Cum

Cum primesc Diurna.Diurna pentru Deplasare in interes de serviciu

de

Salariatii care se deplaseaza in interes de serviciu au dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, conform Codului muncii. Aceasta indemnizatie de delegare, denumita si diurna, se acorda pe zi calendaristica atat pentru deplasarile in interiorul tarii, cat si pentru cele in strainatate, intr-un cuantum stabilit expres de lege. Afla din materialul de mai jos care sunt conditiile de acordare a diurnei, daca este sau nu supusa impozitului pe venit, precum si in baza a ce documente contabile se va realiza decontarea ei.

Diurna este un drept legal al oricarui salariat angajat in baza unui contract de munca, dupa cum se arata si in Codul Muncii: „Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil”.

Acelasi act normativ stabileste ca delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. „Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia”, se mentioneaza in legislatia muncii.

In cazul societatilor comerciale, drepturile banesti pe perioada delegarii si detasarii se acorda in conditiile prevazute in contractele colective sau individuale de munca.

In cazul in care societatea nu are incheiat un contract colectiv de munca, atunci stabilirea diurnei si a celorlalte conditii pe perioada deplasarii se poate face printr-un act aditional la contractul individual de munca.

Diurna se acorda atat in tara, cat si in strainatate

Conform normelor autohtone, diurna se acorda pe zi calendaristica.

In interiorul tarii, diurna este stabilita la nivelul legal acordat institutiilor publice, indexata cu 2.5, si se va acorda in cazul in care delegarea se realizeaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, se arata in HG nr. 1860/2006. Indemnizatia se va acorda salariatului indiferent de functia pe care acesta o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.

Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cat o zi de delegare.

Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore. Nivelul stabilit pentru institutiile publice este, incepand din 27 ianuarie 2015, de  de 17 lei/zi.

In ceea ce priveste diurna externa, aceasta este reglementata de HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Diurna este stabilita la nivelul legal al diurnei stabilit pentru fiecare tara in parte indexat cu 2.5.

Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei.

In cazul calatoriilor cu trenul sau masina, se va lua in considerare momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.

In schimb, pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel: 50% pana la 12 ore si 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.

Diurna acordata pentru deplasarile in strainatate acopera inclusiv costul transportului in interiorul localitatii.

Atentie! Potrivit normelor legale, nu se vor acorda tichete de masa pentru perioada in care salariatul se afla in delegare/detasare si primeste indemnizatie zilnica de delegare (diurna).  Acesta prevedere este cuprinsa de HG nr. 5/1999, care aproba normele de aplicare a Legii tichetelor de masa. „Nu se considera zile lucrate perioadele in care salariatii sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie zilnica sau lunara de delegare sau de detasare”, se precizeaza in actul normativ citat.

Cum se realizeaza decontarea banilor primiti ca diurna?

Persoana trimisa in delegare sau detasare are dreptul sa primeasca, in conditiile legii, un avans in numerar, stabilit in raport cu numarul zilelor de deplasare, dar nu mai mult decat totalul cheltuielilor de delegare sau de detasare pentru 30 de zile calendaristice, prevederea fiind cuprinsa de HG 1860/2006. De asemenea, si sumele in valuta cuvenite personalului trimis in strainatate se acorda sub forma de avans, asa cum se arata in HG 518/1995.

Totusi, prin exceptie, in practica, pot exista situatii in care compania poate sa acorde diurna si dupa delegarea sau detasarea persoanelor.

Acordarea avansului in lei si justificarea acestuia se fac in conditiile prevazute de reglementarile legale privind operatiunile de incasari si plati in numerar prin casierie. Astfel, inainte de deplasare, compartimentul financiar-contabil va intocmi, in doua exemplare, pentru persoana trimisa in delegare/detasare, o Dispozitie de plata (incasare), potrivit Ordinului Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

Mai departe, salariatul care va efectua deplasarea, pentru fiecare deplasare si pentru justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale cu plata in numerar, va intocmi un exemplar de document numit Ordin de deplasare, puncteaza Dana Gurbanescu. In plus, persoana trimisa in delegare sau detasare este obligata sa obtina, pe acest ordin, de la unitatea la care se deplaseaza, viza si stampila conducatorului unitatii sau inlocuitorului acestuia, indicand data si ora sosirii si a plecarii.

In cazul avansului acordat in valuta, justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente si se aproba de catre conducatorii unitatilor trimitatoare.

Asadar, documentul financiar-contabil utilizat pentru decontarea banilor primiti de persoana trimisa in delegare sau detasare in strainatate, altele decat drepturile de diurna, va fiDecontul de cheltuieli (pentru deplasari externe).

Diurna este supusa sau nu impozitului pe venit?

„Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si (….) indemnizatiei si oricarei alte sume de aceeasi natura, primite de salariati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice. Aceste prevederi se aplica si in cazul salariatilor reprezentantelor din Romania ale persoanelor juridice straine”, se mentioneaza in Codul fiscal.

Astfel, potrivit reglementarilor, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, a carei valoare depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice se supune impozitului pe salarii si se include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii,indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala).

Practic, daca se depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, atunci diferenta este considerata venit asimilat salariilor/avantaj in natura si se impoziteaza ca atare, atat cu impozit pe venit in cota de 16%, cat si cu contributii sociale obligatorii, angajat si angajator.

Incepand din 27 ianuarie, valoarea diurnei pentru personalul bugetar a crescut cu 4 lei, ajungand la 17 lei/zi, astfel ca un salariat angajat in mediu privat poate primi, o diurna neimpozabila pentru o delegatie in tara in suma de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi.

Incepand de la 1 iunie 2013, regula care nu a mai fost modificata de atunci, fiind valabila, deci, si in 2015, pentru diurna se aplica regula generala de deductibilitate, astfel incat angajatorii pot stabili ca diurna orice suma de bani, aceasta fiind deductibila integral la calculul profitului impozabil.

Noi reguli:La locul de munca, atat gravidele, cat si mamele pot sa beneficieze de masuri de protectie sociala

de

Regulile referitoare la protectia maternitatii la locurile de munca sunt incluse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003. Maine, actul normativ va suferi unele modificari, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 154/2015, care a fost publicata inMonitorul Oficial, Partea I, nr. 445 din 22 iunie. In principal, prevederile initiale vor fi clarificate si se vor actualiza anumite aspecte.

Masurile de protectie sociala sunt destinate, conform ordonantei, tuturor femeilor insarcinate si mamelor (lauze sau care alapteaza) care lucreaza la un angajator. In acelasi timp, protectia este acordata indiferent ca este vorba de salariate cu cetatenie romana sau a altui stat.

Salariatele gravide si cele care au nascut trebuie sa mearga la medicul de familie pentru a obtine un document care sa le ateste starea. Totodata, acestea trebuie sa informeze in scris angajatorul cu privire la situatia lor. In caz contrar, angajatorul este exonerat de obligatiile impuse de lege (desi nu de toate), fata de salariatele in cauza.

De cealalta parte, angajatorii trebuie sa previna expunerea gravidelor sau a mamelor lariscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea, precum si sa nu le constranga sa faca o munca daunatoare sanatatii, starii lor de graviditate sau copilului nou-nascut. Prin urmare, acestia sunt obligati sa evalueze riscurile de la locurile de munca si sa informeze salariatele cu privire la rezultate si drepturile pe care le au. In plus, de joi, informarea va trebui sa cuprinda si masurile care trebuie luate.

„Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de munca, a masurilor care trebuie luate referitor la securitatea si sanatatea in munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta”, scrie in Legea nr. 154/2015.

Atentie! Angajatorul poate anunta alti salariati cu privire starea de graviditate a unei colege de-ale lor doar cu acordul scris al acesteia, atat timp cat sarcina nu este vizibila. Si doar daca acest lucru este in interesul bunei desfasurari a muncii.

Conditiile si programul de munca, schimbate fara a afecta salariul

Daca exista aspecte care pot pune in pericol sanatatea si securitatea gravidelor si a mamelor, angajatorii sunt nevoiti sa ia masuri adecvate.

Conform prevederilor aplicabile de maine, intr-o astfel de situatie vor trebui modificate temporar conditiile si/sau programul de munca. In acest sens, angajatorii vor tine cont de recomandarile medicului de medicina muncii/familie si vor mentine veniturile salariatelor la acelasi nivel. Dispozitiile actuale nu fac nicio referire la durata schimbarilor condiitiilor sau a programului.

„(…) In cazul in care rezultatele evaluarii (…) evidentiaza un risc pentru securitatea sau sanatatea salariatelor (…) sau o repercusiune asupra sarcinii sau alaptarii, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporara a conditiilor de munca si/sau a programului de lucru al salariatei in cauza, sa fie evitata expunerea acesteia la riscurile evidentiate, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale”, este mentionat in Legea nr. 154/2015.

Daca acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine intemeiate, salariata trebuie sa fie repartizata pe un alt post. De asemenea, tinandu-se cont de recomandarea medicului si cu pastrarea salariului. In fine, daca nici varianta repartizarii pe un alt post nu este posibila, salariatele pot sa ceara intrarea in concediul de risc maternal.

Atentie! Gravidele au dreptul la dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, daca aceste investigatii pot fi facute doar in timpul programului de lucru.

Persoanele aflate in concediul de risc maternal au dreptul si la o indemnizatie

Pe durata concediului de risc maternal, salariatele trebuie sa primeasca si o indemnizatie lunara. Aceasta este suportata integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si are un cuantum de 75% din din media veniturilor aferente ultimelor sase luni.

Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile si este acordat, dupa caz, in intregime sau fractionat. Prin modificarile aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevazut ca acesta nu se va acorda in acelasi timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate temporara de munca, cel pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca sau cel pentru maternitate).

Posibilitatea de a cere intrarea in concediul de risc maternal intervine cand salariata nu poate fi repartizata pe un alt post si se face dupa cum urmeaza:

  • inainte de data solicitarii concediului de maternitate (angajatele gravide);
  • dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (de maine, concediul postnatal va fi inlocuit in prevederi de concediul de lauzie), daca nu este solicitat concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului (angajatele care au nascut recent si care alapteaza).

Concediul de risc maternal este acordat in baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, daca salariata s-a dus la consultatiile pre si postnatale.

Important! Dupa nastere, mamele sunt obligate sa efectueze cel putin 42 de zile de concediu.

Pauze de odihna, alaptare si program de lucru redus

Daca gravidele si mamele lucreaza stand in picioare sau pe scaun, acestea trebuie sa beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau, respectiv, pentru a face miscare.

„Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare”, scrie in OUG nr. 96/2003.

De asemenea, mamele care alapteaza trebuie sa primeasca doua pauze de alaptare a cate o ora pana cand copilul implineste un an. Insa la cerere pauzele pot fi inlocuite cu oreducere de doua ore a programului de lucru zilnic.

„Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului”, mai prevede actul normativ amintit.

Daca din motive de sanatate angajatele nu pot sa indeplineasca intreg programul de lucru, acestea sunt indreptatite la o reducere de un sfert din durata normala de munca. Masura este luata in baza recomandarii medicului si cu pastrarea salariului la acelasi nivel.

Atentie! Gravidele si mamele nu pot fi obligate sa munceasca noaptea. Daca sanatatea le este afectata de munca de noapte, acestea pot cere angajatorului transferul pe un loc de munca de zi. In cazul in care transferul nu este posibil, salariatele au dreptul sa intre in concediul de risc maternal.

Concedierea este permisa doar in anumite situatii

Angajatorilor le este interzis sa concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legatura directa cu starea acestora.

Totodata, nu poate fi dispusa incetarea raporturilor de munca/serviciu daca salariatele sunt in concediu de risc maternal, de maternitate, pentru cresterea copilului sau pentru ingrijirea copilului bolnav.

Totusi, exceptie fac situatiile in care concedierea intervine din cauza reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului. De joi, pe lista exceptiilor va figura, de asemenea, si dizolvarea angajatorului.

Angajatele care considera ca au fost date afara din motive care au legatura cu starea lorpot sa conteste decizia de concediere in instanta, dispune OUG nr. 96/2003. Contestatia se depune la judecatoria competenta, in cel mult 30 de zile de la data comunicarii deciziei de concediere, actiunea in justitie fiind scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

„In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare”, scrie in document.

Important! In situatia in care salariatelor le sunt incalcate sau refuzate anumite drepturi prevazute de lege, acestea se pot adresa unui inspectorat teritorial de munca.

Cum se prescriu datoriile intr-o eventuala executare silita? Termen de 3 ani

de

Cum se prescriu datoriile intr-o eventuala executare silita. Trebuie să avem în vedere că termenul general este de 3 ani de zile, mai exact dacă banca nu începe procedura de recuperare a sumelor de bani în termen de 3 ani de zile de la ultima plată efectuată, atunci creditul cel cu executare succesivă este prescris

Totuși, să ținem seama de faptul că, în raport de legislația bancară, dacă în contractul de credit nu este stipulat termenul la care banca poate declara scadența anticipată, atunci el este de 60 de zile de la ultima plată, însemnând că dreptul băncii de a cere executarea silită se naște fie conform contractului, fie la 60 de zile de la plata ultimei rate lunare, iar în acest caz termenul de prescripție se va calcula cu adăugarea celor 60 de zile la termenul de 3 ani.

Momentul în care se sfârşeşte termenul de prescripţie se determină potrivit regulilor de calcul al termenelor procedurale prevăzute de art. 101 Cod Procedură Civilă; astfel, termenele pe zile se calculează pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început să curgă, nici ziua când s-a sfârşit termenul; termenele pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare; termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii; termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare

Prima Casa 2015:Documente,dosar,conditii

de

Cei care vor sa beneficieze de o locuinta in cadrul programului „Prima Casa” trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

  • la data solicitarii creditului, trebuie sa declare pe propria raspundere fie ca nu detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia nicio locuinta, fie ca detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia cel mult o locuinta cu o suprafata utila mai mica de 50 m² (care sa fie dobandita altfel decat prin „Prima Casa”);
  • cumpara sau construiesc o singura locuinta, printr-un credit acordat si garantat in conditiile programului;
  • au calitatea de imprumutat in raport cu finantatorul (banca).

In acelasi timp, potrivit normelor, prin „Prima Casa” se pot cumpara/construi urmatoarele tipuri de imobile:

  • locuinte finalizate, care sunt facute pentru a fi vandute, inclusiv cele din programele derulate de Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), care au fost construite si date in folosinta;
  • locuinte nefinalizate, care se afla in diverse faze de constructie si care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte noi, care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte viitoare, ce vor fi construite de catre beneficiari individuali, inclusiv cele care se construiesc prin programele ANL;
  • locuinte care vor fi construite prin asociatii fara personalitate juridica, in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului pe care se vor cladi locuintele.

Pentru anul 2015, Guvernul a stabilit in ianuarie ca plafonul garantiilor pentru „Prima Casa” este de 2,5 miliarde de lei. De retinut este si ca, din 2013, garantiile pot fi acordate doar in lei.

Astfel, in limita plafonului de 2,5 miliarde de lei statul acorda garantii pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul „Prima Casa”.

Imprumuturile pot fi acordate doar de bancile partenere in program. Reprezentantii Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) precizeaza, intr-un anunt publicat pe propriul site, ca acestea sunt in numar de 17. Mai exact, pe lista sunt incluse BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Millennium Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, ING Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Unicredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, OTP Bank, Bank Leumi si Marfin Bank.

Important! Construirea de locuinte este valabila pentru cei care sunt proprietari ai terenului pe care va fi cladita casa. De asemenea, locuintele mai pot fi construite prin asociatii fara personalitate juridica in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului.

Nota: Persoanele care depun dosare de creditare pentru „Prima Casa” pot afla care este starea cererii prin intermediul unei aplicatii online ce poate fi accesata aici. Pentru a primi informatii cu privire la propriile dosare solicitantii trebuie sa completeze formularul cu datele personale (prenume, nume, data nasterii), banca la care s-a depus cererea, tipul de imobil si judetul in care se afla acesta.

Conditiile care trebuie respectate la cumpararea sau construirea unei case

Criteriile de eligibilitate aplicabile persoanelor care vor sa obtina o locuinta prin intermediul programului „Prima Casa” sunt prevazute in normele pentru aplicarea OUG nr. 60/2009.

Persoanele care vor sa cumpere o casa finalizata trebuie sa dovedeasca, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, faptul ca, la data solicitarii creditului, fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una (cu o suprafata utila mai mica de 50 m²).

De asemenea, beneficiarii trebuie sa aiba un avans de minimum 5% din pretul de achizitie a locuintei, sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii – in valoare egala cu trei rate de dobanda –, sa se oblige sa pastreze casa cumparata in primii cinci ani de la momentul dobandirii acesteia si s-o asigure impotriva tuturor riscurilor.

Trebuie indeplinite, in acelasi timp, conditiile specifice din normele interne de creditare ale bancilor, iar locuinta cumparata sa fie incadrata in clasa A, B sau C de eficienta energetica.

Atentie! La cumpararea de locuinte in cadrul procedurilor de executare silita, persoanele fizice trebuie sa prezinte bancilor documentele specifice procesului de licitatie.

In cazul celor care vor sa construiasca o casa in regim individual, criteriile de eligibilitate stabilite prin norme prevad ca acestia trebuie:

  • sa faca dovada, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, ca la data solicitarii creditului fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una care are o suprafata utila mai mica de 50 m²;
  • sa aiba in proprietate terenul pe care se va construi casa – inclusiv in cazul celor construite prin ANL –, inscris in cartea funciara, liber de orice sarcini, si sa garanteze cu acesta, dar si cu locuinta construita prin „Prima Casa”;
  • sa prezinte bancii proiectul tehnic si detaliile de executie a locuintei, intocmite conform legii;
  • sa detina o autorizatie de construire valabila, precum si avizele si acordurile necesare conform legii;
  • sa prezinte bancii un contract de antrepriza incheiat cu o societate de constructii – in calitate de antreprenor general al imobilului –, in baza caruia solicita acordarea finantarii garantate, precum si estimarile costurilor necesare pentru edificarea locuintei. Din contractul de antrepriza/graficul de lucrari trebuie sa rezulte ca durata realizarii constructiei este de maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata;
  • sa prevada in contractul de antrepriza obligatia antreprenorului general de a finaliza constructia casei in maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata (termenul poate fi prelungit ulterior cu cel mult 12 luni);
  • sa prezinte bancii certificatul de atestare fiscala eliberat la cererea constructorului, care atesta imprejurarea ca acesta nu inregistreaza restante mai mari de 60 de zile la plata obligatiilor fata de bugetul general consolidat;
  • sa prezinte bancii polita de asigurare a lucrarilor de constructii-montaj pentru casa in constructie, incheiata cu o societate de asigurare agreata de banca;
  • sa prezinte bancii dovada constituirii unei garantii de buna executie de 10% din valoarea totala a devizului estimativ de lucrari, sub forma unei scrisori de garantie bancara de buna executie;
  • sa prezinte bancii contractul valabil incheiat cu un diriginte de santier autorizat (daca este cazul);
  • sa indeplineasca conditiile specifice prevazute in normele interne de creditare ale bancii;
  • sa dispuna de un aport propriu de minimum 5% din valoarea costului de construire a casei;
  • sa se oblige sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii, in valoare egala cu trei rate de dobanda;
  • sa nu cesioneze drepturile de construire si sa nu instraineze terenul si locuinta construita prin program in primii cinci ani de la data instituirii ipotecii legale;
  • sa noteze autorizatia de construire in cartea funciara a terenului;
  • sa asigure locuinta, dupa construire, impotriva tuturor riscurilor;
  • sa acopere din surse proprii eventualele costuri suplimentare fata de cele din devizul estimativ;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie formalitatile de notare a autorizatiei de construire in cartea funciara;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie toate formalitatile necesare inscrierii in cartea funciara a locuintei individuale, dupa finalizarea acesteia, si sa prezinte bancii documentele necesare in vederea inscrierii ipotecilor legale in cartea funciara.

Din acest an, cei care au o casa obtinuta prin program pot cumpara/construi una mai mare

Desi prin reglementarile legale era stabilit pana de curand ca persoanele fizice pot sa detina in proprietate, la momentul solicitarii creditului, cel mult o casa, aceasta fiind dobandita altfel decat prin „Prima Casa”, Executivul a introdus o exceptie.

Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/2015 dispune ca cei care au o locuinta obtinuta prin program pot cumpara sau construi una noua doar daca aceasta are o suprafata utila mai mare sau daca este mai scumpa.

Totodata, locuinta obtinuta initial prin „Prima Casa” trebuie vanduta cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte, iar creditul acordat initial sa fie platit sau refinantat.

Actul normativ mentionat mai prevede: „la data solicitarii celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului persoana fizica declara pe propria raspundere fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia cel mult o locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita in cadrul Programului pe care urmeaza sa o instraineze cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata sau construita in cadrul Programului, fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia o locuinta, dobandita sau construita prin orice alt mod decat prin Program, in suprafata utila mai mica de 50 m2 si o a doua locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita initial in cadrul Programului, pe care o va instraina cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata in cadrul Programului”.

Executat silit :Cei care mostenesc un credit sunt obligati sa il plateasca?

de

Mai exact, daca persoana decedata are un credit, mostenitorul preia imprumutul, insa il plateste doar in anumite conditii.

In acest sens, NCC contine cateva prevederi diferite de vechea legislatie.

Astfel, Noul Cod Civil stabileste ca mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia.

Cu alte cuvinte, daca o persoana mosteneste doar datorii, nu si bunuri, aceasta nu este obligata sa le plateasca din banii sai

Ordin de Protectie.Cum,cand,unde.Victimele violentei in familie pot cere instantei emiterea unui ordin de protectie

de

Prevederile referitoare la ordinul de protectie sunt incluse in Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. Ordinul se obtine in instanta, prin procedura de urgenta, valabilitatea acestuia fiind de cel mult sase luni.Model

„Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe (…) masuri – obligatii sau interdictii”, prevede actul normativ.

Mai precis, prin ordinul de protectie se pot dispune urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune (atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima);
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Instanta poate obliga agresorul sa suporte cheltuielile de chirie si/sau intretinerepentru locuinta temporara in care victima, copiii minori sau alti membri ai familiei locuiesc sau vor locui. Si, totodata, agresorul poate fi obligat sa urmeze consiliere psihologica si psihoterapie.

„Pe langa oricare dintre masurile dispuse (…), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii”, este precizat in Legea nr. 217/2003.

In caz de urgenta deosebita, ordinul de protectie poate fi obtinut in aceeasi zi

Victimele violentei in familie pot adresa cererea pentru emiterea ordinului de protectiejudecatoriei din raza teritoriala a domiciliului sau a resedintei.

Conform actului normativ citat, cererea poate fi introdusa de catre victima sau de catre reprezentantul legal al acesteia, fiind scutita de taxa judiciara de timbru. In aceasta situatie, solicitarile sunt judecate de urgenta si victimele pot sa beneficieze, la cerere, de asistenta sau reprezentare prin avocat.

„In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor”, stabileste Legea nr. 217/2003.

In cadrul judecatii, probele a caror administrare necesita o perioada lunga de timp nu sunt admise, iar pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore.

In caz ca judecatorul nu stabileste o perioada de valabilitate mai mica, ordinul de protectie se aplica pentru cel mult sase luni de la data emiterii sale. Acesta se comunica politiei si se pune in aplicare de indata.

„Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei. Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare”, se arata in actul mentionat.

Daca incalca masurile dispuse de instanta prin ordinul de protectie, agresorul risca sa fie pedepsit cu inchisoare de la o luna la un an.

Important! La expirarea ordinului de protectie, victima poate sa ceara emiterea unuia nou, daca exista indicii ca, in caz contrar, integritatea fizica/psihica ori libertatea ii vor fi puse in pericol.

MODEL

CERERE PRIVIND EMITEREA ORDINULUI DE PROTECŢIE

  1. Date privind autoritatea sau organismul care formulează cererea (dacă este cazul)
    Denumirea:
    Adresa:
    Telefon:
    Fax:
    E-mail:
    Persoana desemnată cu formularea cererii:
  2. Asistenţa juridică
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
    │Victima are un avocat? │ DA/NU │
    │În caz negativ, doreşte să i se acorde asistenţă juridică prin avocat?│ DA/NU │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

III. Date privind victima violenţei în familie
┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Numele:                                │Prenumele:                            │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Locul şi data naşterii                 │Cetăţenia                             │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Sexul: F/M                             │                                      │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Prenumele tatălui                      │Prenumele mamei                       │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Act de identitate: CI/BI/Paşaport      │Serie       nr.                       │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│CNP                                    │                                      │
├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│Adresa*1): Doreşte să rămână secretă? DA/NU                                   │
│Telefon*2): Doreşte ca numărul să rămână secret? DA/NU                        │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
–––-
*1) Dacă victima declară că doreşte să abandoneze domiciliul familial, nu este necesar să se indice noua adresă la care se mută, ci doar adresa unde locuieşte în prezent. Adresa indicată trebuie să fie una la care partea poate primi citaţiile şi celelalte acte de procedură.
*2) Poate fi indicat orice număr la care reclamantul are garanţia că va putea primi citaţiile şi celelalte acte de procedură.

