:
a) denumirea instanţei pe rolul căreia se află cauza;
b) numărul şi anul înregistrării dosarului a cărui strămutare se solicită;
c) termenul de judecată;
d) numele, prenumele, data naşterii, codul numeric personal, adresa petiţionarului, numele părinţilor acestuia;
e) motivele de bănuială legitimă pentru care se solicită strămutarea;
f) se va menţiona dacă s-a mai formulat vreo cerere de strămutare în acelaşi dosar;
g) se va menţiona dacă sunt arestaţi în cauză, numele, prenumele acestora şi locul de detenţie.
La cererea de strămutare se vor anexa:
o cerere pentru eliberarea unui certificat prin care se atestă că pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află cererea de strămutare; certificatul este necesar la instanţa pe rolul căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită; la cerere se ataşează:
– timbre fiscale mobile în valoare de 1 RON (10.000 lei vechi) – taxă judiciară de timbru achitată în contul IBAN RO04TREZ70221070203XXXXX – cod debit 52 – la orice Oficiu Poştal de pe raza municipiului Bucureşti sau prin ordin de plată astfel: Beneficiar DVBLS2; Cod fiscal beneficiar: 13811802; Cont IBAN: RO04TREZ70221070203XXXXX – Taxe judiciare de timbru; Banca: Trezoreria sector 2.
– timbru judiciar în valoare de 0,15 RON (1.500 lei vechi).
Ambele exemplare ale cererii de strămutare vor fi semnate de petiţionar.
6. contestaţii în anulare – art.386-390 din Codul de procedură penală – împotriva hotărârilor definitive pronunţate de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pe numele lui Cornel Gheorghe Penescu, actionar majoritar al S.C. PIC S.A. Pitesti, S.C. MUNTENIA ALIMENT S.R.L., S.C. PIC DISTRIB S.R.L. (fosta ONITA S.R.L.), s-au retinut infractiunile de dare de mita, in forma continuata, complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu
consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata, complicitate la infractiunea de fals intelectual, in forma continuata, savarsit in scopul de a ascunde si de a realiza scopul urmarit prin savarsirea infractiunilor de coruptie si a celor asimilate infractiunilor de coruptie,
Penescu este acuzat si de instigare la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsit in scopul de a ascunde si de a realiza scopul urmarit prin savarsirea infractiunilor de coruptie si a celor asimilate infractiunilor de coruptie, in forma continuata, dar si de instigare la infractiunea de evaziune fiscala.
In ceea ce il priveste pe Gheorghita Pieca, administrator al S.C. FOTBAL CLUB 2005 S.A. Pitesti, procurorii DNA au retinut infractiunile de complicitate la infractiunea de dare de mita in forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsit in scopul de a ascunde si de a realiza scopul urmarit prin savarsirea infractiunilor de coruptie si a celor asimilate infractiunilor de coruptie, precum si evaziune fiscala.
Cei doi nu sunt singurele persoane trimise in judecata in dosarul referitor la mituirea fostului director al ANAF Arges pentru a fi favorizate firmele afaceristului pitestean.
Astfel, Gheorghe Grigore, fost director executiv adjunct al activitatii de inspectie fiscala din cadrul A.N.A.F. – D.G.F.P. Arges, actualmente consilier superior in cadrul aceleiasi institutii, este acuzat de luare de mita in forma continuata, de instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, dar si de instigare la infractiunea de fals intelectual, in forma continuata, savarsit in scopul de a ascunde si de a realiza scopul urmarit prin savarsirea infractiunilor de coruptie si a celor asimilate infractiunilor de coruptie, in forma continuata.
Procurorii au stabilit ca studentii stateau la coada la usa prodecanului aproape seara de seara pentru a-si aranja examenele petru sesiunea care va incepe.
Florin Gorunescu primea banii doar la el acasa imediat dupa ce ii programa la telefon. Studentii care doreau nota 5 sau 6 trebuiau sa plateasca 50 de euro, iar pentru o nota mai mare 100 de euro.
Sursa: Business Forum
Adrian Năstase a fost primul care a fost audiat de instanţă. Fostul premier şi-a susţinut nevinovăţia, reiterând că dosarul întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie a fost o acţiune politică, dovadă fiind că instanţa de fond a audiat 767 de martori ai acuzării şi doar cinci ai apărării.
Năstase a arătat că împotriva sa nu există nicio probă care să îl incrimineze, iar unica lui implicare în evenimentul ‘Trofeul calităţii’ a fost participarea la finalul manifestării, când a înmânat unul dintre premii.