  1. Reprezentantul legal al victimei (dacă este cazul)
    ┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
    │Numele: │Prenumele: │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Locul şi data naşterii                 │Cetăţenia                             │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Sexul F/M                              │                                      │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Prenumele tatălui                      │Prenumele mamei                       │
    ├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
    │Adresa                                                                        │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Telefon                                                                       │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
  2. Relaţia dintre victima violenţei în familie şi persoana împotriva căreia se solicită emiterea ordinului de protecţie (pârât)
    1. Victima a mai formulat anterior vreo cerere, plângere, reclamaţie etc. împotriva aceleiaşi persoane? DA/NU
    În caz afirmativ, se va indica numărul acestora.
    2. Ştiţi dacă pârâtul este parte în vreun proces cu privire la vreo infracţiune sau contravenţie? DA/NU
    În caz afirmativ, indicaţi, dacă ştiţi, instanţa la care se află dosarul şi numărul acestuia.
    3. Există o legătură de rudenie sau de altă natură cu pârâtul?
    4. Situaţia familială – persoane care convieţuiesc în locuinţă
    ┌───────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────┐
    │ Numele şi prenumele │    Data naşterii    │   Gradul de rudenie    │
    ├───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤
    │                               │                     │                        │
    └───────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────┘
  3. Descrierea faptelor pentru care se solicită emiterea ordinului de protecţie
    1. Relatarea faptelor şi locul desfăşurării lor
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ │
    │ │
    │                                                                              │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    2. Ce alte acte de violenţă s-au produs anterior împotriva persoanelor (victimă, membri ai familiei, minori sau alte persoane) sau asupra bunurilor?
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │                                                                              │
    │                                                                              │
    │                                                                              │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    3. A avut loc vreun act de violenţă în prezenţa minorilor?
    4. Există vreo situaţie de risc pentru minori, inclusiv posibilitate de a fi luaţi fără drept de pârât?
    5. Pârâtul deţine arme sau are acces la arme prin natura muncii sale ori din alte motive?
    6. Există martori la faptele descrise?
    7. Ce alte probe pot susţine declaraţiile? (de exemplu, linii telefonice tăiate/rupte, telefoane mobile sparte, alte obiecte distruse, mesaje telefonice înregistrate, inclusiv sms, scrisori, fotografii, documente etc.)

VII. Asistenţa medicală a victimei
1. Victima a suferit leziuni fizice sau a fost maltratată psihologic? DA/NU
2. A primit îngrijiri în vreun centru medical? DA/NU
3. Deţine certificat medico-legal, medical sau alte documente medicale? DA/NU
În caz afirmativ, acestea se vor anexa în copie.
În caz negativ, se vor indica centrul medical şi data consultului medical.
VIII. Măsurile care se solicită a fi dispuse prin ordinul de protecţie
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│a) evacuarea temporară a pârâtului din locuinţă, indiferent dacă acesta│      │
│este titularul dreptului de proprietate;                               │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa familiei;│DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│c) limitarea dreptului de folosinţă al pârâtului, dacă este posibil,   │      │
│doar asupra unei părţi a locuinţei comune, astfel încât pârâtul să nu  │      │
│vină în contact cu victima;                                            │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│d.1) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de victimă;                                                       │DA/NU │
│d.2) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de copiii victimei sau faţă de alte rude ale acesteia;            │DA/NU │
│d.3) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a         │      │
│persoanei protejate;                                                   │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor menţiona datele de identificare a acestor     │      │
│locuri.                                                                │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│e) interdicţia pentru pârât de a se deplasa în anumite localităţi sau  │      │
│zone determinate pe care victima le frecventează ori le vizitează      │      │
│periodic;                                                              │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor identifica aceste localităţi şi zone.         │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin             │      │
│corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;                        │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;          │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora;   │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor indica numele, prenumele şi data naşterii     │      │
│copiilor, persoana către care se propune încredinţarea.                │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│i) suportarea de către pârât a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru    │      │
│locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri ai      │      │
│familiei locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii   │      │
│de a rămâne în locuinţa familială.                                     │DA/NU │
│În caz afirmativ, care este suma considerată necesară şi ce reprezintă?│      │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘

  1. Alte măsuri
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
    │1. Victima are o activitate remunerată? │DA/NU │
    │În caz afirmativ, se va indica, cu aproximaţie, suma pe care o primeşte│ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
    │2. Pârâtul are loc de muncă sau desfăşoară o activitate remunerată?    │DA/NU │
    │În caz afirmativ, se indică suma lunară aproximativă pe care pârâtul o │      │
    │primeşte, dacă se cunoaşte.                                            │      │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
    │3. Există alte surse de venituri ale familiei?                         │DA/NU │
    │În caz afirmativ, să se indice suma aproximativă, dacă se cunoaşte.    │      │
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘
  2. Alte precizări considerate ca relevante

Data
………………………..
Semnătura
………………………..
Domnului preşedinte al Judecătoriei……………………….

15 februarie 2015 : Firmele obligate sa isi schimbe denumirea mai au trei saptamani pentru a face acest lucru. Termenul expira in 15 februarie

de

Legea de punere in aplicare a Codului de procedura civila (Legea nr. 79/2012) obliga societatile inregistrate in registrul comertului care au in denumire sintagma „societate comerciala” sa inlocuiasca aceasta sintagma cu termenul „societate”.

 

Aceasta prevedere a intrat in vigoare la 15 februarie 2013, iar firmele au termen pana la15 februarie 2015 sa o puna in practica prin modificarea actului constitutiv. (Va reamintim ca noul Cod de procedura civila, deci inclusiv aceasta prevedere, ar fi trebuit sa intre in vigoare inca de la 1 septembrie 2012, insa data a fost amanata pana la 1 februarie 2013 si, ulterior, pana la 15 februarie 2013.)

Prevederea se aplica doar societatilor care au in denumire sintagma „societate comerciala”, si nu tuturor societatilor care au forma juridica SC – societate comerciala.

Cand,Ce Valoare,Unde,In ce Conditii se acorda in 2015 indemnizatia de crestere a copilului?

de

Cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului reprezinta 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, insa, in functie de durata concediului pentru care opteaza parintii, acesta are anumite limite minime si maxime.

Limitele indemnizatiei sunt stabilite prin raportare la indicatorul social de referinta (ISR), acesta avand in anul 2015 valoarea de 500 de lei (asa cum a fost stabilita inca din 2008).

Concret, limitele minime si maxime ale indemnizatiei pentru cresterea copilului, stabilite prin OUG nr. 111/2010, sunt:

  • cel putin 600 de lei si cel mult 3400 de lei – in cazul in care parintii aleg varianta concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an (sau pana la trei ani, daca este vorba de un copil cu handicap);
  • cel putin 600 de lei si cel mult 1200 de lei – in cazul in care parintii aleg varianta concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani.

Atentie! Pot beneficia de aceste drepturi, prin totalizarea perioadelor de activitate, si persoanele care au realizat activitati profesionale in alte state membre ale Uniunii Europene.

Persoanele care vor sa beneficieze de concediul de crestere a copilului si, automat, de indemnizatia lunara trebuie sa-si exprime in scris optiunea, aceasta neputand fi schimbata ulterior.

Important! Pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina cu gemeni, de tripleti sau multipleti, nivelul indemnizatiei lunare creste cu 600 de lei (incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere).

Cine poate cere indemnizatia si ce acte sunt necesare

Poate beneficia de indemnizatia pentru cresterea copilului oricare dintre parintii copilului, dispune OUG nr. 111/2010, daca sunt indeplinite conditiile necesare.

De asemenea, acest drept este valabil si in cazul altor persoane, daca este vorba de adoptie sau plasament.

„Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii sai, precum si persoana care a fost numita tutore”, stabileste actul normativ mentionat.

Totodata, pentru acordarea concediului de crestere a copilului si a indemnizatiei lunare, solicitantii trebuie sa indeplineasca (cumulativ) urmatoarele conditii:

  • sa fie cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi (adica fara cetatenie);
  • sa aiba domiciliul/resedinta pe teritoriul Romaniei;
  • sa locuiasca in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Atentie! Beneficiarii carora li s-au stabilit aceste drepturi de cel putin sase luni trebuie sa-si achite impozitele si taxele locale pentru bunurile pe care le detin in proprietate. In caz contrar, drepturile nu le vor fi mentinute in continuare.

Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda pe baza unei cereri, care trebuie sa fie insotita de:

  • copia actului de identitate al solicitantului si a certificatului de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, dupa caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de catre persoana care primeste documentele;
  • actele doveditoare privind calitatea solicitantului si relatia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicita dreptul, dupa caz;
  • actele doveditoare care sa ateste veniturile obtinute in ultimele 12 luni inainte de data nasterii copilului;
  • dovada eliberata de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
  • dovada privind suspendarea activitatii pentru perioada in care se solicita concediul pentru cresterea copilului;
  • orice alte documente care sa ateste indeplinirea conditiilor de eligibilitate.

Cererea si celelalte documente se depun la primaria localitatii pe raza careia solicitantul isi are domiciliul/resedinta. Apoi, acestea sunt transmise agentiilor pentru prestatii sociale.

Cererile sunt solutionate prin decizii ale agentiilor si sunt comunicate solicitantilor in cel mult cinci zile lucratoare de la momentul emiterii.

In concediu, parintii pot obtine venituri fara sa le fie suspendata indemnizatia

In toamna anului trecut, prevederile OUG nr. 111/2010 au fost modificate astfel incat parintii aflati in concediul pentru cresterea copilului sa poata obtine venituri supuse impozitului fara sa le fie suspendata plata indemnizatiei.

Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca plata indemnizatiei nu se suspenda daca parintii obtin venituri supuse impozitului in cuantum de cel mult 3000 de lei intr-un an calendaristic.

De asemenea, plata indemnizatiei nu se suspenda nici daca beneficiarii primesc indemnizatii in calitate de consilier local/judetean, indiferent de nivelul acestora.

O alta exceptie in acest sens din OUG nr. 111/2010 mai prevede ca plata indemnizatiei se mentine si daca persoana indreptatita „primeste diverse sume in baza legii, a contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu”.

Conform actului normativ citat, dreptul la indemnizatie inceteaza in ziua urmatoare celei in care:

  • copilul a implinit varsta de un an sau, dupa caz, doi ani (respectiv de trei ani, in cazul copilului cu handicap);
  • a murit copilul;
  • beneficiarul nu si-a achitat, in termenul stabilit de lege, obligatiile fata de bugetul local.

In acelasi timp, exista si posibilitatea ca dreptul la indemnizatie sa fie suspendat. Acest lucru se poate intampla incepand cu ziua urmatoare celei in care:

  • beneficiarul este decazut din drepturile parintesti;
  • beneficiarul este indepartat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
  • beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea incredintarii copilului spre adoptie;
  • beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii masurii de plasament;
  • beneficiarul executa o pedeapsa privativa de libertate/se afla in arest preventiv pe o perioada mai lunga de 30 de zile;
  • copilul este abandonat/internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;
  • beneficiarul moare;
  • beneficiarul nu mai are domiciliul/resedinta in Romania, nu mai locuieste in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care a solicitat drepturile si nu se mai ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora;
  • beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului pe durata concediului pentru cresterea copilului (exceptand situatiile prezentate deja in articol);
  • se constata ca timp de trei luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate;
  • beneficiarul nu si-a achitat impozitele si taxele locale in termenul prevazut de lege.

Reluarea platii drepturilor suspendate se face la cerere, in anumite conditii stabilite de OUG nr. 111/2010.

Înstrăinarea bunului ce face obiectul unui antecontract de vânzare-cumpărare către o altă persoană

de

Antecontract vânzare-cumpărare precontract. Model

Acte necesare pentru încheierea unui antecontract (precontract) de vânzare-cumpărare:

  • acte de identitate părţi;
  • acte de proprietate (după caz: contract vânzare-cumparare, proces verbal de predare-primire, act vânzare-cumpărare autentificat, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor);
  • extras de carte funciară pentru informare.

Modele

  • Antecontract Prima Casă;
  • Antecontract (promisiune) vânzare-cumpărare teren cu construcţie (casă);
  • Descarcă model antecontract vânzare-cumpărare.

Explicaţii

antecontract_precontractAntecontractul de vânzare-cumpărare îmbracă în practică atât form a juridică a unei (1) promisiuni unilaterale, cât şi a unei (2) promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare.

(1) Promisiunea unilaterală de vânzare este un contract unilateral prin care promitentul proprietar se obligă faţă de o altă persoană să îi vândă acesteia în viitor un anumit bun al său. Această persoană îşi rezervă dreptul să-şi exprime ulterior, în cadrul unui termen, consimţământul de a cumpăra bunul în cauză. Contractul poate fi transformat într-unul sinalagmatic prin obligarea beneficiarului promisiunii la plata unei sume de bani în contul dreptului său de opţiun

(2) Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare reprezintă situaţia în care ambele părţi se obligă să încheie în viitor, în condiţiile stabilite de antecontract, contractul propriu-zis de vânzare-cumpărare. Principala deosebire faţă de promisiunea unilaterală este că în acest caz ambele părţi pot cere încheierea contractului.  Precontractului de vânzare-cumpărare îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 969 şi urm. C. civ. (regulile aplicabile convenţiilor).

Domeniu de aplicare

  Acest tip de act asigură părţilor posibilitatea să realizeze operaţiunea juridică avută în vedere, după ce au negociat în prealabil şi au efectuat anumite analize ale situaţiei de fapt. Părţile beneficiază astfel de mijlocul juridic prin care să prefigureze sau să proiecteze condiţiile în care se va încheia viitorul contract de vânzare-cumpărare. Antecontractul de vânzare-cumpărare duce numai la naşterea unui drept de creanţă şi a unei obligaţii corelative pentru ambele părţi ale antecontractului, dar dreptul de proprietate asupra lucrului rămâne netransmis. Astfel, dacă promitentul vânzător vinde bunul unui terţ şi, drept urmare, îşi încalcă obligaţiile contractuale, promitentul cumpărător are doar un drept la daune-interese. Însă, el nu poate solicita chiar încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi transferul proprietăţii bunului (adică executarea în natură a obligaţiei de către promitentul vânzător). Totuşi, potrivit art. 5 alin. 2 al Titlului X (Circulaţia juridică a terenurilor) din Legea nr. 247/2005, atunci când bunul se află încă în patrimoniul promitentului vânzător, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă. Instanţa va putea pronunţa în acest caz o hotărâre care să substituie contractul. O excepţie de la această situaţie este atunci când părţile au prevăzut în precontract o clauză de dezicere în favoarea uneia sau a ambelor părţi. Această clauză trebuie formulată în sensul că poate să producă efecte fără intervenţia instanţei, astfel antecontractul poate fi rezolvit fără ca judecătorul să mai poată pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare este forma de antecontract de vânzare-cumpărare cea mai des întâlnită în practică.

Caractere juridice. Forma

  Antecontractul de vânzare-cumpărare este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros şi comutativ (părţile cunosc sau pot cunoaşte dinainte întinderea drepturilor şi obligaţiilor lor). Antecontractul este liber de formă, deci nu trebuie sa îmbrace forma ad validitatem. Aceasta pentru că precontractul are ca obiect obligaţia părţilor de a încheia pe viitor contractul de vânzare-cumpărare. Forma scrisă este necesară numai pentru probaţiunea actului juridic (ad probationem).
Obiectul oricărui precontract de vânzare-cumpărare îl constituie o obligaţie de a face şi nu de a da. Astfel, la momentul încheierii antecontractului, promitentul vânzător poate să nu deţină în proprietate bunul respectiv. El se obligă prin antecontract să-l procure până la momentul încheierii contractului propriu-zis. Dacă documentaţia cadastrală a fost întocmită, trebuie indicat în contract şi numărul cadastral.

Obiectul contractului

  În cazul unui antecontract care are ca obiect un imobil format din teren cu construcţie, încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare este obligatorie conform legii. De altfel, orice act cu privire la drepturi reale poate fi înscris în Cartea Funciară doar dacă este încheiat în formă autentică ( vezi Legea nr. 7/1996). Prin urmare, chiar şi contractele de vânzare-cumpărare care au construcţii ca obiect exclusiv  trebuiesc încheiate în formă autentică ca să poată fi înscrise în Cartea Funciară. Totuşi, pentru antecontractul de vânzare-cumpărare este suficientă forma scrisă, nefiind necesară încheierea sa în formă autentică. In acest sens, jurisprudenţa şi doctrina au stabilit că un contract de vânzare-cumpărare nul al unui teren (încheiat fără respectarea formei autentice) poate dobândi, conform principiului conversiunii actelor juridice, valoarea de antecontract de vânzare-cumpărare.

Alte clauze

  Încheierea contractului de vânzare-cumpărare poate fi condiţionată şi de îndeplinirea altor obligaţii de către promitentul vânzător, cum sunt: obţinerea în intervalul de timp agreat de părţi a unor coeficienţi de urbanism mai buni decât cei aplicabili imobilului la momentul încheierii antecontractului (prin obţinerea unor planuri de urbanism zonal/planuri urbanistice de detaliu), decontaminarea terenului (conform legilor din domeniul protecţiei mediului); obligaţia de a obţine o dovadă că imobilul nu cade sub incidenţa protecţiei monumentelor; obligaţia de scoatere a terenului din circuitul agricol şi/sau de introducere în intravilanul localităţii etc.

Moneda şi cursul de schimb

  În practică, este uzuală folosirea EURO ca monedă de referinţă pentru exprimarea preţului. Dar, potrivit legislaţiei în vigoare, dacă părţile sunt persoane fizice sau juridice rezidente (nefiind incidente excepţiile de la prevederile regulamentului valutar al BNR), plata preţului se face obligatoriu în RON şi trebuie să includă TVA. Părţile pot conveni ca şi curs de schimb EURO-RON atât pe cel practicat de Banca Naţională a României, cât şi orice alt curs la vânzare-cumpărare practicat de o bancă comercială autorizată pe teritoriul României.

Avansul si cheltuielile autentificării

  Plata unui avans  la încheierea precontractului de vânzare-cumpărare este facultativă. Includerea în contract a acestei obligaţii pentru promitentul cumpărător este însă uzuală în scopul dovedirii seriozităţii şi interesului real în achiziţionarea imobilului. Ambele părţi sau doar una dintre ele pot suporta cheltuielile legate de autentificarea precontractului, în proporţia convenită.

Documentaţia topografică şi cadastrală de specialitate

  Dacă această documentaţie lipseşte, este recomandat să introduceţi o clauză ce îl obligă pe promitentul vânzător să o întocmească pe propria cheltuială astfel încât această documentaţie să poată fi predată promitentului cumpărător la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Clauza penală

  La încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare este bine să includeţi o clauză penală pentru nerespectarea condiţiilor din antecontract. Modul de calcul şi cuantumul penalităţilor incluse în clauza penală pot fi stabilite liber de către părţi, prin acord comun.

Educatie Financiar-Bancara:Ce greseli trebuie sa evitam cand folosim cardul in vacanta de Craciun si Anul Nou

de

Inainte de a pleca in vancanta de iarna pentru a petrece sarbatorile de Craciun si Anul Nou, trebuie sa fim atenti si la aspectele financiare, pentru ca acestea sa nu ne strice buna dispozitie si sa ne bucuram de o calatorie perfecta.

Pentru ca acesta este sezonul cadourilor, prima grija se indreapta spre gasirea si plata acestora. Iar cum ofertele magazinelor online sunt tot mai numeroase si mai atractive, platim tot mai des cu cardul pe internet.

Cardul e indispensabil in perioadele de sarbatori petrecute in tara sau in strainatate, cel putin din 3 motive:

1. Avem acces oricand si de oriunde la banii din cont, fie platind cu cardul la POS-urile magazinelor sau online, fie retragand bani de la ATM-uri. Astfel, nu depindem de programul unitatilor bancare, care oricum sunt inchise sau au program scurt de sarbatori.

2. Banii din contul la care e atasat cardul sunt in siguranta: nu trebuie sa plecam in vacanta cu portofelul plin de bancnote, pe care riscam sa le pierdem sau sa ni se fure. Luam doar strictul necesar pentru platile marunte sau acolo unde nu se poate plati cu cardul.

3. Cand suntem in strainatate, scapam de problema schimbului valutar. Platind cu cardul in lei, operatiunea se realizeaza in moneda tarii in care ne aflam (euro, de exemplu, daca suntem intr-o tara din Europa), la cursul de schimb din ziua respectiva al bancii romanesti care a emis cardul sau la cursul MasterCard/Visa, apropiat de cel al BNR.

4. Putem efectua oricand si de oriunde plati online cu cardul, atat pentru cumparaturi in magazine cat si pentru diverse servicii, precum bilete de avion, rezervarea camerelor de hotel, bilete la spectacole, fara a fi nevoie sa ne deplasam pentru a plati cu numerar.

Cardul e in portofel, dar vom putea face plati cu el fara probleme?

Pentru a evita situatia neplacuta de a nu putea folosi cardul atunci cand suntem plecati in vacanta, trebuie sa evitam cateva greseli, sau mai degraba mici probleme pe care de regula suntem tentati sa le trecem cu vederea, dar care sunt atat de importante. Si anume trebuie sa verificam urmatoarele lucruri la cardul nostru:

1. Daca e valabil sau nu cumva expira tocmai in aceasta luna. E tare frustrant sa-ti apara mesajul ca nu poate fi realizata o tranzactie pentru ca nu mai este valabil cardul, desi ai bani in cont!

2. Daca avem suficienti bani in contul de card (daca mergem in strainatate, nu e necesar sa avem euro, dolari sau alte valute, intrucat putem plati fara probleme si cu un card in lei, schimbul valuar fiind efectuat automat);

3. Daca avem codul PIN memorat, nu scris sau salvat undeva. Fara codul PIN, cardul nu poate fi folosit. Iar cu codul PIN scris pe o hartie sau in agenda din poseta sau geanta pierduta sau furata, exista riscul sa pierdem si banii de pe card!

4. Daca ultimele 3 cifre de pe spatele cardului (CVV2/CVC2) sunt vizibile, acestea fiind necesare pentru plarile online;

5. Daca avem parola 3D Secure pentru plati pe internet, necesara, de asemenea, pentru platile online.

Nu trebuie sa facem plati online fara parola de securitate

Pentru a face cumparaturi online rapid si in siguranta, adica sa nu ne trezim ulterior ca am fost victima unor hakeri, trebuie sa ne inrolam cardul in serviciul 3D Secure (MasterCard Secure Cod sau Verified by Visa), care inseamna primirea unei parole de siguranta pentru platile online.

Inainte de a pleca in vacanta, contactati banca de la care aveti cardul pentru a va inrola in serviciul 3D Secure, iar daca sunteti deja inrolat, sa va asigurati ca stiti parola, astfel incat, in cazul in care va trebui sa faceti o plata online in vacanta, in tara sau in strainatate, sa nu aveti niciun fel de probleme.

Ganditi-va, de exemplu, ca veti avea nevoie, pe parcursul calatoriei, de un bilet de avion, de inchirierea unei masini sau de rezervarea unui hotel, pentru care plata cu cardul online ar putea fi, in unele situatii, singura optiune, pe care nu trebuie sa o ratati.

Trebuie sa evitam sa retragem bani de la bancomate

Daca avem nevoie de valuta cash pentru a plati in strainatate, putem sa retragem euro, dolari sau alte bancnote straine de la bancomatele din diverse tari, chiar daca avem un card in lei.

Atentie! Pentru aceasta operatiune, comisioanele sunt de minim 1% din suma retrasa.

Chiar si asa, s-ar putea sa ne simtim mai confortabil si in avantaj decat sa mergem la casele de schimb valutar.

Oricum, ca si in Romania, retragerea de numerar este mai costisitoare decat plata direct cu cardul, care este scutita de comision.

Nu uitati! Platile cu cardul la magazinele din strainatate sau pe internet sunt scutite de comision, la fel ca la magazinele din Romania.

De ce,Cum se Face ONG: Când Şi Cum Trebuie Schimbată Sau Modificată Denumirea?

de

“Asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligaţia să îşi modifice denumirea, în condiţiile încadrării în prevederile art. 7 alin. (3), (31) şi alin. (33) – (35) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.”

Citatul de mai sus provine din textul articolului II din Legea nr. 22/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 188 /2014, lege dată pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Actul normativ de bază a suferit o serie de alte modificări şi completări, anterior, iar dispoziţiile privind schimbarea denumirii care poate produce confuzii au făcut obiectul mai multor decizii ale Curţii Constituţionale din care puteţi afla istoricul şi întreaga evoluţie a modificărilor legislative pe această temă.

Cert este că discutăm pe aceste ultime modificări, aduse prin Art. I din Legea nr. 22/2014, pe care le găsiţi reproduse în Caseta foto de mai jos, introduse în textele relevante ale articolului 7 din O.G. nr. 26/2000.

Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de Legea nr. 22/2014 (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5.

ONG
Sursa foto: Lege5.ro

Aceeaşi lege mai prevede că neîndeplinirea obligaţiei de modificare a denumirii are ca efect dizolvarea de drept şi radierea din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în condiţiile legii, după împlinirea unui termen de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială. Constatarea dizolvării se realizează prin hotărâre a instanţei în a cărei circumscripţie se află sediul persoanelor juridice în cauză, la cererea oricărei persoane interesate.

Unele aspecte controversate, soluţionate de Curtea Constituţională

Din jurisprudenţa CCR este bine de reţinut câteva lucruri care elimină eventuale neclarităţi. Mai întâi, faptul că modificarea denumirii asociaţiei sau fundaţiei şi punerea de acord a acestei denumiri cu dispoziţiile reglementării de bază se realizează cuautorizarea instanţei judecătoreşti. Judecătorul verifică legalitatea actelor depuse şi dispune, prin încheiere, înscrierea modificării referitoare la denumirea asociaţiei sau fundaţiei în registru.

Au existat, în acest sens, interpretări critice prin care s-a apreciat că ordonanţa ar desfiinţa hotărâri judecătoreşti, fiind astfel încălcată autoritatea de lucru judecat. Or, CCR a arătat că nu se desfiinţează hotărâri judecătoreşti, respectiv încheierile prin care se dispune înscrierea asociaţiei sau fundaţiei în registru, şi nici nu se intervine asupra executării acestor hotărâri judecătoreşti.

Prin amendamentele pe această temă, în diverse etape de modificare a ordonanţei, principiul a rămas acelaşi, în sensul că asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite au obligaţia să îşi modifice denumirea, punând-o de acord cu noile dispoziţii, într-un anumit termen “de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială”.

Curtea a considerat că această normă nu echivalează cu o imixtiune a legislativului în activitatea puterii judecătoreşti, de vreme ce hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea asociaţiei sau fundaţiei în registru înainte de intrarea în vigoare a legii criticate au fost, sunt şi vor fi executate până la dizolvarea sau lichidarea acestora, în condiţiile cap. IX – “Dizolvarea şi lichidarea” din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Într-o astfel de situaţie în care se are în vedere modificarea – în ceea ce priveşte denumirea – a actului constitutiv sau a statutului asociaţiei sau fundaţiei, se vor pronunţa noi hotărâri judecătoreşti, cu un obiect diferit faţă de cele prin care s-a dispus înregistrarea în registru, şi anume încheieri prin care se dispune înscrierea în registru a modificărilor privind denumirea asociaţiei sau fundaţiei, fără ca legea criticată să reglementeze cu privire la executarea hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea asociaţiei sau fundaţiei respective.

Astfel, nu se stabilesc cazuri de rediscutare a soluţiilor definitive, ci se are în vedere reglementarea unor cauze noi având ca obiect cererile prin care se solicită modificarea denumirii asociaţiei sau fundaţiei, pentru a o pune de acord cu noile prevederi legale.

Am considerat util să aducem aceste aspecte în atenţie, în contextul în care recent CCR a dat Decizia nr. 470/2014 (publicată în Monitorul oficial nr. 839/2014) referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi ale art. II din Legea nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi pentru completarea art. 511 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului.

Deşi temeiul legal este diferit – dar interesant pentru cei interesaţi – CCR face trimitere la jurisprudenţa sa pe cazul general al amendamentelor la O.G. nr. 26/2000. Din această materie este interesant de văzut trimiterea la Decizia nr. 56/2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Prin această decizie, în vigoare începând cu 13 martie 2014 – data publicării în Monitorul Oficial nr. 179/2014 – au fost respinse obiecţiunile la actul normativ care avea să devină Legea nr. 22/2014, din care am citat în articolul de faţă

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

de

Dupa indelungi si intense negocieri ale clauzelor unui contract, partile se asteapta, in mod firesc, ca ceea ce au pus pe hartie sa ramana “batut in cuie” si ca fiecare dintre ele sa fie tinuta sa isi respecte propriile obligatii, intocmai cum acestea au fost agreate prin contract. Insa, foarte multi oameni de afaceri, desi sunt experimentati in tranzactii de anvergura, nu stiu ca partenerul lor de afaceri, cu care au contractat si in fata caruia cred ca au reusit sa obtina un contract deosebit de avantajos, ar putea sa obtina in instanta, in anumite circumstante, o modificare a clauzelor contractuale.

VEZI VIDEO AICI

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil
Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

Astfel, prin Noul Cod Civil (art. 1271) a fost reglementata institutia impreviziunii, menita sa regleze acele situatii in care obligatiile asumate de o parte intr-un contract devin excesive pentru aceasta. Aceasta institutie a existat si inainte de adoptarea Noului Cod Civil insa doar la nivelul de teorie doctrinara (adica nereglementata legal) iar practica instantelor nu a fost deloc unitara in aceasta privinta. Insa, o data cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil,  institutia impreviziunii a devenit obligatorie pentru instante si se bucura de o reglementare expresa, precisa si circumstantiata.

Ideea de impreviziune

Din punct de vedere legal, “impreviziunea” se refera la acea situatie in care executarea unui contract devine excesiv de impovaratoare pentru una din partile contractante, ca urmare a unei schimbari exceptionale (de o anumita anvergura) a imprejurarilor de la momentul negocierii si incheierii contractului, schimbari care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei si, ca atare, impun o reasezare sau o readaptare a clauzelor contractuale.

Asadar, institutia impreviziunii este un instrument juridic menit sa ocroteasca acel partener contractual afectat puternic si inechitabil de evolutia neasteptata a pietei si sa imparta, practic, riscurile generate de o astfel evolutie neasteptata, intre ambele parti contractante.

atentieAtentie: „Schimbarile exceptionale” care pot antrena fie modificarea, fie incetarea contractului (dupa cum vom vedea mai jos) nu sunt definite de lege, acestea ramanand a fi apreciate de instanta de judecata, de la caz la caz.

Soarta contractului afectat de impreviziune

Cu privire la contractul afectat de impreviziune, instanta de judecata poate avea 2 (doua) abordari complet diferite:

(a)       sa il modifice, adica sa il adapteze in concordanta cu noile conditii ale pietei astfel incat, pierderile si beneficiile determinate de aceste noi conditii sa fie repartizate echitabil intre parti sau

(b)       sa dispuna incetarea lui, la un anumit moment si in anumite conditii pe care tot instanta le stabileste.

In functie de datele concrete ale fiecarui caz in parte, instanta este cea care stabileste care dintre cele doua abordari este cea potrivita intr-un caz sau altul.

atentieAtentie: Institutia impreviziunii nu este incidenta in orice cazuri in care survine o situatie inopinata si defavorabila pentru una din parti (spre ex., la orice crestere a costurilor de executare a obligatiilor sau la orice scadere a valorii contraprestatiei), ci numai cand astfel de evenimente sunt cu totul exceptionale si il afecteaza in mod drastic pe cel ce are sa execute o obligatie. Deasemenea, o decizie “neinspirata” de business nu poate fi corijata apelandu-se la institutia impreviziunii, intrucatimpreviziunea devine aplicabila numai daca “schimbarile exceptionale” nu au fost si nici nu au putut fi avute in vedere, in mod rezonabil, la semnarea contractului.

Insa, spre exemplu, eventualele majorari exorbitante si imprevizibile ale costurilor materialelor de constructii (in cadrul unei obligatii de executare a unei constructii) ori fluctuatiile majore ale cursului de schimb valutar (in cadrul obligatiei de achitare a unui imprumut bancar), toate acestea cauzate de o criza economica inopinata si abrupta, ar putea fi imaginate drept exemple de intrare in functiune a mecanismului juridic numit impreviziune.

Circumstantele in care functioneaza impreviziunea

Este esential de stiut ca aplicarea impreviziunii nu se face oricand si oricum de catre instanta de judecata, ci numai daca sunt intrunite anumite conditii:

(i) schimbarea de imprejurari a intervenit dupa incheierea contractului;

(ii) schimbarea imprejurarilor si intinderea acestora nu au fost si nu puteau fi avute in vedere, in mod rezonabil, de partea afectata, la momentul incheierii contractului

(iii) partea afectata nu si-a asumat si nici nu putea fi considerat in mod rezonabil ca si-ar fi asumat riscul unei schimbari atat de importante a imprejurarilor

sfat practicSfat practic: Noul Cod Civil reglementeaza explicit faptul ca, pentru a opera impreviziunea, este necesar ca partea afectata sa nu isi fi asumat in prealabil riscul impreviziunii. Per a contrario, daca si-a asumat acest risc, partea afectata nu se mai poate prevala de beneficiul impreviziunii.Asadar, daca vreti ca ceea ce ati negociat intr-un contract sa ramana “batut in cuie”, indiferent de circumstantele exceptionale ce pot surveni ulterior, asigurati-va ca partenerul contractual isi asuma in scris, de la bun inceput, si riscul unei evolutii exceptionale si imprevizibile a pietei.

(iv) debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.

Cum Se Interpreteaza Demisia:Un Drept sau O Obligatie.Cum,cand,unde?

de
Cum imi dau demisia
Cum imi dau demisia

Trebuie stiut, insa, faptul ca, din punct de vedere legal, demisia este un drept exclusiv al salariatului, care trebuie sa fie exercitat liber si neconditionat de nimeni.

Prin urmare, salariatul care este constrans sa demisioneze poate obtine in instanta anularea demisiei sale daca dovedeste ca aceasta nu a fost rezultatul liberei sale vointe si ca si-a dat consimtamantul ca urmare a unor acte de presiune efectuate de angajator asupra sa.

Vezi mai jos ce conditii trebuie sa indeplineasca demisia pentru a fi considerata legala.

Demisia – dreptul unilateral al salariatului

Potrivit Codului Muncii, demisia este un drept exclusiv al salariatilor, care rezulta deci din exprimarea libera a consimtamantului acestora, si nu ca urmare a constrangerilor angajatorului de natura sa afecteze (vicieze) liberul consimtamant al salariatilor.

Prin urmare, salariatii care au consimtit sa demisioneze ca urmare a constrangerilor angajatorului pot solicita in instanta anularea demisiei lor.

atentieAtentie: Nu orice influenta a angajatorului asupra demisiei salariatului poate fi considerata o constrangere a salariatului de a demisiona in sensul vicierii liberului sau consimtamant; in fond, demisia este, in cele mai multe din cazuri, influentata de comportamentul angajatorului, ea survenind, in mod firesc, ca urmare a nemultumirilor salariatului legate de locul sau de munca. Pentru a reusi anularea actului demisiei in fata instantei, salariatul trebuie sa dovedeasca ca i-a fost viciat (afectat) consimtamantul prin violenta (in sensul amenintarii salariatului cu un rau de natura patrimoniala ori fizica).

Conditiile unei demisii legale

Pentru a fi corecta si legala, demisia trebuie sa indeplineasca cateva conditii:

  • sa fie formulata in scris si inregistrata la angajator – in cazul refuzului angajatorului de a o inregistra, notificarea de demisie poate fi transmisa prin posta/curier/executor judecatoresc sau se poate dovedi ca a fost inaintata spre inregistrare, prin orice mijloc de proba
  • sa se realizeze cu respectarea termenului de preaviz

Termenul de preaviz care trebuie acordat de salariat in cazul demisiei este cel prevazut in contractul de munca, fara ca acesta sa poata depasi, insa, termenul maxim prevazut de lege, si anume (i) 20 de zile lucratoare, pentru functiile de executie sau (ii) 45 de zile lucratoare, pentru functiile de conducere.

In mod exceptional, salariatul nu va fi obligat sa acorde preaviz: (1) atunci cand angajatorul renunta in mod expres la intregul termen de preaviz sau (2) atunci cand angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul de munca (spre exemplu, obligatia de plata a salariului). Desigur, angajatorul poate renunta si doar partial la termenul de preaviz, caz in care, salariatul care demisioneaza va trebui sa respecte un termen de preaviz inainte de a parasi compania, insa un termen mai mic fata de cel stipulat in contract.

atentieAtentie: Preavizul la demisie nu poate fi niciodata mai mare de 20, respectiv 45 de zile lucratoare, nici macar daca salariatul si-ar da consimtamantul scris in acest sens.

Nu in ultimul rand, trebuie stiut faptul ca legea nu prevede un model standard care sa fie respectat pentru demisie; prin urmare, salariatul poate intocmi scrisoarea/notificarea de demisie in ce modalitate doreste, fara a trebui sa foloseasca vreo exprimare deosebita.

De asemenea, legea nu impune salariatului obligatia de a-si motiva demisia ori de a obtine o aprobare din partea angajatorului cu privire la demisie. Asadar, in niciun caz angajatorul nu se poate impotrivi demisiei salariatului, nici printr-un refuz de a o inregistra, nici printr-un refuz de a o aproba.

Orice persoana are posibilitatea de a verifica daca s-a votat sau nu in numele ei la alegerile prezidentiale

de

1. Mai intai, trebuie trimisa o solicitare catre Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) in care sa intrebi daca pe listele electorale exista vreo semnatura in dreptul CNP-ului tau. Potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001, institutia este obligata sa dea un raspuns in zecesau cel mult 30 de zile.

2. Apoi, daca raspunsul la solicitare este pozitiv, desi stii ca n-ai votat, urmatorul pas este sa faci o a doua solicitare. De data asta, solicitarea va fi pentru obtinerea unei copii dupa fila pe care apare semnatura ta. Odata ce obtii aceasta copie se poate face o plangere penala pentru fals in inscrisuri oficiale si frauda electorala.

Solicitarile pot fi trimise prin e-mail la una dintre adresele de pe pagina de contact a AEP

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Serviciul “Spaţiul Privat Virtual” ANAF. Cum Te Poţi Înregistra?

de
PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE

Potrivit Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi persoanele fizice, identificarea electronică a persoanelor fizice se poate face cu:
• certificate digitale calificate;
• credenţiale de tip nume+parolă însoţite de coduri de autentificare de unică folosinţă.
Notă: Informaţii despre utilizarea certificatelor digitale calificate găsiţi în articolele 8-10 din procedura amintită mai sus.
Pentru a vă identifica electronic prin utilizarea de credenţiale de tip utilizator+parolă cu coduri de autentificare de unică folosinţă, trebuie să completaţi formularul de înregistrare disponibil aici.
anaf1

Pentru completarea formularului, este obligatorie furnizarea următoarelor informaţii:

– datele de identificare ale persoanei fizice: numele şi prenumele, CNP-ul, tipul actului de identitate, seria şi numărul actului de identitate, adresa de e-mail, numărul de telefon mobil;
– datele de identificare în mediul electronic: identificatorul utilizatorului, parola, întrebarea de siguranţă, răspunsul la întrebarea de siguranţă;
– modalitatea de verificare a datelor furnizate de persoana fizică.
Informaţiile care sunt furnizate în formularul de înregistrare trebuie verificate, iar acest lucru se poate face în două feluri (opţiunea este disponibilă în formular):
– fie prin aprobare online; (Adică persoana fizică indică o informaţie fiscală personală cunoscută numai de aceasta şi de MFP/ANAF, aşa cum este cerută de aplicaţia informatică.)
– fie prin aprobare la ghişeu. (Adică persoana fizică trebuie să se prezinte la un organ fiscal teritorial din subordinea ANAF-ului).
După completarea şi trimiterea formularului, cererea se înregistrează şi i se atribuie un număr de înregistrare, care este comunicat persoanei fizice.
În cazul aprobării online, informaţiile furnizate în formular sunt verificate şi validate, validarea fiind egală cu aprobarea cererii.
În cazul aprobării la ghişeu, persoana fizică trebuie să prezinte organului fiscal numărul de înregistrare primit la trimiterea formularului şi actul de identitate.
Potrivit Procedurii, în urma aprobării cererii, accesul la serviciul “Spaţiul privat virtual” este acordat în cel mult două zile lucrătoare de la verificarea corectitudinii informaţiilor, acest aspect fiind comunicat prin e-mail.

ACCESAREA SERVICIULUI

Autentificarea în “Spaţiul privat virtual” se face din colţul din dreapta-sus al site-ului ANAF. Se completează utilizatorul şi parola şi apoi se apasă butonul “Autentificare”.
După acest pas veţi primi prin e-mail un cod de siguranţă pe care trebuie să-l introduceţi în câmpul gol apărut în pagina web a site-ului Fiscului.

anaf2

DOCUMENTE CE POT FI COMUNICATE PRIN SERVICIU

În perioada septembrie – decembrie 2014, documentele care pot fi comunicate prin serviciul “Spaţiul privat virtual” sunt:
• documente emise de organul fiscal şi comunicate contribuabilului:
– automat: decizii de impunere anuală aferente veniturilor realizate începând cu 2013 şi emise după 1 septembrie 2014;
– la cerere: situaţia obligaţiilor fiscale de plată, nota obligaţiilor de plată, situaţia contribuţiilor de asigurări sociale declarate de către angajatori;
• documente emise de contribuabil şi comunicate organului fiscal: cerere privind situaţia obligaţiilor fiscale de plată; cerere privind nota obligaţiilor de plată; cerere privind situaţia contribuţiilor de asigurări sociale declarate de către angajatori.
Notă: Potrivit MFP-ului, categoriile documentelor şi informaţiilor disponibile pentru comunicare vor fi extinse odată cu dezvoltarea la nivel naţional a noului serviciu.
​Daca locuiesti in Bucuresti sau Ilfov si vrei sa accesezi online ‘Spatiul Privat Virtual’, un serviciu lansat in urma cu 2 zile de ANAF, pentru a vedea ce obligatii fiscale ai de platit, trebuie sa te inregistrezi pe site-ul www.anaf.ro si sa-ti fie validata aceasta inregistrare. Validarea se face in doua moduri: ori te duci personal la Ghiseu, la orice sediu ANAF din cele doua judete, ori – pentru cei cu venituri din activitati independente – introducand numarul de inregistrare al unei decizii ANAF. Pentru ca nu am gasit o decizie ANAF, a trebuit sa ma duc la cea mai apropiata administratie fiscala pentru validarea datelor.

  • De ce sa intri pe Spatiul Privat Virtual

Spatiul Privat Virtual – este un serviciu online realizat prin costuri 0 de o echipa interna din ANAF si Ministerul de Finante, potrivit declaratiilor Ioanei Petrescu, ministrul de Finante. Este in faza pilot si disponibil doar contribuabililor din Bucuresti si Ilfov, urmand a fi dezvoltat la nivel national in 2015.

Sistemul iti permite sa obtii rapid de la ANAF informatii privind: contributiile sociale conform datelor declarate de angajatori in declaratia D112, obligatiile tale de plata si nota obligatiilor de plata.

Acest ultim document mi s-a parut de cel mai mare ajutor. Poti sa-l printezi si sa te prezinti la un sediu ANAF unde sa nu mai stai la rand la Ghiseul ‘Note de plata’, ci sa te duci direct la Casierie si sa-ti achiti datoria. Se sare practic peste un ghiseu la care stateai la rand.

Anterior, in baza unei decizii ANAF pe care aveai obligatiile de plata pentru anul in curs trebuia sa te prezinti la sediul ANAF la ghiseul Note de plata si abia acolo se elibera un aviz cu toate obligatiile de plata, inclusiv restante si penalitati, dupa care puteai sa te duci la Casierie sa le platesti.

Daca nu ai chef sa te deplasezi la ANAF, informatiile din document iti permit sa poti plati prin internet banking din contul tau in contul Trezoreriei care iti este indicat si sa economisesti timp si nervi prin evitarea unui drum la o Administratie Fiscala.

In practica se vede insa ca serviciul este in faza pilot. Sa vedem pas cu pas cum functioneaza sistemul si ce probleme am intampinat.

  • Primul pas: Intra pe site-ul ANAF si inregistreaza-te!

Pentru a folosi Spatiul Privat Virtual trebuie intai de toate sa intri pe site-ul ANAF si sa te inregistrezi.

Primul pas este sa tastezi in browserul de web adresa site-lui ANAF: www.anaf.ro.

  • Primul obstacol: Site-ul ANAF are un certificat de securitate prost configurat

Atentie, insa! Cei care s-au obisnuit sa nu mai puna www in fata adresei site-ului se vor lovi de o prima problema: se deschide o fereastra in care esti atentionat ca site-ul nu este de incredere:

  • „Conexiunea nu este sigura. (..) Ce ar trebui sa fac? Daca de obicei va conectati la acest sait fara probleme, aceasta eroare ar putea insemna ca cineva incearca sa va pacaleasca si nu ar trebui sa continuati”

In aceeasi fereastra iti spune si cauza: Certificatul de securitate este valid numai pentru *.anaf.ro (n.a adica trebuie sa tastezi mai intai www.) si ca pentru ‘anaf.ro’ certificatul nu este valid si trebuie sa-ti asumi riscurile daca vrei sa se deschida site-ul.

Asta inseamna ca certificatul de securitate este prost configurat.

Multi se sperie de acest mesaj si renunta definitiv sa-si incredinteze datele personale pe site-ul ANAF.

Mesajul a aparut in cazul folosirii browserului Mozilla Firefox, indiferent de terminalul folosit (laptop sau PC), dar situatia nu este genreralizata. Personal am tastat anaf.ro de pe un laptop Lenovo, folosind Mozilla Firefox si nu am intampinat aceasta problema insa alti colegi s-au lovit de aceasta situatie. Acesta ar fi unul dintre aspectele care ar trebui rezolvate de ANAF.

  • Pasul 2: Inregistrarea in sistem

Apasati pe Inregistrare persoane fizice (lucru mentionat chiar pe prima pagina a ANAF). In noua fereastra, trebuie apasat apoi pe Inregistrare utilizatori.

Se deschide o pagina web securizata cu un formular de inregistrare in care trebuie sa introduci:prenumele, numele, CNP, tipul actului de identitate, seria si numarul aferente.

La tipul de aprobare ai doua optiuni: 1. Aprobare la ghiseu, care implica deplasarea la organul fiscal pentru certificarea datelor completate si 2. Aprobare online prin completarea numarului de inregistrare a unei decizii emise de ANAF.

In cazul meu, pentru ca nu am avut o decizie ANAF, am testat validarea inregistrarii prin ‘Aprobare la Ghiseu.’

Daca alegi aceasta optiune, trebuie sa introduci apoi un nume de utilizator si o parola, in baza carora te vei autentifica ulterior de ori cat ori vrei sa intri in acest serviciu.

In urmatorul camp se introduce adresa de e-mail prin care se va purta corespondenta cu ANAF, iar apoi numarul de telefon mobil.

Se pot primi atentionari prin e-mail, daca se bifeaza acest lucru. Formularul mai are o intrebare de siguranta si raspunsul la aceasta intrebare si trebuie bifat si acordul privind termenii si conditiile de utilizare.

In cele din urma, dupa introducerea codului de validare se da click pe butonul Continua.

Imediat iti apare o pagina de confirmare a faptului ca te-ai inregistrat cu succes cu urmatorul mesaj:

In mesaj ai numarul de inregistrare cu care trebuie sa te prezinti la ANAF:

„Ca urmare a cererii d-voastra de inrolare in Spatiul Privat Virtual va aducem la cunostinta ca inregistrarea s-a efectuat cu succes. Mentionam ca, informatiile cu privire la datele dumneavoastra de inrolare in Spatiul Privat Virtual pot fi salvate in format html (CTRL-S) si pot fi imprimate.

Pentru a valida inregistrarea in Spatiul Privat Virtual, este necesar sa va prezentati la orice administratie fiscala de pe raza Municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov, in termen de 10 zile de la data primirii acestui mesaj, impreuna cu actul de identitate in original si numarul de inregistrare xxxxxx ce v-a fost atribuit”.

  • Pasul 3: Validarea inregistrarii cu succes in sistem

Ce se intampla la Ghiseu: Fa-ti copie dupa buletin!

Nu trebuie neaparat sa printezi toata aceasta pagina. Poti sa te prezinti la orice sediu ANAF doar cu numarul de inregistrare. Atentie insa! Iti trebuie neaparat o copie dupa cartea de identitate, lucru care nu este mentionat pe site. Ca optiune daca nu as fi avut bani cash pentru a face o copie dupa Cartea de Identitate (CI), mi s-a spus la ghiseul ANAF ca s-ar fi putut ulterior sa trimit o copie scanata a Cartii de Identitate pe e-mail.