La finalul declaraţiei, Năstase a fost întrebat de procurorul de şedinţă dacă îl cunoaşte pe Constantin Grăjdan, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, şi dacă s-a întâlnit cu el pe parcursul desfăşurării procesului ‘Trofeul calităţii’.
Adrian Năstase a explicat că îl cunoaşte pe Grăjdan de aproximativ doi ani, deoarece acesta este membru al Departamentelor din cadrul Consiliului Naţional al PSD şi participă în fiecare joi la şedinţele acestor departamente.
El a adăugat că a discutat cu Grăjdan despre modul de construire a noilor instituţii şi structurile de conducere, însă nu au vorbit nimic legat de procesul ‘Trofeul calităţii’.
Procurorul de şedinţă l-a mai întrebat pe Adrian Năstase dacă a avut o convorbire telefonică cu Grăjdan, la ora 5,00, în 22 mai, ziua în care Grăjdan a depus în instanţă o cerere privind retragerea ISC ca parte civilă din proces.
Întrebarea a fost respinsă de instanţă, după ce avocaţii s-au opus, pe motiv că acţiunea lui Constantin Grăjdan este cercetată de DNA şi nu face obiectul acestui proces.
Pe holurile instanţei supreme, Năstase le-a spus jurnaliştilor că nu a discutat la ora 5 dimineaţa cu fostul şef al ISC şi că totul este o ‘diversiune’ pusă la cale de DNA.
La audieri a urmat Irina Jianu, fostul inspector general al Inspectoratului de Stat în Construcţii. Ea a spus în sala de judecată că a fost numită în fruntea ISC la insistenţa lui Miron Mitrea, iar Adrian Năstase nu a avut nicio implicare în această desemnare.
Un alt inculpat din dosar, Vasile Cristian, le-a spus judecătorilor că declaraţiile martorilor aduşi de DNA sunt mincinoase, iar procurorii au făcut presiuni asupra lui în timpul desfăşurării anchetei.
ICCJ a dispus, însă, în cazul celor doi obligarea de a nu părăsi ţara pe perioada procesului.
Decizia instanţei supreme este definitivă, astfel că cei doi vor fi eliberaţi din arest preventiv în cursul nopţii de marţi.
Mihai Betelie este acuzat de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, favorizarea infractorului, în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, instigare la infracţiunea de folosire a influenţei sau a autorităţii de către o persoană cu funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi şantaj, în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, informaza DNA.
Condamnarea vine ca urmare a prejudicierii Companiei Nationale Posta Romana SA cu aproape 4 milioane euro, prin incheierea unor polite de asigurare pentru angajati.
In acelasi dosar, omul de afaceri Maricel Pacuraru a primit opt ani de inchisoare cu executare, iar Emanoil Lepadatu, fost director economic executiv in cadrul CNPR si Niculae Pintilie, administratorul societatii SC Continental Asig SA, au fost condamnati la cate sase ani de inchisoare cu executare.
Sursa: Capital.ro
Procurorul anticorupţie a cerut instanţei revocarea controlului judiciar în cazul lui Cătălin Voicu şi arestarea lui preventivă, pe motiv că la termenul din 20 aprilie a lipsit, senatorul depunând la dosar acte medicale care justifică absenţa de atunci.
Procurorul a subliniat însă că acesta a fost prezent, în acea perioadă, în Parlament, la votarea moţiunii de cenzură, fiind văzut la diferite posturi de televiziune
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a declarat, duminică, la Alba Iulia, referindu-se la fraţii Vasile şi Ion Balint, cunoscuţi ca Sile şi Nuţu Cămătaru, că ‘unul este prins şi unul urmează să fie prins’.
Întrebat de jurnalişti dacă are informaţii unde s-ar afla Nuţu Cămătaru, ministrul a subliniat că dacă poliţia ar şti unde se află un infractor nu ar dezvălui presei această informaţie deoarece s-ar mediatiza imediat şi infractorul ar fugi din locul unde se ascunde.
‘Unul este prins şi unul urmează să fie prins’, a precizat Rus.
Fraţii Vasile şi Ion Balint, cunoscuţi ca Sile şi Nuţu Cămătaru, au fost condamnaţi definitiv vineri la 13, respectiv 6 ani de închisoare, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar în care aceştia sunt acuzaţi de trafic de persoane şi proxenetism.
Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, a fost prins pe o autostradă în Germania şi se află în custodia autorităţilor din acest stat, a afirmat duminică purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Marius Tache