Cat a durat validarea inregistrarii la Ghiseul ANAF? Din fericire, maxim 15 minute dupa ce am ajuns in cursul zilei de ieri la cel mai apropiat sediu ANAF (in cazul meu – Administratia Fiscala sector 6, str. Popa Tatu).

Pe e-mail iti vine imediat un mesaj in care esti anuntat ca ti-a fost activat contul:

„Contul dumneavoastra cu numele de utilizator xxxxxx a fost activat.

Bine aţi venit în Spaţiul Privat Virtual, aplicaţie prin care puteţi comunica online cu administraţia fiscalã!

Ministerul Finanţelor Publice vã pune la dispoziţie serviciul de comunicare electronicã 24 de ore din 24, din respect pentru timpul dumneavoastrã.

Aplicaţia va fi dezvoltatã treptat, în baza unui calendar ce urmeazã sã fie finalizat în luna decembrie 2015. Prin intermediul Spaţiului Privat Virtual veţi fi informat cu privire la noile tipuri de servicii online pe care le veţi avea la dispoziţie, cu cel puţin 10 zile înainte de punerea lor în funcţiune.

Spaţiul Privat Virtual este rãspunsul Ministerului Finanţelor Publice la aşteptãrile dumneavoastrã privind declararea şi plata mai facilã a impozitelor şi un pas important în îmbunãtãţirea relaţiei dintre contribuabil şi administraţia fiscalã”.

  • Pasul 4: Ai acces la Spatiul Virtual Privat. Ce informatii poti solicita

Dupa ce ai primit acest mesaj pe mail, poti apoi sa intri pe www.anaf.ro si in dreapta sus accesezi: Autentificare username.

In noua pagina care iti apare, trebuie sa introduci numele de utilizator si parola pe care ti le-ai ales apoi tastezi: Autentificare.

Surpriza este ca nu primesti acces imediat in Spatiul Privat Virtual, ci iti apare o noua fereastra in care esti atentionat ca trebuie sa introduci un cod de siguranta pe care l-ai primit pe adresa de e-mail pe care ai indicat-o pentru comunicarea cu ANAF, imediat ce ai apasat butonul Autentificare.

Mail-ul iti vine foarte rapid – in mai putin de 1 minut si contine codul de siguranta, care expira dupa 300 de secunde.

Trebuie sa copiezi repede acest cod de siguranta si sa-l introduci in pagina ANAF si abia apoi ai in sfarsit acces la Spatiul Virtual Privat.

Atentie insa! Daca iesi sa fumezi o tigara si te intorci in aplicatie, esti automat scos din ea si trebuie sa te loghezi din nou in sistem. Asta inseamna ca din nou va trebui sa introduci user-ul si parola, sa te duci iar pe email sa copiezi acel cod de siguranta pe care sa-l introduci in aplicatie si abia apoi ai acces la comunicarea online cu ANAF.

De la reprezentantii ANAF am inteles ca aplicatia te scoate automat din ea daca nu faci nimic 5 minute si ca este o masura de siguranta suplimentara, tocmai pentru ca nimeni altcineva sa nu-ti foloseasca acel cont in lipsa ta.

  • Ce am putut afla din Spatiul Privat Virtual:

Ca sa poti solicita ceva in Spatiul Privat Virtual, trebuie sa accesezi sectiunea Cereri din meniul stanga.

Ti se deschide un formular in care mi s-a afisat afisat CNP-ul si apoi un meniu din care am putut cere de la ANAF trei documente:

  • D112Contrib – Informatii privind contributiile sociale conform datelor declarate de angajatori in declaratia D112 (perioada de la care sunt disponibile date – 2011)
  • Obligatii de plata – Situaţia obligaţiilor fiscale de plată neachitate la sfarsitul lunii anterioare (perioada de la care sunt disponibile date – 2014)
  • Nota Obligatiilor de plata – Cu aceasta nota va puteti prezenta la ghiseele trezoreriei pentru achitarea obligatiilor sau puteti folosi informatiile pentru a efectua plata prin mijloace de plata la distanta (online banking). (perioada de la care sunt disponibile date – 2014)

Un lucru foarte bun la noul serviciu ANAF este rapiditatea cu care primesti informatia.Imediat ce ai ales tipul de document pe care il vrei de la ANAF, apesi Trimite si in cateva secunde primesti acel document in format .PDF in sectiunea Mesaje  – tot in meniul din stanga.

  • Cum arata documentul D112Contrib – captura de ecran

I-am intrebat pe functionarii ANAF: La ce ma ajuta sa stiu informatiile din documentul D112Contrib?

Mi s-a spus ca aici poate fi vizualizata situatia contributiilor de asigurari sociale declarate de angajatori (somaj, sanatate, pensii). Atentie! Vorbim de contributii declarate, nu si platite efectiv, dar acest lucru nu ar trebui sa ne sperie.

Angajatii Administratiei Fiscale Sector 6 mi-au explicat ca in trecut erau situatii cand angajatorul nu ii platea angajatului contributiile la pensii, spre exemplu, si acesta descoperea cand trebuia sa-si ia pensia, ca nu are de luat pensie pe vreo 2 ani in care nu i s-au virat contributiile.

Faptul ca in prezent poti vedea doar contributiile declarate de angajatori, nu si pe cele platite, nu reprezinta nici o problema pentru contribuabil, spun angajatii ANAF, deoarece ANAF are situatia contributiilor declarate si se va indrepta automat catre angajator in cazul in care acesta nu si le-a platit. Pentru recuperarea pagubei angajatului pagubit, ANAF poate pune poprire pe conturi sau bunurile angajatorului vinovat.

  • Cum arata documentul Obligatii de plata – captura de ecran

In cazul meu, nu aveam obligatii de plata. Vedeti in poza ce plati neachitate ati putea avea.

  • Cum arata documentul Nota Obligatiilor de plata – captura de ecran

Prima problema de care m-am lovit: In documentul cu Obligatii de plata imi afisa ca nu am nici o obligatie, pe cand in cel cu Nota Obligatiilor de plata imi afisa ca as avea de platit 2 lei


Spre surprinderea mea, aici mi-a aparut mesajul: Platiti – 2 lei.

I-am intrebat pe functionarii Administratiei Fiscale Sector 6 care este explicatia. Si ei au fost mirati, pentru ca in baza lor de date eu figuram ca as fi platit in plus 2 lei si ca de fapt ANAF are sa-mi dea inapoi 2 lei.

Angajatii Administratiei Fiscale sector 6 m-au pus in legatura cu reprezentantii Directiei generale de tehnologia Informatiei din cadrul ANAF, care mi-au explicat in cursul zilei de astazi, 17 septembrie, de ce nu este o greseala. Pe scurt: cei 2 lei pe care i-am platit in plus in luna mai din acest an, reprezentau o penalitate pentru ca nu am platit la termenul scadent, si acest lucru nu a fost validat inca in sistem, drept pentru care angajatii Fiscului din strada Popa Tatu nu vad in prezent aceasta suma ca pe o datorie a mea:

  • Iata intreaga explicatie furnizata de ANAF:

„Dumneavoastra aveti inregistrata in sistemul ANAF in anul 2014  o obligatie de plata la CAS, cu termen de plata 25/03/2012. Aceasta obligatie este stabilita de Casa de Pensii Publice a Municipiului Bucuresti si transmisa spre incasare la ANAF, conform protocolului de predare-primire dintre CNPP si ANAF.
Ati platit in 08/05/2014 suma in cauza si accesoriile datorate conform legii pentru depasirea termenului de plata.
Suma platita in 08/05/2014 este compusa din :
Obligatia principala,
Obligatii accesorii stabilite prin decizii pentru perioada 25/03/2012-31/12/2013.
Suplimentar fata de deciziile emise, ati platit accesorii calculate pentru perioada 01/01/2014-08/05/2014, in suma de 2 lei. Pentru aceasta suma unitatea fiscala nu a emis decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii. Potrivit legii, aceasta suma se stinge dupa ce devine exigibila.

In aceste conditii, suma de mai sus a fost inscrisa in  ‘Nota obligatiilor de plata’ obtinuta in Spatiul privat virtual.

Dupa emiterea deciziei referitoare la obligatiile de plata accesorii pentru perioada  01/01/2014-08/05/2014, decizia va va fi comunicata si obligatia de plata stabilita prin decizie (in suma de 2 lei) se va stinge cu plata facuta de dumneavoastra in 08/05/2014.

Saptamanal se reface fondul de date publicat in SPV pentru solicitari de tip ‘Nota a obligatiilor de plata’ . In cazul in care veti relua solicitarea in SPV pentru vizualizarea documentului ‘Nota obligatiilor de plata’, in raport se va preciza ca nu figurati cu obligatii de plata”, a declarat pentru HotNews.ro Manuela Niculescu, consilier superior in cadrul Directiei generale de tehnologia Informatiei din cadrul ANAF.

Ce s-ar fi intamplat totusi daca ma apucam sa platesc cei 2 lei?

I-am intrebat pe cei de la Fisc: Ce s-ar fi intamplat daca in loc de 2 lei as fi avut de platit 1000 de lei? Daca ma apucam si plateam prin Internet banking?

In acest caz, mi s-a raspuns ca, in acest caz, in mod cert in Documentul Obligatii de plata cu siguranta nu aveam 0 datorii si ca ar fi trebuit sa cer lamuriri.

  • A doua mare problema: Nu am mai putut folosi user-ul si parola dupa ce am testat in mod repetat sistemul

Acest articol ar fi trebuit sa apara ieri, deoarece ieri, imediat ce mi s-a activat contul in urma vizitei la Administratia Fiscala sector 6, am inceput sa testez noul serviciu ANAF.

Am introdus de zeci de ori user-ul si parola, am facut capturi de ecran, am luat si pauze. La ora 18:00 cand ma pregateam sa dau o forma finala articolului, am vrut sa mai intru inca o data in Spatiul Privat Virtual si nu am mai putut in baza user-ului si a parolei pe care le aveam. Am sunat la numarul indicat pentru Administratia Fiscala sector 6, dar la acea ora nu a raspuns nimeni.

Am trimis solicitare cu problema tehnica intalnita la adresa de e-mail indicata pe prima pagina a ANAF: admin.portal@mfinante.ro.

In aceasta dimineata, la ora 6:00 am primit pe e-mail urmatorul mesaj automat:

  • „Acest mail este generat automat si este confirmarea ca solicitarea dumneavoastra cu subiectul <Solicitare HotNews.ro urgenta: nu merge spatiul virtual privat> a fost inregistrata cu numarul SD-153659. Veti primi un mail de raspuns la solicitare. Timpul estimat de raspuns este de 3 zile lucratoare”.

Asa ca de dimineata am fost din nou la sediul ANAF din Popa Tatu pentru a primi explicatii la toate aceste probleme.

Explicatia oficiala de la ANAF privind imposibilitatea de a-mi mai folosi user-ul si parola din ziua anterioara este urmatoarea:

  • „Referitor la problema pe care ati semnalat-o la autentificarea cu credentiale, acest lucru se intampla la introducerea succesiva a unui utilizator sau  a unei parole gresite”.

Cum s-a rezolvat situatia: Spatiul Privat Virtual are si serviciul „Parola pierduta”

Singura solutie de a-mi recapata accesul la Spatiul Privat Virtual a fost sa imi fac o noua parola, apeland la serviciul Parola pierduta.

Serviciul Parola pierduta:

Recuperarea parolei este un proces amuzant. Serviciul asta este foarte bine ascuns pe site-ul ANAF.

Drumul catre el este urmatorul:

  • Pasul 1: tasteaza www.anaf.ro
  • Pasul 2: Acceseaza aplicaţia de înregistrare utilizatori: Inregistrare persoane fizice.
  • Pasul 3: In noul meniu, da click pe Inregistrare utilizatori
  • Pasul 4: Iti va aparea o noua pagina cu Servicii oferite. Acestea sunt doua: Inregistrare utilizatori si Parola pierduta (Bingo!)
  • Pasul 5: Apasa Parola pierduta
  • Pasul 6: Completeaza un formular cu: nume de utilizator, raspuns intrebare de siguranta, parola noua, confirmati parola noua si cod de validare. Apasa apoi Trimite.
  • Pasul 7: Poti sa te bucuri imediat de noua parola. Dupa ce se afiseaza ca parola a fost schimbata cu succes, poti intra imediat in sistem cu userul si noua parola.

Din fericire, nu este nevoie sa te prezinti din nou la ghiseul vreunei Administratii Fiscale pentru validarea noii parole.

Ce succes are noul serviciu ANAF:

In primele ore de functionare, 1912 bucuresteni au accesat Spatiul Privat Virtual pus la dispozitie de Finante.

  • „Incepand de luni dupa amiaza si pana marti la ora 9,30,  spatiul virtual privat a fost accesat de 1912 bucureni. Consideram ca este un numar satisfacator, avand in vedere faptul ca initiativa a fost lansata abia luni spre seara si ne asteptam ca fluxul celor care se vor inregistra in sistem sa creasca”, au transmis marti, 16 septembrie, pentru HotNews.ro oficiali din cadrul Biroului de presa al Ministerului Finantelor Publice.

Avocatul contribuabilului:Ce impozite si taxe platesti la stat, daca obtii venituri din chirii?

de

Conform ghidului ANAF, veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente. Aceste venituri se stabilesc pe baza unui contract incheiat intre parti, in forma scrisa.

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Astfel, contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendare, au obligatia sa inregistreze contractul de inchiriere la organul fiscal, in termen de 15 zile de la data incheierii contractului intre parti, se arata in documentul citat. Odata cu inregistrarea contractului trebuie depus si formularul 220 „Declaratia privind venitul estimat/norma de venit”.

In cazul in care bunul inchiriat este detinut in comun, contractul se va inregistra de catre fiecare coproprietar la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are domiciliul. Documentele se vor prezenta in copie si original, urmand ca dupa verificarea realitatii datelor de catre functionarul public de la ghiseu, actele in original sa fie restituie contribuabilului.

In ghidul ANAF se mentioneaza ca documentele necesare pentru inregistrarea contractului de inchiriere sunt:

3 exemplare de contract de inchiriere (un original si doua copii);
dovada detinerii proprietatii (copie si original);
declaratie de venit estimat/norma de venit (formular 220 in doua exemplare);
act de identitate proprietarproprietari (copie si original).
Formularul 220 se depune in termen de 15 zile de la incheierea contractului de inchiriere

Potrivit ghidului oficial al Fiscului, contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendare, sunt obligati sa depuna formularul 220 „Declaratie privind venitul estimat/norma de venit” in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti.

In cazul contribuabililor pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si care au optat pentru determinarea venitului net in sistem real, acestia vor depune formularul 220 completat in mod corespunzator, se ara in documentul citat.

Daca persoanele fizice obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din mai multe surse, respectiv contracte de inchiriere, atunci acestea vor depune cate o declaratie estimativa pentru fiecare sursa. In situatia inchirierii bunurilor detinute in comun, fiecare coproprietar va completa si va depune cate o declaratie, corespunzator cotei care ii revine din proprietate.

Consultă noile prevederi care se aplică de la 1 septembrie!Noul cod rutier 2014

de
Codul rutier a fost modificat recent printr-o ordonanţă de Guvern, iar principalele noutăţi aduse de actul normativ se referă la permisele auto, recoltarea mostrelor biologice şi purtarea centurilor de siguranţă.
Prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002privind circulaţia pe drumurile publice se aplică din data de 1 septembrie 2014.

Noutăţi privind posibilitatea de a obţine permisul auto

Au fost introduse anumite clarificări referitoare la persoanele care au domiciliul/reşedinţa în România şi care pot solicita obţinerea permisului auto.
Astfel, se consideră că au domiciliul/reşedinţa în România persoanele care se află în una dintre următoarele situaţii:
• locuiesc în mod obişnuit cel puţin 185 de zile într-un an calendaristic la o adresă sau la adrese din România datorită unor legături personale şi profesionale ori datorită unor legături personale care relevă legături strânse cu adresa sau adresele din România, dacă persoanele nu au legături profesionale;
• revin periodic la o adresă din România datorită unor legături personale cu adresa respectivă, deşi locuiesc alternativ în locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, deoarece legăturile lor profesionale sunt într-un loc diferit de cel al legăturilor personale;
• locuiesc în mod obişnuit la o adresă din România datorită legăturilor personale cu adresa respectivă, deşi locuiesc temporar şi în alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană pentru îndeplinirea unei activităţi sau misiuni cu durată determinată.
Atenţie! Noile prevederi stabilesc că participarea la studii în cadrul unei universităţi sau şcoli din România NU implică transferul domiciliului/reşedinţei în România.

Eliberarea permisului cu o nouă valabilitate

Iniţial, în Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 se preciza că eliberarea unui permis cu o nouă valabilitate se realizează la expirarea valabilităţii documentului şi după efectuarea examinării medicale.

Ce este donatia?Cum pot face o donatie in Romania

de
Donaţia, alături de legat (testament), reprezintă o liberalitate. Aceasta (liberalitatea – n.a.) este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane.Donaţia este un contract prin care o persoană, numită donator, transmite în mod gratuit şi, de regulă, irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil către o altă persoană, numită donatar, care îl acceptă.

Donaţia este un contract cu titlu gratuit pentru că una dintre părţi urmăreşte să procure celeilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj. De asemenea, donaţia este şi irevocabilă în baza principiului reglementat de Art. 985 din noul Cod Civil. O excepţie de la acest principiu este donaţia încheiată între soţi care poate fi revocată, însă numai în timpul căsătoriei.

Potrivit art. 1011 din noul Cod Civil, donaţia se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute. Prin urmare, pentru a fi valabil, atât actul de donaţiea unui bun imobil (casă, apartament, teren etc.), cât şi a unui bun mobil (automobil, bani etc.) trebuie încheiat la notarul public, în formă autentică.

Acte necesare donaţie imobil (casă, apartament, teren etc.)

  • acte de identitate părţi;
  • acte de proprietate asupra imobilului ce face obiectul donaţiei (după caz: contract vânzare-cumpărare, contract de donaţie, proces-verbal de predare-primire, act vânzare-cumpărare autentificat, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor etc.);
  • certificat fiscal pe numele proprietarului, eliberat de Administraţia Financiară competentă, din care să rezulte că proprietarul este la zi cu plăţile către Stat. Administraţia Financiară competentă este cea la care se plăteşte impozitul anual pentru imobilul respectiv. Certificatul fiscal este valabil numai până la sfârşitul lunii în curs. În situaţia înstrăinării dreptului de proprietate asupra unui bun aflat în coproprietate, organul fiscal emite certificate de atestare fiscală fiecărui proprietar, proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză a acestuia, astfel încât la înstrăinarea întregului bun aflat în coproprietate se impune să se solicite tuturor coproprietarilor certificate de atestare fiscală, pentru cota deţinută de fiecare dintre ei;
  • documentaţia cadastrală a bunului imobil (fişa bunului imobil şi planul de amplasament, respectiv planul releveu), întocmită de un expert cadastral autorizat;
  • extrasul de carte funciară se obţine prin intermediul biroului notarial şi este valabil 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;
  • în cazul apartamentelor, adeverinţa eliberată de asociaţia de proprietari sau locatari care sa arate că proprietarul este la zi cu datoriile faţă de aceasta (întreţinere, cheltuieli, reparaţii, cheltuieli comune etc.). Adeverinţa nu este necesară în cazul în care cumpărătorul consimte să preia eventualele debite existente;
  • în cazul terenurilor, certificat de urbanism;

În plus, pentru persoane juridice:

  • certificat de atestare fiscală a persoanei juridice valabil, eliberat de ANAF;
  • certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului sau actul în baza caruia îsi desfăşoară activitatea persoana juridică;
  • certificat constatator valabil, eliberat de Registrul Comertului (pentru societăţi comerciale). În lipsa certificatului constator, biroul notarial poate elibera, contracost, un extras prin serviciul RECOM Online.
  • împuternicire (delegaţie, hotărâre A.G.A) pentru reprezentantul persoanei juridice la încheierea actului (dacă este cazul).

Costuri  – taxe notariale

Pentru calcularea taxelor care trebuie plătite la autentificarea contractului de donaţie, folosiţi calculatorul nostru de taxe pentru astfel de contracte. Calculatorul de taxe foloseşte metoda de calcul descrisă mai jos, reglementată de ANEXA Nr. 2 la Ordinul Nr. 46/C/2011 al Ministerului Justiţiei privind normele privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici. Preţul indicat de calculator va fi cel care vi se va percepe şi de către biroul nostru notarial.

Tariful notarial perceput pentru autentificarea contractului de donaţie se calculează gradual, pe tranşe, în funcţie de valoarea bunului care face obiectul vânzării.

Tabelul de mai jos indică tranşele la care trebuie raportată valoarea bunului pentru a calcula onorariul de autentificare, cât şi cotele procentuale care alcătuiesc onorariul notarial final şi ce reprezintă acestea.

Valoarea imobilului donat Formulă de calcul onorariu notarial
a) până la 15.000 lei 2,2%, dar nu mai puţin de 150 lei
b) de la 15.001 lei la 30.000 lei 330 lei + 1,6% pentru suma care depăşeşte 15.001 lei
c) de la 30.001 lei la 60.000 lei 580 lei + 1,3% pentru suma care depăşeşte 30.001 iei
d) de la 60.001 lei la 300.000 lei 970 lei + 0,9% pentru suma care depăşeşte 60.001 lei
e) de la 300.001 lei la 600.000 lei 3.130 lei + 0,65% pentru suma care depăşeşte 300.001 lei
f) peste 600.001 lei 5.080 lei + 0,44% pentru suma care depăşeşte 600.001 lei

Impozitul către Stat

Nu se plăteşte impozit pentru rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi. În acest sens, art. 77^1 lit. b) alin 2) din Codul Fiscal prevede:

(2) Impozitul […] nu se datorează în următoarele cazuri:

[…]
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.
Pentru părţile contractului de donaţie care nu sunt rude sau afini până la gradul al III-lea inclusiv, ori soţi, notarul public are obligaţia legală să încaseze pentru Stat şi impozitul pe transferul proprietăţii. Impozitul pe care donatorul îl datorează Statului pentru donaţia oricărui fel de construcţie cu sau fără teren se calculează astfel:

dacă donatorul deţine imobilul de mai puţin de 3 ani:

  • 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
  • peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

dacă donatorul a dobândit imobilul de mai mult de 3 ani:

  • 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
  • peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

Impozitul pe donaţie (pentru cazurile în care acesta se percepe, când părţile nu sunt rude apropiate sau soţi) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. Dacă valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză.

În cazul în care există mai mulţi coproprietari, impozitul se calculează la valoarea deţinută de fiecare coproprietar, iar dacă nu sunt precizate cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate se prezumă că fiecare coproprietar deţine o cotă egală cu a celorlalţi.

Este de menţionat că nu trebuie plătite două impozite calculate distinct, atunci când, spre exemplu, o singură persoană donează un imobil către doi soţi. Impozitul se stabileşte defalcat doar atunci când mai mulţi coproprietari înstrăinează prin acelaşi act.

Taxe încasate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI)

1. Taxa pentru extrasul de carte funciară în vederea autentificării contractului de vânzare-cumpărare

Conform legii cadastrului, notarul public poate autentifica un act de donaţie a unui bun imobil numai pe baza extrasului de carte funciară emis stict în acest scop de Biroul de Carte Funciară din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau, după caz, a certificatul de sarcini.

Taxa percepută de ANCPI-OCPI pentru eliberarea unui extras de autentificare este:

  • 40 de lei, în regim normal – se eliberează în două zile (termen de recomandare) şi
  • 200 de lei, în regim de urgenţă (1 zi)

2. Tariful ANCPI-OCPI pentru întabulare

După finalizarea contractului de donaţie, dreptul de proprietate al noului proprietar va trebui întabulat în cartea funciară.

Tariful perceput de ANCPI pentru această operaţiune este prevăzut de ANEXA nr. 1 din Ordinul 39/2009 privind tarifele şi taxele ANCPI/OCPI şi a altor unităţi subordonate şi reprezintă un procent de 0,15% din preţul vânzării.

Legea defineşte donaţia ca fiind contractul prin care, cu intenţia de a gratifica o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părţi, numită donatar.
În ceea ce priveşte capacitatea persoanei care gratifică (a donatorului), respectiv a persoanei care primeşte o donaţie (a donatarului), legiuitorul arată că orice persoană poate face şi primi liberalităţi, cu respectarea regulilor privind capacitatea.
Astfel, condiţia capacităţii donatorului de a dispune printr-o donaţie trebuie îndeplinită la data la care acesta, în calitate de dispunător, îşi exprimă consimţământul. Pe de altă parte, condiţia capacităţii donatarului de a primi o donaţie trebuie îndeplinită la data la care acesta acceptă donaţia.
Cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu poate dispune de bunurile sale printr-o donatie, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Ce trebuie să cunoaştem despre forma donaţiei şi formalităţile de înregistrare a unui astfel de contract?
Potrivit art. 1011 alin. 1 din Codul civil, donaţia se încheie prin înscris autentic (adică la notarul public), sub sancţiunea nulităţii absolute.
Reţinem şi că legea prevede că nu sunt supuse dispoziţiei de la art. 1011 alin. 1 din Codul civil (adică nu este necesară forma autentică a actului ) donaţiile indirecte*, cele deghizate** şi darurile manuale***.
Referitor la bunurile mobile care constituie obiectul donaţiei (care sunt donate), reţinem că acestea trebuie enumerate şi evaluate într-un înscris, chiar sub semnătură privată, sub sancţiunea nulităţii absolute a donaţiei.
În ceea ce priveşte bunurile mobile corporale (exemplu: banii în numerar) cu o valoare de până la 25.000 de lei, acestea pot face obiectul unui dar manual, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art. 1011 alin. 4 din Codul civil). Cu alte cuvinte, pentru sume de bani până la suma de 25.000 de lei, legiuitorul permite ca donaţia să nu îmbrace forma autentică, actul nefiind necesar a fi făcut la notarul public, ci suma respectivă poate fi doar predată donatarului (făcându-se „tradiţiunea” bunului, a banilor în numerar) prin „dar manual”, fiind suficient într-un astfel de caz acordul de voinţă al părţilor (donator şi donatar).
În cazul în care forma autentică a donaţiei este obligatorie, notarul care autentifică un astfel de contract de donaţie are obligaţia să înscrie de îndată acest contract în registrul naţional notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii. O astfel de înscriere efectuată de notar are loc în scopul de a informa persoanele care justifică un interes legitim referitor la obiectul ce formează obiectul contractului de donaţie.
Reţinem şi că dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile, ceea ce înseamnă că dacă un imobil înscris în cartea funciară face obiectul unui contract de donaţie, menţiunile referitoare la respectivul imobil şi contract de donaţie se vor regăsi şi în conţinutul cărţii funciare.
Cum se poate forma un contract de donaţie?
Reţinem că un contract de donaţie se poate încheia atât între persoane ce se află faţă în faţă la notarul public (care le va consemna consimţământul în ceea ce priveşte încheierea donaţiei respective), cât şi între persoane care se află la depărtare una faţă de cealaltă (de exemplu: în altă localitate, altă ţară etc.). Şi în acest caz avem – pe de o parte – oferta de donaţie făcută de donator şi – pe de altă parte – acceptarea ofertei de donaţie făcută de donatar.
Pentru că legiuitorul a prevăzut că donaţia se încheie prin înscris autentic (adică la notarul public), sub sancţiunea nulităţii absolute, apreciem că atât oferta de donaţie făcută de donator, cât şi acceptarea ofertei de donaţie făcută de donatar trebuie încheiate prin înscris autentic (adică la notarul public), sub sancţiunea nulităţii absolute.
În ceea ce priveşte oferta de donaţie, reţinem că aceasta poate fi revocată cât timp ofertantul nu a luat cunoştinţă de acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptării.
Pe de altă parte, oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei. Moştenitorii destinatarului pot însă comunica acceptarea făcută de acesta.
În ceea ce priveşte oferta de donaţie făcută unei persoane lipsite de capacitate de exerciţiu (de exemplu: minorul sub 14 ani), se acceptă de către reprezentantul legal, iar oferta de donaţie făcută unei persoane cu capacitate de exerciţiu restrânsă (minorul care a împlinit vârsta de 14 ani) poate fi acceptată de către aceasta, cu încuviinţarea ocrotitorului legal (a părinterului, al tutorelui etc.).
Pot fi prevăzute – în mod legal – în contractul de donaţie clauze în sensul întoarcerii donaţiei în patrimoniul donatorului?
Contractul poate să prevadă întoarcerea bunurilor dăruite, fie pentru cazul când donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul când atât donatarul, cât şi descendenţii săi ar predeceda donatorului.
Reţinem însă că, în cazul în care donaţia are ca obiect bunuri supuse unor formalităţi de publicitate, atât dreptul donatarului, cât şi dreptul de întoarcere sunt supuse acestor formalităţi.
În ce cazuri poate fi revocată o donaţie?
Donaţia poate fi revocată pentru ingratitudine şi pentru neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.
Reţinem că atât revocarea pentru ingratitudine, cât şi cea pentru neîndeplinirea sarcinilor nu operează de drept, ceea ce înseamnă că pentru a putea obţine o astfel de revocare partea interesată (donatorul sau moştenitorii acestuia) trebuie să solicite instanţei de judecată revocarea donaţiei respective.
Potrivit art. 1023 din Codul civil, donaţia se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:
a) dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;
c) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei.
De reţinut că dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine.
Dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donaţiei (art. 1027 alin. 1 din Codul civil).
În cazul în care sarcina a fost stipulată în favoarea unui terţ, acesta poate cere numai executarea sarcinii.
Reţinem şi faptul că dreptul la acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii sau revocarea donaţiei se prescrie în termen de trei ani de la data la care sarcina trebuia executată.
__________* Donaţia indirectă reprezintă liberalitatea făcută cu intenţia de a gratifica, dar care se înfăptuieşte pe calea unui alt act juridic decât cea a unei donaţii. Exemple de donaţii indirecte: renunţarea la un drept, stipulaţia pentru altul, asigurarea de persoane în beneficiul altuia etc.

** Donaţia deghizată reprezintă acea donaţie ascunsă sub forma unui act juridic cu titlu oneros (de exemplu: un contract de vânzare-cumpărare). În cazul unei donaţii deghizate există o simulaţie, astfel: între părţi se încheie un act real, secret, cu titlu gratuit (o donaţie), dar şi un act aparent, cu titlu oneros (cu bani), care are drept scop să ascundă terţilor operaţiunea realmente încheiată între părţi. O astfel de donaţie deghizată este valabilă dacă nu fraudează legea şi dacă îndeplineşte condiţiile de fond ale unei donaţii.
*** Darul manual este o formă specială de donaţie care are ca obiect bunuri mobile corporale (de exemplu: bani în numerar) pentru formarea şi validitatea căreia, pe lângă acordul de voinţă al părţilor, este necesară tradiţiunea, adică predarea efectivă, materială a bunului (a numerarului).

Cum fac:Autorizarea executării sau desfiinţării construcţiilor: Obţinerea certificatului de urbanism

de

Cum fac:Autorizarea executării sau desfiinţării construcţiilor: Obţinerea certificatului de urbanism

DE CITIT SI PE ISSUU

Procedura privind obţinerea autorizării executării sau desfiinţării construcţiilor se găseşte reglementată în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 933 din 13/10/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, aprobate prin Ordinul nr. 839/2009.

Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil – teren şi/sau construcţii – identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Autorizarea executării lucrărilor de construcţii reprezintă exercitarea autorităţii de către administraţia publică judeţeană şi locală, după caz, precum şi de către administraţia publică centrală, în situaţiile prevăzute de Lege, cu privire la punerea în aplicare a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, aprobate potrivit legii, care se constituie în temei juridic pentru realizarea de lucrări de construcţii.

Notă: Citeşte şi “Autorizarea executării sau desfiinţării construcţiilor: Etapele procedurii, lucrările care necesită autorizaţii”.

DOCUMENTELE NECESARE

DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ – D.T.

Documentaţia tehnică – DT este documentaţia tehnico-economică distinctă care stă la baza emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare şi prin care se stabilesc principalele coordonate privind încadrarea în indicii urbanistici aprobaţi, amplasarea construcţiilor şi relaţiile acestora cu vecinătăţile, schemele şi fluxurile funcţionale, compoziţia spaţială, structura de rezistenţă, expresia de arhitectură, dotarea şi echiparea construcţiilor, inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a acestora la infrastructura edilitară urbane necesare, după caz.

În funcţie de scopul solicitării, documentaţia tehnică – D.T. poate fi:

a) documentaţie tehnică – D.T. (D.T.A.C.+D.T.O.E.) pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, inclusiv pentru lucrările aferente organizării executării lucrărilor;

b) documentaţie tehnică – D.T. (D.T.A.D.+D.T.O.E.) pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare a lucrărilor/construcţiilor, inclusiv pentru autorizarea lucrărilor aferente organizării executării lucrărilor.

CERTIFICATUL DE URBANISM

Certificatul de urbanism este actul autorităţii administraţiei publice competente să emită autorizaţii de construire/desfiinţare care se emite, în principal, în vederea începerii procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, inclusiv pentru desfiinţarea construcţiilor ori a altor lucrări ori amenajări.

ATENŢIE! Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.

Prin certificatul de urbanism se aduc la cunoştinţă investitorului/solicitantului informaţii – existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii – cu privire la cerinţele tehnice ale amplasamentului, precum şi la obligaţiile pe care acesta le are în procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, privind:

a) regimul juridic, economic şi tehnic al imobilului – teren şi/sau construcţii existente la data solicitării -, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;

b) cerinţele urbanistice specifice amplasamentului;

c) avizele/acordurile legale necesare în vederea autorizării;

d) obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, în vederea autorizării.

Certificatul de urbanism se mai emite şi în vederea:

– îndeplinirii procedurilor legale de concesionare de terenuri;

– adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza de documentaţie tehnico-economică “Studiu de fezabilitate”, ori similară acesteia;

– cererilor în justiţie şi operaţiunilor notariale privind circulaţia imobiliară, atunci când operaţiunile respective au ca obiect împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii, precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil.

Pentru aceeaşi parcelă (imobil) se pot emite certificate de urbanism mai multor solicitanţi, indiferent de calitatea acestora în raport cu proprietatea asupra parcelei. În această situaţie, certificatele de urbanism urmează a avea acelaşi conţinut cu caracter de informare (privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilului) conform prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate, potrivit legii, pentru toţi solicitanţii.

DOCUMENTAŢIA PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM

a) cererea-tip* (formularul-model F.1 “CERERE pentru emiterea certificatului de urbanism”), în conformitate cu precizările privind completarea acesteia, cuprinzând:

1. elementele de identificare a solicitantului;

2. elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită emiterea certificatului de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral şi număr de carte funciară, în cazul în care legea nu dispune altfel;

3. elementele care definesc scopul solicitării;

b) planuri cadastrale/topografice, cu evidenţierea imobilelor în cauză, astfel:

1. pentru imobilele neînscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: plan de încadrare în zonă, la una dintre scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, 1:500, după caz, eliberat, la cerere, de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară;

2. pentru imobilele înscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: extras din planul cadastral de pe ortofotoplan şi extras de carte funciară pentru informare actualizat la zi, eliberate, la cerere, de către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară.

c) documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism, în copie.

* Cererea-tip pentru eliberarea certificatului de urbanism (“Formularul-model F.1 – CERERE pentru emiterea certificatului de urbanism”) se procură de la emitent şi se completează cu datele solicitate.

TAXA

La depunerea cererii-tip, emitentul comunică solicitantului cuantumul taxei necesare eliberării certificatului de urbanism, calculat potrivit reglementărilor legale în vigoare, solicitantul având obligaţia de a achita taxa de îndată şi de a prezenta copia documentului de plată.

Verificarea conţinutului documentaţiei depuse pentru obţinerea certificatului de urbanism se efectuează în cadrul structurilor (compartimentelor) de specialitate organizate în cadrul consiliului judeţean sau al primăriei, după caz, constatându-se dacă:

a) cererea este corect adresată emitentului – preşedintele consiliului judeţean, primarul general al municipiului Bucureşti, sau primarul, după caz – conform competenţelor de emitere stabilite de Lege;

b) cererea-tip este completată corect;

c) elementele de identificare privind solicitantul şi imobilul sunt suficiente, potrivit precizărilor privind completarea “Formularului-model F.1 – CERERE pentru emiterea certificatului de urbanism”;

d) este precizat (declarat) scopul pentru care se solicită certificatul de urbanism;

e) există documentul de plată a taxei pentru emiterea certificatului de urbanism;

f) există extrasul de plan cadastral actualizat la zi, respectiv extrasul de carte funciară pentru informare, eliberate la cerere de către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară.

Începând cu data notificării, termenul legal de 30 de zile calendaristice pentru emiterea certificatului de urbanism se decalează cu numărul de zile necesar solicitantului pentru a elabora modificările/completările aduse documentaţiei iniţiale, ca urmare a notificării precum şi a depune şi înregistra documentaţia completă.

Dacă documentaţia depusă este incompletă sau cu elemente de identificare insuficiente, în termen de 5 zile de la data înregistrării acest lucru se notifică în scris solicitantului, cu menţionarea elementelor lipsă din documentaţie, care se restituie în vederea completării.

Taxa încasată nu se restituie, urmând a fi utilizată pentru eliberarea certificatului de urbanism după depunerea documentaţiei complete.

REDACTAREA CERTIFICATULUI DE URBANISM

Certificatul de urbanism se redactează în baza cererii şi a documentaţiei complete depuse, în deplină concordanţă cu prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate şi cu situaţia reală din teren la data solicitării, utilizându-se formularul-model F.6 “CERTIFICAT DE URBANISM”.

Certificatul de urbanism solicitat în vederea realizării unor lucrări de construcţii se redactează făcându-se specificările necesare privind:

a) regimul juridic, economic şi tehnic al imobilului;

b) încadrarea/neîncadrarea lucrărilor în prevederile documentaţiilor de urbanism şi/sau de amenajare a teritoriului aprobate;

c) nominalizarea avizelor, acordurilor, punctului de vedere şi, după caz, a actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, care trebuie să însoţească documentaţia tehnică – D.T.;

d) necesitatea întocmirii, după caz, a unor documentaţii de urbanism suplimentare, de tip P.U.Z. sau P.U.D., care să justifice soluţia urbanistică propusă, sau să modifice reglementările urbanistice existente pentru zona de amplasament, după caz, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (3), cu indicarea elementelor tematice care urmează a fi rezolvate prin acestea.

ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE URBANISM

Certificatul de urbanism se emite şi se semnează de aceeaşi autoritate abilitată să emită autorizaţia de construire/desfiinţare, respectiv de către preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, acolo unde nu este instituită funcţia de arhitect-şef.

Responsabilitatea emiterii certificatului de urbanism revine tuturor semnatarilor acestuia, potrivit atribuţiilor stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.

Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului direct sau prin poştă (cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire), în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii, indiferent de scopul pentru care a fost solicitat.

În situaţia în care certificatul de urbanism este emis de preşedintele consiliului judeţean sau de primarul general al municipiului Bucureşti, o copie a acestuia va fi transmisă spre ştiinţă primăriei în a cărei rază teritorială se află imobilul ce face obiectul certificatului de urbanism.

În situaţia în care certificatul de urbanism este emis de primar, în baza avizului structurii de specialitate a consiliului judeţean, o copie a acestuia va fi transmisă spre ştiinţă consiliului judeţean. În situaţia în care certificatul de urbanism este emis de primarul de sector al municipiului Bucureşti, o copie a acestuia va fi transmisă spre ştiinţă Primăriei Municipiului Bucureşti.

Certificatul de urbanism se semnează de către preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.

Certificatul de urbanism se întocmeşte în conformitate cu prevederile documentaţiilor de urbanism (P.U.G., P.U.Z., P.U.D.), iar pentru investiţiile care depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale se poate întocmi şi pe baza planurilor de amenajare a teritoriului (P.A.T.N., P.A.T.Z., P.A.T.J.), aprobate potrivit legii şi, în lipsă, în conformitate cu regulile-cadru stabilite prin Regulamentul General de Urbanism (R.G.U.).

CUPRINSUL CERTIFICATULUI DE URBANISM

În Certificatul de urbanism se înscriu informaţiile cunoscute de emitent la data emiterii extrase din documentaţiile de urbanism şi din regulamentele de urbanism aferente, aprobate potrivit legii, sau, în lipsa acestora, din Regulamentul general de Urbanism – RGU – aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată, privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilului – teren şi/sau construcţii -, după cum urmează:

a) Regimul juridic:

1. situarea imobilului în intravilan sau în afara acestuia;

2. natura proprietăţii sau titlul asupra imobilului, conform extrasului de carte funciară pentru informare, eliberat la cerere de către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară;

3. servituţile care grevează asupra imobilului, dreptul de preemţiune, zona de utilitate publică;

4. includerea imobilului în listele monumentelor istorice şi/sau ale naturii ori în zona de protecţie a acestora, după caz;

b) Regimul economic:

1. folosinţa actuală;

2. destinaţia stabilită prin planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate;

3. reglementări ale administraţiei publice centrale şi/sau locale cu privire la obligaţiile fiscale ale investitorului;

4. alte prevederi rezultate din hotărârile consiliului local sau judeţean cu privire la zona în care se află imobilul;

c) Regimul tehnic:

1. informaţii extrase din documentaţiile de urbanism, inclusiv din regulamentele de urbanism aferente, din planul cadastral deţinut de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, ori din planurile de amenajare a teritoriului, după caz, precum şi restricţiile impuse, în situaţia în care asupra imobilului este instituit un regim urbanistic special (zonă protejată, interdicţii temporare sau definitive de construire); în funcţie de complexitatea şi de volumul informaţiilor, acestea se vor putea prezenta şi într-o anexă la certificatul de urbanism (cu menţiunea expresă că aceasta face parte integrantă din certificatul de urbanism);

2. obligaţii/constrângeri de natură urbanistică ce vor fi avute în vedere la proiectarea investiţiei:

i) regimul de aliniere a terenului şi construcţiilor faţă de drumurile publice adiacente;

ii) retragerile şi distanţele obligatorii la amplasarea construcţiilor faţă de proprietăţile vecine;

iii) elemente privind volumetria şi/sau aspectul general al clădirilor în raport cu imobilele învecinate, precum şi alte prevederi extrase din documentaţii de urbanism, din regulamentul local de urbanism, din P.U.Z., P.U.D. sau din Regulamentul General de Urbanism, după caz;

iv) înălţimea maximă admisă pentru construcţiile noi (totală, la cornişă, la coamă, după caz) şi caracteristicile volumetrice ale acestora, exprimate atât în număr de niveluri, cât şi în dimensiuni reale (metri);

v) procentul maxim de ocupare a terenului (POT) şi coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), raportate la suprafaţa de teren corespunzătoare zonei din parcelă care face obiectul solicitării;

vi) dimensiunile şi suprafeţele minime şi/sau maxime ale parcelelor (în cazul proiectelor de parcelare);

3. echiparea cu utilităţi existente şi referinţe cu privire la noi capacităţi prevăzute prin studiile şi documentaţiile anterior aprobate (apă, canalizare, gaze, energie electrică, energie termică, telecomunicaţii, transport urban etc.);

4. circulaţia pietonilor şi a autovehiculelor, accesele auto şi parcajele necesare în zonă, potrivit studiilor şi proiectelor anterior aprobate.

În vederea încadrării investiţiei în reglementările urbanistice, aprobate în condiţiile legislaţiei în vigoare privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, la cerere, autoritatea administraţiei publice locale competentă anexează la certificatul de urbanism informaţiile necesare cuprinse în documentaţiile urbanistice, anterior aprobate, pentru zona de interes, respectiv P.U.G./P.U.Z., inclusiv R.L.U. aferent – extrase din planşele de reglementări, echipare tehnico-edilitară, UTR, după caz – pe care are obligaţia de a marca retragerile obligatorii care generează limitele edificabilului în raport cu vecinătăţile, precum şi alte elemente apreciate ca necesare.

Extrasul din P.U.G./P.U.Z. se anexează şi în situaţia în care s-a cerut elaborarea, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, a unei documentaţii de urbanism premergătoare – P.U.Z. sau P.U.D. -, după caz.

Respectarea prevederilor specificate in Planul de Urbanism General este obligatorie.

Din certificatul de urbanism reies modul şi limitele în care se poate construi.

Certificatul contine referinţe despre:

– regimul de înălţime a construcţiei;

– pozitia viitoarei construcţii (aliniamente faţă de stradă, vecini etc.);

– cota de înălţime la cornişă;

– valoarea maximă pentru ProcentuI de Ocupare – (POT) – calculat ca raport între aria construită şi aria lotului de teren (uzual, procentul de ocupare a terenului este de până la 40% pentru zonele de locuit);

– valoarea maximă pentru CoeficientuI de Utilizare al Terenului calculată ca raport între aria construită desfăşurată şi aria lotului de teren.

VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM

Valabilitatea certificatului de urbanism reprezintă intervalul de timp (termenul) acordat solicitantului în vederea utilizării acestuia în scopul pentru care a fost emis, potrivit legii.

Emitentul certificatului de urbanism stabileşte termenul de valabilitate pentru un interval de timp cuprins între 6 şi 24 de luni de la data emiterii, în funcţie de:

a) scopul pentru care a fost solicitat;

b) complexitatea investiţiei şi caracteristicile urbanistice ale zonei în care se află imobilul;

c) menţinerea valabilităţii prevederilor documentaţiilor urbanistice şi a planurilor de amenajare a teritoriului aprobate, pentru imobilul solicitat.

Valabilitatea certificatului de urbanism încetează dacă:

a) titularul renunţă la intenţia de a mai construi, situaţie în care are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice emitente;

b) titularul nu solicitată prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism în termenul legal de 15 zile înaintea expirării acesteia.

PRELUNGIREA TERMENULUI DE VALABILITATE A CERTIFICATULUI DE URBANISM

Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate face numai de către emitent, la cererea titularului formulată cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acestuia, pentru o perioadă de timp de maximum 12 luni, după care, în mod obligatoriu, se emite un nou certificat de urbanism.

Pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism se completează şi se depune la emitent o cerere-tip (potrivit “Formularului – model F.7 – CERERE pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism”) însoţită de certificatul de urbanism emis, în original. Odată cu depunerea cererii de prelungire a valabilităţii certificatului de urbanism, solicitantul va face dovada achitării taxei de prelungire a acesteia.

„Recuperarea prejudiciilor cauzate prin taieri ilegale de arbori.Unde si cum ma judec?”

de

„Recuperarea prejudiciilor cauzate prin taieri ilegale de arbori.Unde si cum ma judec?”

În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 445 din 18 iunie 2014 a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 3 din 12 mai 2014 (Decizia nr. 3/2014) privind examinarea recursurilor în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000), raportat la dispoziţiile art. 254 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii), art. 84 lit. a), art. 85 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 188/1999), şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006).

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău se arată că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară cu referire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, raportat la dispoziţiile art. 254 din Codul muncii, art. 84 lit. a), art. 85 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 188/1999 şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, în privinţa competenţei materiale de soluţionare şi a admisibilităţii acţiunilor formulate de autoritatea publică în domeniul silviculturii pentru recuperarea de la personalul cu atribuţii de pază a fondului forestier a contravalorii pagubelor produse prin tăieri ilegale de arbori.

2. Optica jurisprudenţială

a) Într-o primă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecată au considerat că judecarea acestor cereri este de competenţa instanţelor de jurisdicţia muncii, potrivit dispoziţiilor titlului XII “Jurisdicţia muncii” din Codul muncii, şi că acţiunile sunt admisibile, examinând pe fond cauzele cu care au fost învestite.

În acest sens, instanţele au reţinut că, potrivit art. 48 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, personalul silvic care încalcă legile şi regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi normele de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii şi prestigiului instituţiei pe care o reprezintă, răspunde disciplinar, contravenţional, civil sau penal, în funcţie de natura şi gravitatea faptei săvârşite.

Au reţinut aceste instanţe că răspunderea patrimonială a salariaţilor pentru pagubele produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor, reglementată de art. 254 alin. (1) din Codul muncii, este, în fond, o răspundere civilă contractuală.

Prin urmare, s-a apreciat că dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 se interpretează ca făcând trimitere la răspunderea patrimonială reglementată de Codul muncii, având în vedere că, prin semnarea unui contract individual de muncă, între părţi s-a născut un raport juridic de dreptul muncii.
Totodată s-a reţinut că, potrivit art. 58 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, personalul silvic se împarte în două categorii, respectiv funcţionarii publici, numiţi în funcţie printr-un act administrativ, şi personalul contractual, care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat în condiţiile art. 10 din Codul muncii.

Conform dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, personalului silvic i se aplică dispoziţiile Legii nr. 188/1999, în măsura în care ordonanţa de urgenţă nu dispune altfel, şi în sensul că dispoziţiile respective vizează alte aspecte decât cele care privesc răspunderea patrimonială în cazul căreia sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, act normativ ce reglementează modalităţile de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora

S-a reţinut că angajarea răspunderii patrimoniale a personalului silvic contractual cu atribuţii de pază a pădurilor nu se poate realiza prin emiterea ordinului sau dispoziţiei de imputare, în condiţiile art. 84-85 din Legea nr. 188/1999, întrucât aceste persoane nu se află într-un raport de serviciu cu autoritatea silvică, născut şi exercitat în baza actului administrativ de numire, ci îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă. În acest sens, au fost avute în vedere şi prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că a treia orientare jurisprudenţială este în litera şi în spiritul legii.

4. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursurilor, pronunţând următoarea soluţie:
”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007, coroborate cu dispoziţiile art. 254 şi art. 266 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare, acţiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuţii de pază a pădurilor pentru pagubele produse pe suprafeţele de pădure pe care le are în pază, în condiţiile art. 1 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, sunt de competenţa materială a instanţelor de conflicte de muncă”.

„Sunt executat silit de banca pentru un contract de credit? Ce drepturi am, ca debitor?””

de

„Sunt executat silit de banca pentru un contract de credit? Ce fac?”

O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului prevede că atât contractele de credit, cât şi contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit, constituie titluri executorii.
În condiţiile în care, la executarea silită, executorul judecătoresc decide singur, fără controlul instanţei, s-a ridicat întrebarea dacă debitorul are garanţia că nu există posibilităţi de abuz în exercitarea dreptului de către creditorul urmăritor.
Practic, în speţa pe care o prezentăm, într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare s-a pus în discuţie dreptul executorului judecătoresc de a aprecia singur asupra existenţei şi legalităţii cererii creditorului, caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei, întocmai ca o instanţă de judecată.

Debitorul  urmărit într-un contract de credit bancar a apreciat că executarea silită nu trebuie privită unilateral, numai din perspectiva creditorului şi a drepturilor acestuia, ci şi din perspectiva debitorului. În speţă, afirmă debitorul, executorul judecătoresc a apreciat în mod greşit îndeplinirea condiţiilor punerii în executare, întrucât creanţa nu era certă, lichidă şi exigibilă, iar, în acest context, a fost încălcat şi dreptul de proprietate, întrucât “pentru o greşeală imputabilă creditorului şi necorectată de executor” prin formularea unei contestaţii la executare este nevoit să plătească o cauţiune substanţială.

Debitorul urmărit în instanţă a apreciat că sunt neconstituţionale prevederile art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, potrivit cărora “contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii.”
În soluţionarea criticii de neconstituţionalitate, CCR arată că, potrivit dispoziţiilor art. 372 din Codul de procedură civilă, executarea silită se realizează în temeiul hotărârilor judecătoreşti şi al înscrisurilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a constitui titluri executorii. Aşa fiind, prevederile art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 nu aduc nimic nou, ci se limitează să dea expresie, într-un domeniu particular, reglementării cu caracter general adoptate de legiuitor în limitele competenţei sale constituţionale.
De asemenea, Curtea a reţinut că, în materia la care se referă excepţia de neconstituţionalitate, calificarea contractelor încheiate de o instituţie de credit, care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă ca fiind titluri executorii, a fost determinată de necesitatea valorificării cu celeritate a respectivei creanţe, fără a afecta în acest mod vreun drept fundamental al părţilor. O asemenea concluzie este impusă de împrejurarea că prin încheierea unor asemenea contracte se dă expresie, într-o formă specifică, acordului de voinţă al părţilor cu privire la clauzele acolo stipulate, pe care părţile şi le însuşesc în mod liber şi se obligă să le respecte.

Debitorul este ocrotit de lege

După cum subliniază Curtea Constituţională, în măsura în care contractul de credit sau contractul de garanţie reală sau personală sunt puse în executare silită, acestea pot face obiectul unei contestaţii la executare.
Ce implică obligaţia debitorului de a plăti o cauţiune

Curtea nu a reţinut nici pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie prin aceea că partea este obligată să plătească o cauţiune. În opinia CCR, aceasta reprezintă o garanţie în vederea evitării abuzului de drept, cât şi o garanţie pentru prejudiciile cauzate creditorului, iar instituirea unei cauţiuni nu aduce atingere principiului constituţional referitor la garantarea dreptului de proprietate privată.

Procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate în proces, acestea având posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestaţiei la executare şi desfiinţării titlului executoriu sau al executării însăşi, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare, sens în care este şi jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional.

„Cum se obTine ORDIN DE PROTECTIE violenta in familie şi ce riscă cei care-l încalcă?”

de

„Cum se obTine ORDIN DE PROTECTIE violenta in familie şi ce riscă cei care-l încalcă?”

    Ce este ordinul de protecţie?

Ordinul de protecţie este o hotărâre judecătorească emisă în procedură de urgenţă prin care sunt luate măsuri imediate şi necesare în scopul de a proteja integritatea fizică şi psihică a victimei violenţei în familie.

Ce măsuri de protecţie se pot lua printr-un ordin de protecţie?

Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse (mai sus arătate), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.

Care este durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie?

Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de către judecător, fără a putea depăşi şase luni de la data emiterii ordinului.

Reţinem că, dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de şase luni de la data emiterii ordinului.

La expirarea duratei măsurilor de protecţie, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecţie, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.

Cum se procedează pentru obţinerea unui ordin de protecţie?

Victima (personal) sau un reprezentant legal al acesteia poate formula şi depune la instanţa competentă cererea pentru emiterea ordinului de protecţie.

Reţinem că, potrivit art. 25 alin. 3 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, cererea poate să  fe introdusă în numele victimei şi de:

a) procuror;

b) reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie;

c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.

În cazurile prevăzute la art. 25 alin. 3 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, victima poate renunţa, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, la judecarea cererii privind ordinul de protecţie.

Cererea privind emiterea ordinului de protecţie se întocmeşte potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa la Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, cererea respectivă fiind scutită de taxa judiciară de timbru.

În ceea ce priveşte instanţa competentă, cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.

Care este procedura de judecată în cazul emiterii  unui ordin de protecţie?

Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.

Instanţa are obligativitatea citării părţilor, iar aceasta se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.

Reţinem că, la cerere, persoanei care solicită ordinul de protecţie i se poate acorda asistenţă sau reprezentare prin avocat. În schimb, asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie.

Legiuitorul permite ca, în caz de urgenţă deosebită, instanţa să emită ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor.

Procurorul are obligaţia de a informa persoana care solicită ordinul de protecţie asupra prevederilor legale privind protecţia victimelor infracţiunii.

Aşa cum deja am arătat în rândurile anterioare, judecata se face de urgenţă şi cu precădere şi nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.

Dacă odată cu soluţionarea cererii instanţa constată existenţa uneia dintre situaţiile care necesită instituirea unei măsuri de protecţie specială a copilului, va sesiza de îndată autoritatea publică locală cu atribuţii privind protecţia copilului.

În ceea ce priveşte pronunţarea (hotărârea ce se pronunţă în cauza respectivă), reţinem că aceasta se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului de protecţie se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.

Potrivit legii, ordinul de protecţie este executoriu, iar la cererea victimei sau din oficiu, atunci când împrejurările cauzei impun astfel, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.

Hotărârea prin care s-a dispus ordinul de protecţie poate fi atacată cu o cale de atac?

Hotărârea prin care se dispune ordinul de protecţie este supusă numai recursului, în termen de trei zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

Instanţa de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni, al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.

În ceea ce priveşte judecarea recursului, acesta se judecă cu citarea părţilor, iar participarea procurorului este obligatorie.

Cum se pune în executare ordinul de protecţie?

Ordinul de protecţie se comunică de îndată structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului.

Ordinul de protecţie prin care se dispune oricare dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu modificarile ulterioare, se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliţiei.

Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexă a acesteia, cu consimţământul persoanei protejate sau, în lipsă, cu cel al altui membru al familiei.

Reţinem că organele de poliţie au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea şi să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.

Ce riscă persoana împotriva căreia s-a solicitat ordinul de protecţie dacă nu respectă hotărârea judecătorească?

Încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Legiuitorul arată că împăcarea înlătură răspunderea penală.

Poate fi solicitată revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse?

Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.

Reţinem că revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) agresorul a respectat interdicţiile sau obligaţiile impuse;

b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranţă, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;

c) dacă există indicii temeinice că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenţei sau pentru familia acesteia.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererii de revocare, aceasta are loc cu citarea părţilor şi a unităţii de poliţie care a pus în executare ordinul de protecţie a cărui revocare se solicită, iar  participarea procurorului este obligatorie.

O problema discutata: „Taxa de reziliere” in contractele de telefonie mobila.Cum faci sa NU platesti o asemenea taxa?

de

IN PRIMUL RAND ACESTA TAXA ESTE O CLAUZA ABUZIVA.In practica, lucrurile stau simplu: operatorul trebuie anuntat din timp de faptul ca vrei sa denunti contractul incheiat, si anume cu 30 de zile inainte de perioada de la care vrei sa inceteze serviciul. Insa, daca procedura notificarii e similara la cei trei operatori de telefonie mobila cu putere semnificativa pe piata (Orange, Vodafone, Cosmote), tarifele de reziliere difera, desi legea e aceeasi pentru toti.

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

Cand poti renunta la abonamentul Orange?

Clientii Orange trebuie sa stie ca pot rezilia contractul de telefonie mobila in cazul in care considera ca operatorul nu a respectat parametrii de calitate. Rezilierea se face in scris, printr-o notificare transmisa cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte de data rezilierii.

Totodata, denuntarea unilaterala din partea clientului este posibila doar in anumite situatii, si anume:

la expirarea perioadei mentionate in oferta comerciala care a stat la baza incheierii contractului, cu acordarea unui preaviz de minimum 30 de zile, prin scrisoare recomandata cu dovada de primire si cu conditia achitarii tuturor datoriilor catre Orange Romania;
daca se majoreaza tarifele abonamentului Orange contractat;
ca urmare a decesului clientului;
in orice alte cazuri prevazute in mod expres in prezentul contract sau in lege.

Operatorul de telefonie mobila, precizeaza ca, in cazul in care consumatorul denunta contractul inainte de perioada minima contractuala sau, dupa caz, perioada minima prevazuta in oferta speciala, va fi obligat la plata de despagubiri. Acestea consta in contravaloarea abonamentului contractat inmultit cu numarul de luni ramase pana la expirarea perioadei minime contractuale.

In vederea exercitarii dreptului la denuntarea unilaterala a contractului de catre consumator, Orange pune la dispozitia formulare standard, care pot fi gasite in magazinele Orange Romania.

Denuntarea unilaterala se poate face, insa, si verbal. Totusi, Orange precizeaza ca nu poate fi garantata protectia clientului impotriva abuzurilor care pot aparea in legatura cu denuntarea contractului in acest mod.

150 euro despagubiri la Vodafone, daca incetezi contractul inainte de termen

Clientii Vodafone pot solicita incetarea prezentului contract printr-o notificare adresata Vodafone, cu 30 de zile inainte de data de la care doresc incetarea contractului. Notificarea se face sub forma unei scrisori recomandate cu confirmare de primire.

La incetarea contractului si dezactivarea cartelei SIM, clientii se obliga sa achite toate datoriile catre Vodafone, dar si o despagubire suplimentara pentru incetarea contractului inainte de termen, in cazul in care au beneficiat de oferte promotionale.

Astfel, clientul care solicita incetarea contractului inainte de durata minima, datoreaza o despagubire egala cu valoarea prejudiciului cauzat. Insa, prejudiciul se calculeaza pornind de la suma de 150 euro. In cazul in care clientul a achizitionat la activare un telefon compatibil UMTS/Vodafone Internet on Your Mobile (IOYM) subventionat, valoarea despagubirilor se calculeaza pornind de la suma de 270 euro, durata minima contractuala si numarul de luni ramase pana la expirarea duratei contractuale.

Despagubiri de pana la 800 lei pentru denuntarea abonamentului la Cosmote

Si la Cosmote denuntarea abonamentului din partea consumatorului se face prin notificare scrisa, intr-un termen de cel putin 30 de zile inainte de data de la care se doreste incetarea serviciilor. Insa, clientul trebuie sa-si achite integral sumele datorate in baza contractului incheiat.

Daca abonamentul este denuntat inainte de perioada prevazuta in contract, Cosmote poate percepe despagubiri, denumite “costuri de incetare”. Sumele se percep pentru fiecare Cartela SIM dezactivata, dupa cum urmeaza:

daca incetarea contractului a intervenit la mai putin de 3 luni fata de sfarsitul perioadei prevazute in contract, costurile de incetare sunt echivalentul a 100 lei/Cartela SIM dezactivata;
daca incetarea contractului a intervenit la mai mult de 3 luni dar la mai putin de 6 luni fata de sfarsitul perioadei prevazute in contract, costurile de incetare sunt echivalentul a 200 lei/Cartela SIM dezactivata;
daca incetarea contractului a intervenit la mai mult de 6 luni dar la mai putin de 12 luni fata de sfarsitul perioadei prevazute in contract, costurile de incetare sunt echivalentul a 400 lei/Cartela SIM dezactivata;
daca incetarea contractului a intervenit la mai mult de 12 luni fata de sfarsitul perioadei prevazute in contract, costurile de incetare sunt echivalentul a 800 lei/Cartela SIM dezactivata.

Ce drepturi iti confera legea

Lege nr. 193/2000 reglementeaza clauzele abuzive in contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Actul normativ, modificat prin legea Legea nr. 161/2010, prevede drept clauza abuziva impunerea consumatorului, prin contract, a unei clauze referitoare la plata unei sume fixe in cazul denuntarii unilaterale.

Totodata, este interzisa prelungirea automata a unui contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta.

Aceeasi lege prevede ca nu poate fi modificat contractul de catre comerciant, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu.

De asemenea, consumatorul nu poate fi obligat la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant.

Nu primesc toti banii odata la taxa mediu/poluare/timbru de mediu.Ce fac?

de

Toate agentiile ANAF dupa adoptarea OUG 8/2014 esaloneaza indiferent cand ai emisa decizia de calcul.Atentie foarte mare sa nu cadeti in aceasta capcana.

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

 

 

OUG 8/2014 se refera doar la deciziile de calcul 2012 si pana in 15 martie 2013.Deci daca deciziile sunt in alti ani emise se primesc TOTI banii,NU esalonat

 

Trebuie insa sa aveti un executor „indraznet” care executa Trezoreria.

 

Pentru detalii

 

 

 

Mergem la vot luna aceasta.Care sunt infractiunile electorale

de

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale.Potrivit art. 385 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani.

De asemenea, atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării unor drepturi (art. 385 alin. 2 din NCP).

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  385 din NCP se pedepseşte.

Coruperea alegătorilor

În conformitate cu prevederile art. 386 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de corupere a alegătorilor oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Reţinem că nu intră în categoria bunurilor prevăzute în art. 386 alin. 1 din NCP bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Frauda la vot

Potrivit art. 387 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de fraudă la vot fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.

Infracţiunea prevăzută de art. 387 alin. 1 din NCP se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals (art. 387 alin. 2 din NCP).

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  387 din NCP se pedepseşte.

Frauda la votul electronic

Conform art. 388 din NCP, constituie infracţiunea de fraudă la votul electronic tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  388 din NCP se pedepseşte.

Violarea confidenţialităţii votului

Constituie infracţiunea de violare a confidenţialităţii votului violarea prin orice mijloace a secretului votului (art. 389 alin. 1 din NCP). Infracţiunea se pedepseşte cu amendă.

Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la şase luni la trei ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  389 din NCP se pedepseşte.

Nerespectarea regimului urnei de vot

Potrivit art. 390 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de nerespectare a regimului urnei de vot deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la trei ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

De asemenea, constituie infracţiunea de nerespectare a regimului urnei de vot încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege (art. 390 alin. 2 din NCP). Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art. 390 din NCP se pedepseşte.

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale

În conformitate cu prevederile art. 391 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă (art. 391 alin. 2 din NCP).

Constituie, de asemenea, infracţiunea de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii (art. 391 alin. 3 din NCP). Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor (art. 391 alin. 4 din NCP).

Ce sa inchei:Contractul individual de muncă versus convenţia civilă

de
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

În conformitate cu legislația în vigoare, Codul Civil nu mai conține prevederi exprese cu privire la convenția civilă. Totuși, acesta permite încheierea contractelor de prestări servicii care sunt uneori preferate în rândul societăților (respectiv angajatorilor) în detrimentul contractelor individuale de muncă, pentru beneficiile sale fiscale, mai exact, mai puține taxe datorate statului român.

Ce este convenția civilă?

Convenția civilă este un contract civil care nu se supune prevederilor Codului Muncii, ci prevederilor Codului Civil. Aceasta se încheie de regulă cu persoane fizice autorizate, dar poate fi încheiată și cu persoane fizice pentru un proiect punctual care are un caracter ocazional și, cel mai important, care nu presupune o relație de subordonare (de dependență) între beneficiarul activității și prestatorul de servicii.
Atenție! Părțile convenției trebuie să fie independente una de cealaltă, altfel relația contractuală ar deveni, în esență, un raport de muncă.

Ce este o activitate independentă?

Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obişnuit, pe cont propriu şi urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenţa unei activităţi independente sunt:
– libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii;
– riscul pe care şi-l asumă întreprinzătorul;
– activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi;
– activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de întreprinzător în condiţiile legii.

Ce este un contract individual de muncă?

În conformitate cu prevederile Codului Muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
Astfel, contractul individual de muncă presupune un raport de muncă dependent și de subordonare între salariat și anagajator.

Ce este o activitate dependentă?

În conformitate cu prevederile fiscale în vigoare, orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
– beneficiarul de venit (prestatorul de servicii în cazul nostru) se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit (beneficiarul activităților ce reprezintă obiectul convenției civile), respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;
– în prestarea activităţii, beneficiarul de venit (prestatorul de servicii) foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit (beneficiarul), respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea, şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;
– plătitorul de venit (beneficiarul) suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit (prestatorul), cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;
– plătitorul de venit (beneficiarul) suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit (prestator).
Este indicat ca activitatea desfășurată în baza convenției civile să nu fie înscrisă în obiectul de activitate al societății și nici prevăzută a se realiza prin posturile cuprinse în statul de funcții al societății.
Activitatea prestată în baza unui convenții civile nu prevede un timp de muncă stabilit cu exactitate, precum nici mijloacele de executare sau alte elemente asemănătoare.
În plus, este indicat ca o convenție de muncă să nu fie încheiată cu privire la desfășurarea unei activități care este deja obiectul unor contracte individuale de muncă, indiferent că acestea ar fi cu normă întreagă sau normă parțială, pe durată determinată sau pe durată nedeterminată.

Cum să te înregistrezi în Registrul Naţional al reţetelor consacrate?

de
Cum să te înregistrezi în Registrul Naţional al reţetelor consacrate?
Cum să te înregistrezi în Registrul Naţional al reţetelor consacrate?

Ordinul nr. 394/290/89/2014 reglementează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească operatorii din sectorul alimentar care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti, în vederea înregistrării în Registrul naţional al reţetelor consacrate (RNRC).

Ce înţelegem prin reţetă consacrată românească?

Reţeta consacrată românească reprezintă produsul alimentar fabricat cu respectarea compoziţiei utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului nr. 394/290/89/2014.

Este obligatorie înregistrarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti?

Nu, înregistrarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti nu este obligatorie, ci este voluntară.

Ce este RNRC?

RNRC este registru gestionat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) care conţine: denumirea operatorului din sectorul alimentar, datele de identificare şi de contact ale acestuia, denumirea produsului alimentar atestat, numărul atestatului din RNRC.

Care este în concret procedura de înregistrare în RNRC?

Operatorul din sectorul alimentar care doreşte să se înscrie în RNRC trebuie să depună la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti în raza căreia se realizează produsul alimentar următoarele documente, în trei exemplare:
a) opis cu documentele depuse;
b) cererea-tip pentru înregistrare în RNRC, pe cod categorie şi cod produs (prevăzută în anexa nr. 1 la Ordinul nr. 394/290/89/2014);
c) dovada că operatorul din sectorul alimentar care doreşte atestarea unui produs alimentar după o reţetă consacrată românească este autorizat/înregistrat conform cerinţelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
d) contractul de prestări de servicii cu un laborator autorizat, de terţă parte;
e) reţeta consacrată, fluxul tehnologic şi utilajele necesare fabricării reţetei;
f) schiţa spaţiului cu amplasarea echipamentelor folosite la fabricarea reţetei;
g) capacitatea de producţie a produsului obţinut conform unei reţete consacrate, exprimată în kg/l/zi;
h) certificatul de înmatriculare la registrul comerţului;
i) actul de identitate al solicitantului sau al persoanei împuternicite, în copie (art. 5 alin. 1 din Ordinul nr. 394/290/89/2014).
Reprezentanţii împuterniciţi ai MADR cu atribuţii în domeniu din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti verifică dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor Ordinului nr. 394/290/89/2014 şi comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile de la înregistrare, dacă sunt neconformităţi, adică dacă nu sunt îndeplinite anumite cerinţe de compoziţie şi a parametrilor de calitate ai produsului alimentar obţinut conform unei reţete consacrate româneşti. În situaţia în care se constată astfel de neconformităţi, operatorul poate depune completările solicitate la documentele mai sus prevăzute.
În situaţia în care se constată că documentele depuse corespund prevederilor Ordinului nr. 394/290/89/2014, reprezentanţii împuterniciţi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în aceste documente.
În situaţia în care se constată că informaţiile din documente corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare. Reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti va preleva şi va sigila o probă din produsul alimentar, pe care o va preda operatorului economic pentru verificarea conformităţii la un laborator autorizat, conform reţetei consacrate româneşti, publicată pe site-ul MADR, secţiunea “Industrie alimentară”. Contravaloarea serviciilor pentru verificarea conformităţii va fi suportată de către operatorul din sectorul alimentar care doreşte atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti.
În situaţia în care se constată că informaţiile din documente nu corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare că unitatea nu îndeplineşte condiţiile de fabricare ale produsului alimentar pentru acordarea atestatului, precum şi motivele neacordării acestuia.
Potrivit art. 5 alin. 7 din Ordinul nr. 394/290/89/2014, rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces verbal de constatare, redactat în trei exemplare, care se semnează de către reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti şi de solicitant ori de împuternicitul legal al acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de constatare redactat rămâne la solicitant, unul la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi unul se va înainta Direcţiei generale industrie alimentară, însoţit de raportul de încercare al probei analizate, dacă este conform cu datele prevăzute în documentaţia tehnică.
Direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti vor înainta Direcţiei generale industrie alimentară documentele prevăzute la art. 5 alin. 1 din Ordinul nr. 394/290/89/2014, procesul-verbal de constatare prevăzut la art. 5 alin. 7 din Ordinul nr. 394/290/89/2014 însoţit de raportul de încercare al probei analizate în original şi “Propunerea de atestare pentru înscrierea în RNRC” (art. 5 alin. 8 din Ordinul nr. 394/290/89/2014).
MADR verifică, prin personalul Direcţiei generale industrie alimentară, documentele prevăzute la art. 5 alin. 8 din Ordinul nr. 394/290/89/2014.
În cazul în care se constată că documentaţia transmisă corespunde prevederilor  Ordinului nr. 394/290/89/2014, produsul se înscrie în RNRC şi se eliberează documentul “Atestat produs alimentar obţinut conform unei reţete consacrate româneşti” (prevăzut în anexa nr. 4 la Ordinul nr. 394/290/89/2014).
În cazul în care documentele înaintate nu corespund prevederilor Ordinului nr. 394/290/89/2014, documentaţia se respinge. Direcţia generală industrie alimentară comunică, în scris, decizia de înscriere/neînscriere direcţiilor pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Reţinem şi că procedura de înregistrare în RNRC a produsului alimentar obţinut după o reţetă consacrată românească se poate relua după ce operatorul din sectorul alimentar remediază cauzele care au condus la respingerea cererii de înregistrare, în baza unei noi cereri de înregistrare.

CARTA drepturilor si obligatiilor persoanei fizice supuse verificarii fiscale .Ordinul MFP 544/2014

de

Verificarea situatiei fiscale personale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, denumita in continuare verificare fiscala, prevazuta la art. 1091 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul de procedura fiscala, reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale avand ca obiect examinarea totalitatii drepturilor si a obligatiilor de natura patrimoniala, a fluxurilor de t rezorerie si a oricaror altor elemente relevante pentru stabilirea situatiei fiscale reale a persoanei fizice verificate.

In scopul efectuarii acestor activitati organul fiscal va proceda, in principal, la:
a) solicitarea, in conditiile legii, de informatii de la autoritati si institutii publice;
b) analiza tuturor informatiilor, documentelor si a altor mijloace de proba referitoare la situatia fiscala a persoanei fizice verificate;
c) confruntarea informatiilor obtinute prin administrarea mijloacelor de proba cu cele din declaratiile fiscale depuse, conform legii, de persoana verificata sau, dupa caz, de platitorii de venit ori terte persoane;
d) solicitarea, in conditiile legii, de informatii, clarificari, explicatii, documente si alte asemenea mijloace de proba de la persoana fizica verificata si/sau de la persoane cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice;
e) discutarea constatarilor organului fiscal cu persoana fizica verificata si/sau cu imputernicitii acesteia;
f) stabilirea, daca este cazul, a diferentei de baza de impozitare, prin utilizarea metodelor indirecte prevazute de Codul de procedura fiscala, precum si a obligatiilor fiscale corespunzatoare acesteia;
g) dispunerea masurilor asiguratorii, in conditiile legii.

Durata efectuarii verificarii fiscale este stabilita de organul fiscal si nu poate fi mai mare de 6 luni, respectiv 12 luni in cazul in care sunt necesare informatii din strainatate, potrivit Codului de procedura fiscala.

Stimate contribuabil,
Pe timpul desfasurarii verificarii fiscale aveti urmatoarele drepturi:

1. Conform art. 1091 alin. (4) si (5), art. 1093, art. 102 si art. 1092 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a fi instiintat despre actiunea de verificare fiscala.

Inaintea desfasurarii verificarii fiscale, veti fi instiintat despre aceasta actiune printr-un aviz de verificare, care va fi t ransmis, in scris, de organul fiscal cu cel putin 15 zile inainte de data inceperii verificarii fiscale. Prin avizul de verificare veti fi instiintat cu privire la:
a) temeiul juridic al verificarii;
b) data de incepere a verificarii;
c) perioada ce urmeaza a fi supusa verificarii;
d) posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a verificarii;
e) locul desfasurarii verificarii si persoana de contact la care va veti prezenta;
f) informatiile si inscrisurile relevante pentru verificare. Aveti la dispozitie 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare, sub sanctiunea decaderii, sa prezentati documentele justificative in vederea clarificarii situatiei fiscale personale. Avizul de verificare se comunica potrivit dispozitiilor art. 44 din Codul de procedura fiscala si este insotit de Carta dreptur ilor si obligatiilor persoanei fizice supuse verificarii fiscale.
2. Conform art. 1093 si art. 101 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a solicita amanarea datei de incepere a verificarii fiscale. Amanarea datei de incepere a verificarii fiscale se poate face o singura data, la solicitarea scrisa a dumneavoastra, pentru motive justificate. In acest caz vi se va comunica data la care a fost reprogramata actiunea de verificare fiscala.
3. Conform art. 1092 alin. (1) si art. 106 alin. (3) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate.
Pe toata durata exercitarii verificarii fiscale aveti dreptul sa beneficiati de asistenta de specialitate sau juridica.
4. Conform art. 1092 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a solicita schimbarea locului de desfasurare a verificarii fiscale. La cererea scrisa a dumneavoastra, verificarea fiscala se poate desfasura si la:
a) domiciliul dumneavoastra, daca sunteti in imposibilitate fizica de a va deplasa;
b) domiciliul/sediul persoanei care va acorda asistenta de specialitate sau juridica, daca domiciliul acestei persoane reprezinta si sediul sau profesional. Solicitarea scrisa pentru desfasurarea verificarii fiscale la domiciliul dumneavoastra sau la domiciliul/sediul persoanei care va acorda asistenta se depune la organul fiscal inainte de data inceperii verificarii fiscale inscrisa in avizul de verificare.
5. Conform art. 1091 alin. (5) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a solicita prelungirea termenului de prezentare a informatiilor si inscrisurilor relevante pentru verificare.
Perioada de 60 de zile de la primirea avizului de verificare, prevazuta pentru prezentarea de documente justificative sau alte clarificari relevante pentru situatia dumneavoastra fiscala, poate fi prelungita cu 30 de zile, o singura data, pentru motive justificate.
6. Conform art. 1091 alin. (5) si art. 106 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a colabora la stabilirea starii de fapt fiscale si de a numi persoane pentru a furniza informatii.
Aveti dreptul sa colaborati la constatarea starilor de fapt fiscale, aveti dreptul sa dati informatii, sa prezentati inscrisuri relevante pentru verificarea fiscala, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct d e vedere fiscal, in conditiile legii. La inceperea verificarii fiscale, aveti dreptul sa numiti persoane care sa dea informatii. Daca informatiile date de dumneavoastra sau cele ale persoanei numite de dumneavoastra sunt insuficiente, atunci organul fiscal se poate adresa si altor persoane pentru obtinerea de informatii.
7. Conform art. 58 si 59 din Codul de procedura fiscala, sotul/sotia, rudele dumneavoastra si alte persoane au dreptul de a refuza furnizarea de informatii.
Sotul/Sotia si rudele dumneavoastra pana la gradul al 3-lea inclusiv pot refuza furnizarea de informatii, efectuarea de expertize, precum si prezentarea unor inscrisuri. Pot refuza sa furnizeze informatii cu privire la datele de care au luat cunostinta in exercitarea activitatii lor preotii, avoc atii, notarii publici, consultantii fiscali, executorii judecatoresti, auditorii, expertii contabili, medicii si psihoterapeutii, asi stentii persoanelor anterior mentionate, precum si persoanele care participa la activitatea profesionala a respectivelor persoane, cu exceptia informatiilor cu privire la indeplinirea obligatiilor prevazute de legea fiscala in sarcina lor, precum si a informatiilor nece sare clarificarii si stabilirii situatiei fiscale reale a contribuabililor/platitorilor cu care au avut sau au raporturi juridice. Persoanele sus-mentionate, cu exceptia preotilor, pot totusi furniza informatii, dar numai cu acordul dumneavoastra.
8. Conform art. 1091 alin. (1) si art. 98 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele si taxele aflate in cadrul termenului de prescriptie.
Perioada supusa verificarii fiscale este perioada impozabila definita de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul fiscal, cu respectarea termenului de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale.
9. Conform art. 1091, art. 105 alin. (3) si art. 1051 din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a fi verificat o singura data.
Verificarea fiscala se efectueaza o singura data pentru impozitul pe venit si pentru fiecare perioada impozabila. Prin exceptie, conducatorul organului fiscal competent poate decide reverificarea unei anumite perioade daca, de la data incheierii verificarii fiscale si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare necunoscute organel or fiscale la data efectuarii verificarilor, care influenteaza rezultatele acestora.
10. Conform art. 105 alin. (7) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a solicita legitimarea organelor de verificare fiscala.
inceperea verificarii fiscale, organul de verificare fiscala este obligat sa va prezinte legitimatia de verificare fiscala si ordinul de serviciu semnat de conducatorul activitatii de verificare fiscala.
11. Conform art. 1091 alin. (8) si art. 11 din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal.
Informatiile pe care le furnizati dumneavoastra organelor de verificare fiscala, precum si cele pe care acestea le obtin in timpul desfasurarii verificarii fiscale sunt protejate pe linia secretului fiscal.
12. Conform art. 107 din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a cunoaste rezultatele verificarii fiscale.
Aveti dreptul de a fi informat pe parcursul desfasurarii verificarii fiscale asupra constatarilor rezultate. La finalizarea verificarii fiscale, organul fiscal va prezinta constatarile si consecintele lor fiscale, acordandu-va posibilit atea de a va exprima punctul de vedere, potrivit art. 9 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, cu exceptia cazului in care bazele de impozitare nu au suferit nicio modificare in urma verificarii fiscale sau in cazul in care dumneavoastra renuntati la acest dre pt si notificati, in scris, acest fapt organelor fiscale. Data, ora si locul prezentarii concluziilor va vor fi comunicate, in scris, in timp util. Aveti dreptul sa prezentati, in scris, punctul dumneavoastra de vedere cu privire la constatarile verificarii fiscale, in terme de 3 zile lucratoare de la data incheierii verificarii fiscale. Decizia de impunere sau de incetare a procedurii de verificare fiscala vi se va comunica potrivit dispozitiilor art. 44 din Cod ul de procedura fiscala.
13. Conform art. 205, art. 206 si art. 207 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a contesta decizia de impunere emisa in urma verificarii fiscale.
In cazul in care va simtiti lezat de rezultatul verificarii fiscale, aveti dreptul sa contestati decizia de impunere emisa cu aceasta ocazie de organul de verificare fiscala. Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde:
a) datele dumneavoastra de identificare;
b) obiectul contestatiei;
c) motivele de fapt si de drept;
d) dovezile pe care se intemeiaza;
e) semnatura dumneavoastra sau a persoanei imputernicite.
Contestatia se depune in scris, in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere emise in urma verificarii fiscale, la organul fiscal emitent al actului atacat si nu este supusa taxelor de timbru.
Pe timpul desfasurarii verificarii fiscale aveti urmatoarele obligatii:
1. Conform art. 1092 alin. (1) si art. 50 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, aveti obligatia de a va prezenta la locul, data si ora precizate in avizul de verificare.
Actiunea de verificare fiscala se desfasoara, de regula, la sediul organului fiscal. In acest scop, veti fi instiintat prin avi zul de verificare despre data, locul si persoana de contact la care sa va prezentati.
2. Conform art. 52 din Codul de procedura fiscala, aveti obligatia de a furniza informatii.
In situatia in care aveti calitatea de contribuabil potrivit Codului fiscal, dumneavoastra sau alta persoana imputernicita de dumneavoastra aveti/are obligatia prevazuta de art. 52 din Codul de procedura fiscala de a furniza organului fiscal informatiil e necesare determinarii starii de fapt fiscale.
3. Conform art. 56 din Codul de procedura fiscala, aveti obligatia de a prezenta inscrisuri.
In situatia in care aveti calitatea de contribuabil potrivit Codului fiscal, dumneavoastra sau alta persoana imputernicita de dumneavoastra aveti/are obligatia prevazuta de art. 56 din Codul de procedura fiscala de a pune la dispozitia organului fiscal registre, evidente, documente de afaceri si orice alte inscrisuri relevante pentru clarificarea starii de fapt fiscale.
4. Conform art. 57 din Codul de procedura fiscala, aveti obligatia de a permite efectuarea cercetarilor la fata locului.
Indiferent de locul unde se desfasoara verificarea fiscala, aveti obligatia de a permite functionarilor imputerniciti de organu l fiscal sa efectueze o cercetare la fata locului, precum si expertilor folositi pentru aceasta actiune intrarea acestora pe tere nuri, in incaperi si in orice alte incinte, in masura in care acest lucru este necesar pentru a face constatari in interes fiscal.
Potrivit art. 27 din Constitutia Romaniei, republicata, functionarii imputerniciti de organul fiscal si expertii folositi in actiunea de verificare nu au dreptul de a patrunde in domiciliul sau resedinta dumneavoastra decat cu acordul dumneavoastra.
In cazul in care constatarile in interes fiscal fac necesar accesul functionarilor imputerniciti de organul fiscal si al expert ilor, daca este cazul, in domiciliul sau resedinta dumneavoastra si nu sunteti de acord, accesul se poate face numai cu autorizarea instantei judecatoresti competente.
5. Conform art. 105 alin. (9) din Codul de procedura fiscala, aveti obligatia de a indeplini masurile dispuse de organul de verificare fiscala.
Aveti obligatia de a indeplini masurile prevazute in actul intocmit cu ocazia verificarii fiscale, in termenele si in conditiil e stabilite de organele de verificare fiscala.
6. Conform art. 1094, art. 111 alin. (2) si art. 119 din Codul de procedura fiscala, precum si prevederilor art. 791din Codul fiscal, aveti obligatia de a plati diferentele de impozit stabilite cu ocazia verificarii fiscale, precum si dobanzile si penalitatile aferente acestora.
Sunteti obligat sa platiti diferentele de impozit stabilite cu ocazia verificarii fiscale, precum si dobanzile si penalitatile aferente acestora.

Cum se pot primi legal despăgubirile pentru Bulgaria şi Basarabia in 2014

de

Legea 290 din 2003 si Legea 9/1998 .

Cum se pot primi legal despăgubirile pentru Bulgaria şi Basarabia in 2014
Cum se pot primi legal despăgubirile pentru Bulgaria şi Basarabia in 2014

O problemă de interes major pentru beneficiarii Legii 9/1998 precum şi ai Legii 290/2003 este răspunsul la întrebarea dacă vor primi vreodată de la statul român banii reprezentând despăgubirile acordate şi prevăzute în deciziile sau ordinele emise de guvern şi când vor primi aceşti bani.

 

Există foarte mulţi cetăţeni care au de mai mult timp decizii, ordine sau doar hotărâri emise de comisiile judeţene de aplicare a legii nevalidate încă, privind acordarea acestor despăgubiri şi ar fi fost normal ca în baza acestor înscrisuri să primească aceste sume de bani în două tranşe, respectiv 40 la sută în anul emiterii actului şi 60 la sută în cursul anului următor sau cine stie ce forma de esalonare si amanare.

 

Din păcate acest lucru nu s-a întâmplat. Există foarte mulţi beneficiari ai Legii 9/1998 dar şi ai Legii 290/2003 care nu au primit nici un ban sau au primit doar prima tranşă.

 

Oamenii trebuie să ştie că, indiferent de modificările legislative care ar putea interveni, pot primi banii care li se cuvin, dar numai prin executare silită, respectiv dacă au hotărâri judecătoreşti.

 

Pot da statul în judecată şi vor obţine o hotărâre judecătorească favorabilă în care se prevede că trebuie să primească banii pe care le mai au de încasat, sume care sunt reactualizate cu indicele de inflaţie.

 

După ce obţin aceste hotărâri judecătoreşti, cei interesaţi  vor obţine şi banii care li se cuvin, dar numai prin executarea silită a acestor hotărâri.

 

De pildă, în anul care s-a încheiat, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, respectiv instituţia care achita efectiv aceşti bani, a plătit, în fiecare lună, o anumită sumă pe care o avea în buget, iar anul acesta a plătit şi în lunile ianuarie şi februarie.

 

„Ideea este că, deşi ar fi trebuit să primescă despăgubirile doar în baza deciziilor pe care le au, statul nu înţelege să plătească aceste despăgubiri decât în baza unor hotărâri judecătoreşti. Astfel, ne-am confruntat cu situaţii concrete, în care beneficiarii Legii 9/1998 şi ai Legii 290/2003  şi-au încasat banii numai în urma unui astfel de proces în faza executării silite. Este adevărat că astfel de procese durează, dar oamenii pot fi siguri că, în momentul în care avem o hotărâre, se pot încasa súmele restante, sume care după cum vă spuneam sunt reactualizate cu indicele de inflaţie.

 

În caz contrar, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti, văzând practica de până acum, putem afirma cu certitudine, din pacate, că statul nu va proceda la plata acestor despăgubiri. Cei aflaţi în această situaţie trebuie să mai ştie că în cazul în care sunt mai multe persoane îndreptăţite la aceste despăgubiri aflate pe decizie sau pe ordin, sau pe hotărârea Comisiei de aplicare a Legii 9/1998, respectiv a Legii  290/2003 şi dacă există neînţelegeri între ei legate de promovarea acţiunii în justiţie sau unii sunt decedaţi, pot promova aceste acţiuni doar cei care doresc din cei de pe decizie sau ordin, solicitând doar cota care li se cuvine.

 

Deci, de pildă daca apar cinci pe acte, pot începe procesul doar doi dintre ei, în condiţiile în care ceilalţi nu doresc sau nu se pot înţelege.

 

Am făcut această precizare întrucât am întâlnit mai multe cazuri în care oamenii îmi spuneau că sunt mai mulţi pe acte şi doar unii dintre ei  vor să promoveze acţiune dar nu se înţeleg toţi şi nu  pot veni.

 

 

Ce pasi trebuie sa urmezi ca sa-ti schimbi masina vecHe cu una noua prin PROGRAMUL RABLA 2014?

de
Pune telefonul pe mine!
Pune telefonul pe mine!

 

Ce pasi trebuie sa urmezi ca sa-ti schimbi masina vecHe cu una noua prin PROGRAMUL RABLA 2014?
Ce pasi trebuie sa urmezi ca sa-ti schimbi masina vecHe cu una noua prin PROGRAMUL RABLA 2014?

 Pasul 1. Proprietarul autovehiculului uzat consulta lista producatorilor validati si il alege pe cel de la care doreste sa achizitioneze noua masina. Lista dealer-ilor validati este  AICI

Pasul 2. Se prezinta la dealerul ales, in vederea inscrierii in program. In aceasta etapa, este nevoie ca proprietarul masinii sa declare daca va fi beneficiarul direct al tichetului electronic sau cedeaza acest drept unei alte persoane.

Pasul 3. Producatorul/dealerul introduce, in aplicatia PSIPAN 2014, date privind proprietarul si autovehiculul uzat si ii elibereaza proprietarului o nota de inscriere. AFM verifica in termen de 5 zile datele introduse in aplicatia PSIPAN si confirma/infirma corectitudinea acestora.

Pasul 4. Dupa confirmarea corectitudinii datelor de catre AFM, dealer-ul ii transmite proprietarului ca a primit acceptul sa mearga la un colector autorizat sa isi caseze autovehiculul uzat, in vederea obtinerii certificatului de distrugere, si la Politie pentru radierea autovehicului. „Este foarte important de mentionat ca, daca radierea si casare nu sunt efectuate in maxim 5 zile, propietarul este eliminat din program si pierde tichetul, care se reintoarce in sistemul national”, puncteaza AFM.

Pasul 5. Dupa aceste actiuni, proprietarul se va prezenta din nou la dealer-ul auto pentru a-si completa dosarul de participare cu certificatul de distrugere si certificatul de radiere. Din acest moment, beneficiarul are la dispozitie 25 de zile sa finalizeze contractul de de achizitie pentru autovehiculul nou si sa achite avansul.

Daca acest termen nu este respectat, tichetul se pierde, merge inapoi in sistemul national si este redirectionat catre alt beneficiar.

Pasul 6. In termen de 90 de zile de la data incheierii contractului de vanzare – cumparare, dealer-ul emite factura de livrare a autovehiculului nou.

In aceasta editie a Programului se poate inscrie orice persoana care are domiciliul sau resedinta in Romania, nu are obligatii de plata la bugetul local si este proprietarul unui autovehicul cu o vechime de minimum 8 ani.

Care sunt drepturile inspectorilor ANAF – inspectorii de control ANAF

de

Prin modificările şi completările aduse la Codul de procedură fiscală, acelaşi act normativ a prevăzut introducerea unui nou titlu, titlul VI2, cuprinzând articolul 933, cu dispoziţii privind controlul antifraudă. Conţinând regulile privind controlul operativ şi inopinat, acest articol tratează despre drepturile de control ale  inspectorilor antifraudă, cu excepţia celor din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor, în condiţiile legii.

Pune telefonul pe mine!
Pune telefonul pe mine!

Astfel, controlul operativ şi inopinat se poate efectua şi în scopul realizării de operaţiuni de control tematic care reprezintă activitatea de verificare prin care se urmăreşte constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor activităţi economice determinate.

La începerea controlului operativ şi inopinat, inspectorul antifraudă este obligat să prezinte contribuabilului legitimaţia de control şi ordinul de serviciu.

Ori de câte ori controlul operativ şi inopinat se efectuează la sediul social sau la sediile secundare ale contribuabilului, acesta se consemnează în registrul unic de control.

La finalizarea controlului operativ şi inopinat se încheie procese-verbale de control/acte de control, în condiţiile legii.

Selectarea contribuabililor pentru inspecţie fiscală

Cuprinsă în art. 100 din Codul de procedură fiscală, şi această materie a fost modificată de Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2014. În forma rezultată articolul în cauză prevede că selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale este efectuată de către organul de inspecţie fiscală competent, în funcţie de nivelul riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.

Analiza de risc reprezintă activitatea efectuată în scopul de a identifica riscurile de nedeclarare a creanţelor fiscale, de a le evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în vederea selectării contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale.

ATENŢIE! Potrivit alin. (3) al acestui articol, contribuabilul nu poate face obiecţii cu privire la procedura de selectare folosită.

Clauze abuzive 2014 .A reaparut creditul doar cu buletinul

de

Dar spre deosebire de vechile credite doar cu buletinul, ce se acordau in parteneriat cu diverse magazine pentru achizitia de electro-casnice, noul model al creditelor doar cu buletinul este diferit, banii imprumutati putand fi folositi cu orice scop.

Credite de pana la 3.500 de lei, fara garant, pe 10, 20 sau 30 de luni, cu DAE de 86%

Avocatul din buzunar SCANARE

Este vorba de credite pe termen scurt, de 10, 20 sau 30 de luni, cu valori de maxim 10.000 de lei. Pentru sume mai mari de 3.500 de lei, se solicita un garant, adica fideiusor, in jargonul financiar.

In ceea ce priveste costul creditelor oferite de Credius, indicatorul care arata costul total al unui imprumut (Dobanda Anuala Efectiva – DAE), care include dobanzile si comisioanele, ajunge la 86,7%, in cazul creditelor doar cu buletinul, conform exemplului din fluturasele promotionale.

Iata exemplul oferit de Credius: pentru un credit de 1.000 de lei, pe o perioada de 10 luni, rata lunara fixa este de 130 de lei. Dobanda este 19% pe an, la care se adauga un comision lunar de administrare a creditului de 3,6%, astfel ca DAE este 86,7%. La final, clientul va rambursa in total suma de 1306 lei.

In cazul unui credit de 3.000 de lei, rata lunara este de 392 pe 10 luni, 244 lei pe 20 de luni si 199 lei pe 30 de luni.

Se acorda si credite pe baza adeverintei de venit sau talonului de pensie, caz in care dobanda este mult mai mica, de 9% si comision de administrare tot de 3,6%, astfel ca DAE ese de 69% la un credit de 1.000 de lei pe 10 luni, suma totala de rambursat fiind 1254 lei.

Ratele se pot rambursa la o sucursala Libra Bank, la doua unitati CEC Bank si o sucursala Piraeus Bank, fara comision, prin transfer bancar sau la automatele de plati Qiwi.

Cum trebuie calculată indemnizaţia pentru creşterea copilului in 2014?

de

În cazul în care o concediere nelegală are loc în cursul unui concediu parţial pentru creşterea copilului, indemnizaţia forfetară de protecţie la care este îndreptăţit un lucrător cu normă întreagă trebuie calculată pe baza remuneraţiei cu normă întreagă.

Astfel s-a pronunţat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), adăugând că un calcul bazat pe remuneraţia cu fracţiune de normă ar goli în mare parte de substanţă regimul de protecţie instituit de dreptul Uniunii şi ar repune în discuţie drepturile dobândite ale lucrătorului.

Temeiul legal comunitar este dat de Directiva 96/34/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind acordul-cadru referitor la concediul pentru creșterea copilului încheiat de UNICE, CEEP și CES, astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/75/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 (publicată în Jurnalul Oficial, seria L nr.10 din 1998, p. 24, Ediţie specială, 05/vol. 5, p. 31).

Potrivit acestei reglementări, lucrătorii trebuie protejaţi împotriva oricărei concedieri nelegale care rezultă din solicitarea sau din efectuarea unui concediu pentru creşterea copilului. Mai mult, lucrătorii aflaţi în asemenea situaţii au dreptul de a-şi relua postul sau, dacă acest lucru nu este posibil, de a fi încadraţi pe un post echivalent sau similar.

Hotărârea CJUE a fost dată pe legislaţia belgiană de transpunere a Directivei, lege care precizează că orice angajator care reziliază un contract de muncă în lipsa unui motiv grav sau suficient este obligat să plătească lucrătorului o indemnizație forfetară de protecție egală cu remunerația pentru o perioadă de şase luni.

In 2014 vom folosi foarte mult depunerile la instanta pe email

de

Sunt instantele pregatite pentru trecerea in aceasta etapa a tehnologiei?

Noi zicem ca da.

Daca se depune prin e-mail, data sesizarii instantei nu va fi data la care se trimite e-mail-ul, ci data la care e-mail-ul va fi inregistrat la instanta.

In acest sens sunt si dispozitiile art. 199 NCPC, care prevad ca cererea de chemare in judecata transmisa prin posta electronica sau prin inscris in forma electronica „se inregistreaza si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare”.

In consecinta, actele de procedura trimise in format electronic sunt inregistrate la data care reiese din stampila de intrare aplicata de registratura instantei, neprezentand relevanta pentru stabilirea datei cererii data sau ora la care cererea a fost expediata

Prevederi diferite se aplica si in ceea ce priveste dovada indeplinirii unui act de procedura.

Vreti sa munciti la domiciliu:Ce trebuie sa stiti

de

Posibilitatea de a lucra de acasă cu contract de muncă la domiciliu este reglementată de Codul muncii prin articolele 108-110.

Un contract individual de muncă la domiciliu poate fi:

• pe durată determinată sau nedeterminată;
• cu timp integral sau parţial, respectiv cu normă întreagă sau redusă;
• de sine stătător sau în cumul de funcţii.

Principala particularitate a contractului de muncă la domiciliu este că atribuţiile de serviciu se execută la domiciliul salariatului. De aceea, contractul pe care îl semnezi, pe lângă clauzele esenţiale ale unui contract individual de muncă, trebuie să cuprindă câteva clauze specifice:

a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;
c) obligaţia angajatorului de a asigura transportul materiilor prime şi al materialelor utilizate în activitate, precum şi al produselor finite la şi de la domiciliul salariatului.
În Codul muncii nu se prevede ca angajatorul să suporte contravaloarea materiilor prime şi a materialelor sau a cheltuielilor pe care salariatul le face în procesul muncii (spre exemplu, electricitatea consumată în utilizarea calculatorului).

În contextul în care aceste cheltuieli sunt suportate de salariat, veniturile încasate pentru prestarea muncii s-ar micşora proporţional cu facturile asociate activităţii sale. De aceea, părţile pot convine între următoarele modalităţi de gestionare a acestei situaţii privitoare la munca la domiciliu:

• Angajatorul să fie acela care procură materiile prime și materialele;
• Salariatul să fie cel care le procură, însă pe cheltuiala angajatorului;

• Salariatul să procure materiile prime și materialele pe cheltuiala lui, însă cu asigurarea unui salariu corespunzător care să îi permită aceste cheltuieli, soluţie ce poate fi aplicată şi altor cheltuieli de producţie (precum energia electrică).

Care sunt formele de executare silită împotriva unui debitor?Cazuri concrete

de

După boom-ul economic din ţara noastră, începând cu sfârşitul anului 2008 s-a declanşat criza economică care a afectat în egală măsură atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice.

Astfel, după frenezia acordării creditelor de toate tipurile de către unităţile bancare (şi nu numai), a venit şi “reversul medaliei”, concretizat în neputinţa unora dintre datornici de a-şi mai putea achita ratele scadente, astfel încât, la ora actuală, în baza titlurilor executorii de tipul contractelor de credit există o multitudine de executări silite pe rolul birourilor executorilor judecătoreşti împotriva unor astfel de debitori; există şi numeroşi debitori care au datorii către creditori (şi, ca atare, şi executări silite în multe dintre cazuri) conform unor hotărâri judecătoreşti definitive sau executorii (hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie civilă, comercială, de contencios administrativ,conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi în materie penală); de asemenea, debitele pot fi constatate şi în urma pronunţării unei hotărâri arbitrale sau a unei hotărâri judecătoreşti străine; tot astfel, debitele pot fi rezultate şi din alte titluri executorii cum ar fi cec-ul, cambia, biletul la ordin, contractele de împrumut, contractele de locaţiune, contractele de asistenţă juridică etc.

Există posibilitatea de a se apela la următoarele forme de executare silită: urmărirea asupra bunurilor mobile, urmărirea veniturilor imobilelor, precum şi urmărirea imobilelor proprietatea debitorului.

Ce presupune urmărirea bunurilor mobile ale debitorului?
Când ne referim la această formă de urmărire silită, cititorul va avea în vedere  poprirea sumelor de bani (dar şi titlurile de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale), precum şi valorificarea bunurilor mobile aflate în posesia debitorului sau deţinute de terţi (inclusiv sechestrarea autovehiculelor).
În schimb, urmărirea veniturilor imobilelor se referă la urmărirea fructelor şi veniturilor imobilelor (urmărirea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini, respectiv urmărirea veniturilor generale ale imobilelor).
În ceea ce priveşte urmărirea imobilelor proprietatea debitorului, această formă de urmărire silită nu ridică probleme întrucât are în vedere, aşa cum îi spune şi denumirea, valorificarea bunurilor imobile care sunt proprietatea debitorului.
În prezentul articol, fără pretenţia unei prezentări exhaustive, vom puncta câteva aspecte legate de urmărirea asupra bunurilor mobile, urmând ca, într-un viitor articol, să continuăm prezentarea noastră cu câteva aspecte legate de urmărirea veniturilor imobilelor şi urmărirea imobilelor proprietatea debitorului.

Urmărirea asupra bunurilor mobile

Poprirea
Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său.
În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 728 din Codul de procedură civilă, dacă este cazul.
Poprirea se poate înfiinţa şi asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanţe sunt certe şi lichide.
Se va putea popri şi creanţa cu termen ori sub condiţie. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.
Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane (terţului poprit), împreună cu încheierea de încuviinţare a executării sau un certificat privind soluţia pronunţată în dosar.
În adresa de înfiinţare a popririi i se va pune în vedere celei de-a treia persoane (terţului poprit) interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori pe care i se va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.
Despre măsura luată va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor ataşa şi copii certificate de pe încheierea de încuviinţare a executării sau de pe certificatul privind soluţia pronunţată în dosar, şi titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.
Urmărirea bunurilor mobile ale debitorului
Pentru realizarea creanţelor sale, creditorul, prin intermediul executorului judecătoresc, va putea urmări atât bunurile mobile ale debitorului aflate în posesia acestuia, cât şi pe cele deţinute de alte persoane (de terţi).
Creditorul poate indica bunurile mobile asupra cărora ar voi să se facă executarea. Dacă executorul judecătoresc apreciază că prin valorificarea acestor bunuri nu se asigură realizarea drepturilor creditorului, el va urmări şi alte bunuri.
Care sunt bunurile considerate aparţinand debitorului şi care pot fi urmărite de către executorul judecătoresc?
Bunurile mobile aflate în locul care constituie domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul social sau punctul de lucru al debitorului se prezumă, până la proba contrară, că aparţin debitorului.
În cazul în care se afirmă că unele bunuri aparţin altei persoane, dar drepturile acesteia nu rezultă din înscrisuri cu dată certă, executorul va sechestra si bunurile respective, însă va face menţiune în procesul-verbal de sechestru despre drepturile pretinse.
Asa cum deja am arătat anterior, sechestrul se va putea aplica şi asupra bunurilor aparţinând debitorului, dar deţinute de un terţ, afară numai dacă acesta din urmă nu recunoaşte că bunurile aparţin debitorului urmărit. Dacă terţul recunoaşte că bunurile aparţin debitorului, este obligat să declare dacă le deţine în temeiul vreunui titlu şi să înmâneze executorului o copie certificată a acestuia, dacă este cazul.
În schimb, dacă terţul deţinător nu recunoaşte că bunurile aparţin debitorului, dar creditorul pretinde şi face dovada că bunurile respective sunt ale acestuia, instanţa de executare va putea, prin încheiere definitivă, dată cu citarea în termen scurt a părţilor, să îl autorizeze pe executor să continue aplicarea sechestrului.
În cadrul procedurii de urmărire a unui autovehicul, proprietatea debitorului, executorul judecătoresc poate dispune sechestrarea acelui bun, făcând menţiunea acestei măsuri şi pe certificatul de înmatriculare, precum şi pe cartea de identitate a autovehiculului respectiv.
Autovehiculul va fi sechestrat prin aplicarea de sigilii sau dat în depozitul unei persoane alese cu precădere de către creditor.
Organul de poliţie rutieră va putea opri în trafic autovehiculul sechestrat şi va proceda la ridicarea certificatului de înmatriculare, a cărţii de identitate, punând în vedere conducătorului autovehiculului că bunul este sechestrat şi să se prezinte într-un termen rezonabil la executorul judecătoresc.

Reţinem şi că autovehiculul supus sechestrului va putea fi folosit de către debitor până la valorificare, dacă acesta depune sau remite executorului judecătoresc o poliţă de asigurare negociabilă, la o sumă asigurată cel puţin egală cu valoarea de asigurare a autovehiculului.

Primiti un card bancar gratis sau nu-l folositi niciodata, nu aveti nimic de platit? Vedeti aici

de

Nu putini sunt cei care, in diverse imprejurari, isi fac un card bancar sau il accepta in cadrul unei promotii, pentru ca li se spune ca e gratis. Card pe care nu-l folosesc niciodata, dar la un moment dat, dupa un an sau doi, afla ca au datorii de sute de lei la banca. La fel se intampla cu cardurile de salarii abandonate in momentul concedierii sau schimbarii locului de munca. Oamenii uita sa-l inchida, insa banca va continua sa perceapa comisioane si dobanzi, astfel ca dupa ceva timp oamenii se trezesc cu noi datorii pe card, desi nu l-au mai folosit.

Cum functioneaza un card si cand devine activ

In primul rand, trebuie sa stiti ca un card de debit devine activ din momentul semnarii contractului cu banca. Asadar, nu este nevoie ca acesta sa fie activat, ca in cazul unui card de credit.

Un alt lucru pe care trebuie sa-l stiti este ca banca este obligata sa va informeze lunar despre activitatea aferenta respectivului card, printr-un extras de cont, conform prevederilor contractului semnat: fie un extras electronic, ce poate fi consultat pe e-mail sau pe internet, pe site-ul bancii, prin serviciul de internet banking sau mobile banking, fie pe hartie, trimis prin posta.

In momentul in care ati semnat contractul aferent cardului, ati optat pentru una dintre modalitatile de transmitere a extrasului de cont.

In ceea ce priveste dobanzile aferente cardului si ceea ce vi s-a spus, ca nu veti avea de platit nimic, cel mai probabil a fost vorba de o oferta de utilizare gratis a cardului, pe o anumita perioada, de cateva luni. Orice serviciu, inclusiv cel financiar aferent unui card, are niste costuri ce trebuie platite de clienti. Aceste costuri ar trebui sa figureze, de asemenea, in contractul pe care l-ati semnat.

Cine este responsabil cu informarea?

In ceea ce priveste responsabilitatea bancii, aceasta ar fi trebuit, intr-adevar, sa va contacteze, in momentul in care a vazut ca este vorba de un card nefolosit timp de mai multe luni si sa va anunte despre datoria pe care o aveti, pentru a se asigura ca sunteti informata corect cu privire la acest serviciu.

Aceasta insa nu intra in obligatia legala a bancii, ci este un aspect ce tine de calitatea serviciilor si de relatia cu clientii.

In mod legal, conform conditiilor de afaceri ale bancii, adica regulamentul de utilizare a unui cont bancar, pe baza caruia functioneaza cardul, respectivul cont devine inactiv (dormant, in termeni bancari) dupa o anumita perioada stabilita de banca.

Problema este ca la unele banci, clientul este instiintat prin afisare la unitatile bancii ca respectivul cont a devenit inactiv. Banca poate percepe dobanzi si comisioane si unui cont inactiv si-l poate inchide fara sa anunte clientul.

Pentru a va lamuri cu privire la conditiile specifice ale bancii care v-a emis cardul, consultati, asadar, atat contractul pe care l-ati semnat, cati si documentul privind conditiile de derulare a operatiunilor bancare

Daca suna cineva si spune ca e de la o firma de recuperare credite, ce fac?

de

„Parintii mei au facut un imprumut la o banca in 2007, au platit rata pe luna vreo 3 ani, dupa care sediul bancii sa inchis din oras, mama fiind sigura ca a terminat achitarea bancii. Pana anul acesta nu am primit nici o sesizare, nimic.

 

A sunat un domn la inceputul lunii spunand ca este de la o firma de recuperari si a spus ca figurez in baza lor cu aceeasi suma imprumutata si ia dat mamei 2 numere de cont sa depuna o suma. Nu am lasat-o sa depuna nici o suma.

I-am trimis acelui domn chitantele ca am platit banca, dar a sunat iar si a spus sa depuna bani in contul respectiv ca sa nu ajunga la executare silita, ei nefacand socoteala la chitante. Ce sa fac? Sa depun bani in cont?”

 

 

Raspuns

„Ati facut bine ca nu ati depus niciun ban in contul pretinsului recuperator, intrucat este posibil sa fiti tinta unei tentative de inselaciune. Oricine poate suna si sa se dea drept recuperator de credite.

Inainte de a depune orice suma intr-un cont, verificati mai intai cine este respectiva persoana, iar apoi cereti dovezi ca este intr-adevar reprezentantul unei firme de asigurari. Puteti verifica acest lucru deplasandu-va chiar la sediul firmei sau cerand informatii de la banca sau alte autoritati.

 

Apoi cereti si dovezi, prin posta sau e-mail, cu privire la datoria pe care o aveti. Luati legatura si cu banca pentru a verifica situatia de fapt. Doar daca sunteti sigura ca vorbiti cu un reprezentant al unei firmei de recuperare si dupa ce verificati documentele care certifica datoria, puteti incepe sa va platiti datoria, daca exista

 

Taxa de securitate impusa de Guvern firmelor

de

De ce sa plateasca firmele o evaluare efectuata sub forma unui control? Practic, evaluatorul vine mai intai sa vada daca sistemele de securitate pe care eu ca firma le am sunt eficiente si apoi imi cere sa le optimizez. De ce trebuie sa plateasca firmele aceste controale? De ce n-o face statul din amenzile pe care le incaseaza, asa cum se plateste orice corp de control? In plus, de unde sa stiu eu ca firma ce mi se cere? Ne trebuie mai multe informatii. Managerii trebuie sa stie care sunt normele de securitate. Aceste informatii nu sunt cuprinse in niciunul din actele normative mentionate si in nicio anexa a acestora. Ce vin ei sa controleze?”, a declarat Nedelcu pentru Curierul National.

Legat de inexistenta unor norme clare, care sa ajute managerii sa se poata conforma, consultantul in afaceri a dat cateva exemple clare. “In actele normative se face referire la faptul ca toate societatile comerciale, si nu numai, trebuie sa-si asigure bunurile si valorile. Cum trebuie sa se faca acest lucru? Cum pot eu sa-mi asigur imprimanta? Sa pun o camera video sau sa-mi leg cainele cu lesa de ea? Daca am un punct de lucru, e suficient sa pun gratii si o alarma? Un sistem de alarma si asigurarea CASCO pentru masina sunt suficiente, daca masina este bunul firmei? Sau trebuie sa am si garaj? In lege nu scrie nimic. Mediului de afaceri nu i se spune ce i se cere. Ce vin evaluatorii sa controleze?”, a mai spus Nedelcu.

Intrebat ce parere are despre faptul ca, pana in prezent, Politia Romana a atestat 198 de evaluatori de risc la securitatea fizica, consultantul a afirmat ca “vor fi mari probleme in tara”. “Am vazut lista evaluatorilor din Registrul Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizica. Majoritatea sunt in Bucuresti si foarte putini in provincie. Cum si in cat timp vor reusi sa faca evaluarea tuturor firmelor? Vor fi mari probleme in tara”, a afirmat consultantul.

Cum se desfasoara controlul fiscal in 2014 ? TOTUL AICI

de

 Inspectorii antifrauda fiscala, care au preluat inca de anul trecut atributiile comisarilor din Garda financiara, efectueaza doua tipuri de control: curent si tematic, se precizeaza in HG nr. 520/2013 privind organizarea si functionarea ANAF.

Potrivit actului normativ, controlul curent se executa operativ si inopinat, pe baza legitimatiei de control, a insignei si a ordinului de serviciu permanent. Aceste verificari pot fi facute in toate spatiile in care se produc, se depoziteaza sau se comercializeaza bunuri si servicii ori se desfasoara activitati comerciale, pentru prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care sunt interzise de legea romana sau cea comunitara.

De asemenea si controlul tematic se executa in baza legitimatiei de control si a insignei, insa mai este nevoie si de un ordin de control tematic prin care se stabilesc obiectivele de verificat, entitatile supuse controlului, perioada asupra careia se efectueaza verificarea, durata si momentul declansarii.

Pentru prevenirea actelor si faptelor de evaziune si frauda fiscala, inspectorii antifrauda efectueaza controlul operativ si inopinat, cu privire la urmatoarele aspecte cuprinse in OUG nr. 74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii ANAF:

respectarea actelor normative in scopul prevenirii, descoperirii si combaterii oricaror acte si fapte de evaziune fiscala si frauda fiscala si vamala;
respectarea normelor de comert, urmarind prevenirea, depistarea si inlaturarea evaziunii fiscale si fraudelor fiscale si vamale;
modul de producere, depozitare, circulatie si valorificare a bunurilor, in toate locurile si spatiile in care se desfasoara activitatea operatorilor economici;
participarea, in colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere si institutii specializate, la actiuni de depistare si combatere a activitatilor ilicite care genereaza fenomene de evaziune si frauda fiscala si vamala.

Cum realizeaza inspectorii antifrauda controlul?

Prevederile deja existente referitoare la controlul operativ si inopinat au fost completate recente cu noi reguli, care detaliaza modul in inspectorii antifrauda trebuie sa efectueze acest control. Noutatile au fost introduse prin OUG nr. 8/2014 care a modificat Codul de procedura fiscala.

Conform noilor reglementari, controlul operativ si inopinat se efectueaza de catre inspectorii antifrauda, cu exceptia celor din cadrul Directiei de combatere a fraudelor.

De asemenea, OUG nr. 8/2014 stabileste ca acest control se poate efectua si in scopul realizarii de operatiuni de control tematic care reprezinta activitatea de verificare prin care se urmareste constatarea, analizarea si evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor activitati economice determinate.

Contribuabilii care sunt supusi unui control operativ si inopinat trebuie sa stie ca, la inceperea controlului, inspectorii antifrauda sunt obligati sa le prezinte acestora legitimatia de control si ordinul de serviciu, se mentioneaza in noile reglementari.

In plus, ori de cate ori controlul operativ si inopinat se efectueaza la sediul social sau la sediile secundare ale contribuabilului, acesta se consemneaza in registrul unic de control.

La finalizarea controlului operativ si inopinat se incheie procese-verbale de control/acte de control.

Documentele pe care inspectorii le intocmesc in cadrul controlului

Asa cum se mentioneaza si in noile reglementari, inspectorii antifrauda incheie la finalul controlui procese verbale sau alte acte de control, prin care stabilesc situatia fiscala a contribuabilului, constata si sanctioneaza contraventiile.

Conform Ordinului ANAF nr. 3721/2013, in activitatea de control, inspectorii antifrauda utilizeaza urmatoarele tipuri de documente:

procesul verbal – se intocmeste cu ocazia controlului curent, operativ si inopinat sau a controlului tematic, pentru constatarea unor situatii faptice si documentare existente la un moment dat, pentru stabilirea starii de fapt fiscale, precum si pentru constatarea unor imprejurari privind savarsirea unor fapte penale.
procesul verbal de ridicare/restituire de inscrisuri – se completeaza de catre inspectorii antifrauda cu ocazia ridicarii/restituirii de documente si/sau inscrisuri, in conditiile legii.
procesul verbal de sigilare/desigilare – se intocmeste de inspectorii antifrauda cand exista indicii ca in locurile de productie, depozitare, comercializare sau pe timpul transportului se gasesc bunuri sau produse a caror provenienta nu este legala sau a caror fabricatie este interzisa de lege sau se produce fara autorizatie, iar actiunea de control nu poate fi finalizata, urmand a fi continuata ulterior; exista posibilitatea ca documentele, inscrisurile, bunurile necesare efectuarii controlului sa fie sustrase, distruse ori nu se poate face un inventar al acestora in vederea ridicarii/retinerii acestora; in activitatile de monitorizare a transporturilor de bunuri; in alte cazuri in care se impune sigilarea, in conditiile legii.
invitatia – prin acest act contribuabilul este invitat si ii sunt solicitate lamuriri/inscrisuri de catre inspectorii antifrauda, la sediul acestora, in situatiile in care se impune efectuarea/continuarea controlului ori controlul nu a putut fi efectuat la sediul social, domiciliul fiscal sau un sediu secundar al contribuabilului si nici intr-un loc stabilit de comun acord cu contribuabilul. Odata cu solicitarea prezentei contribuabilului la sediul Directiei Generale/Regionale Antifrauda Fiscala, prin formularul „Invitatie” sunt solicitate registre, documente de afaceri si orice alte inscrisuri.
nota explicativa – prin acest document se solicita explicatii scrise reprezentantului contribuabilului, oricarui angajat al acestuia sau oricarei persoane implicate in savarsirea faptelor constatate, care sa contribuie la stabilirea unor elemente relevante din activitatea contribuabilului, ce pot influenta constatarile sau pentru clarificarea unor cauze si/sau imprejurari.

Pe langa aceste documente, inspectorii antifrauda mai pot intocmi „Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor” cod ANAF 14.13.22.99/7, aprobat prin Ordinul ANAF nr. 3494/2013.

Inspectorii antifrauda pot confisca veniturile din activitati nelegale

Pe langa operatiunile de control, inspectorii antifrauda fiscala, in indeplinirea atributiilor, au dreptul sa desfasoare si o serie de activitati specifice. Conform OUG nr. 74/2013, acestia pot:

sa verifice respectarea reglementarilor legale privind circulatia marfurilor pe drumurile publice, pe cai ferate si fluviale, in porturi, gari, autogari, aeroporturi, interiorul zonelor libere, in vecinatatea unitatilor vamale, antrepozite, precum si in alte locuri in care se desfasoara activitati economice;
sa verifice legalitatea activitatilor desfasurate, existenta si autenticitatea documentelor justificative in activitatile de productie si prestari de servicii ori pe timpul transportului, depozitarii si comercializarii bunurilor si sa aplice sigilii pentru asigurarea integritatii bunurilor;
sa confiste bunurile a caror fabricatie, depozitare, transport sau desfacere este ilicita, precum si veniturile realizate din activitati comerciale ori prestari de servicii nelegale si sa ridice documentele financiar-contabile si de alta natura care pot servi la dovedirea contraventiilor sau a infractiunilor;
sa dispuna luarea masurilor asiguratorii ori de cate ori exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda, sa isi instraineze ori sa isi risipeasca patrimoniul, iar daca in desfasurarea activitatii specifice constata imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala in domeniul evaziunii fiscale, sa sesizeze organele de urmarire penala;
sa legitimeze si sa stabileasca identitatea administratorilor entitatilor controlate, precum si a oricaror persoane implicate in savarsirea faptelor de frauda si evaziune fiscala si vamala constatate si sa solicite acestora explicatii scrise;
sa retina documente, sa solicite copii certificate de pe documentele originale, sa preleveze probe, esantioane, mostre si alte asemenea specimene si sa solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizarii actului de control.
sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile corespunzatoare;
sa aplice masurile prevazute de normele legale, sa verifice din punct de vedere fiscal, sa documenteze, sa intocmeasca acte de control operativ planificat sau inopinat privind rezultatele verificarilor, sa aplice masurile prevazute de normele legale si sa sesizeze organele competente in vederea valorificarii constatarilor;
sa opreasca mijloacele de transport pentru verificarea documentelor de insotire a bunurilor si persoanelor transportate;
sa solicite date sau documente, de la orice entitate privata si/sau publica, in scopul instrumentarii si fundamentarii constatarilor cu privire la savarsirea unor fapte care contravin legislatiei in vigoare in domeniul financiar fiscal si vamal;
in timpul exercitarii atributiilor de serviciu sa poarte uniforma, sa pastreze, sa foloseasca si sa faca uz de armamentul si mijloacele de aparare din dotare, in conditiile legii;
sa utilizeze mijloacele auto purtand insemne si dispozitive de avertizare sonore si luminoase specifice, in conditiile legii;
sa constituie si sa utilizeze baze de date, inclusiv ale altor institutii publice, necesare pentru prevenirea evaziunii fiscale, infractiunilor economico-financiare si a altor fapte ilicite in domeniul fiscal si vamal;
sa efectueze verificari necesare prevenirii si descoperirii faptelor de frauda si evaziune fiscala si vamala.

Tematica noua pentru admiterea in INM in 2014

de

Tematica si bibliografia concursurilor de admitere la INM si admitere in magistratura 2014

1.    Drept civil

Incepand cu sesiunea 2013 a celor doua concursuri de admitere, tematica si bibliografia aprobate pentru disciplina Drept civil s-au bazat integral pe Noul Cod civil (NCC).

In mod firesc, s-a decis ca si pentru sesiunea 2014 tematica si bibliografia la aceasta disciplina sa aiba in vedere exclusiv NCC.
Dl. prof. univ. dr. Gabriel BOROI a prezentat punctul de vedere al catedrei de Drept civil si Drept procesual civil, propunand ca si in acest an tematica si bibliografia la disciplina Drept civil sa ramana partial diferentiate intre cele doua concursuri, tematica pentru admiterea in magistratura urmand a include, ca si in 2013, aspecte referitoare la raporturile de familie.

Totodata, dl. prof. Gabriel BOROI a precizat faptul ca pentru sesiunea 2015 ar trebui sa se aiba in vedere diversificarea tematicii de Drept civil a admiterii la INM, in sensul includerii unor aspecte relative la raporturile de familie, astfel incat cele doua tipuri de concurs sa aiba tematici si subiecte de concurs comune si la aceasta disciplina.

In ceea ce priveste modificarile propuse la aceasta disciplina, s-a aratat ca ele vor viza in principal detalierea/precizarea aspectelor vizate de unele institutii (ex. posesia – fara uzucapiune) sau clarificarea nelamuririlor exprimate anterior de candidati (in anexa, tematica si bibliografia propuse pentru admiterea la INM si admiterea in magistratura, sesiunea 2014).

2.     Drept procesual civil

In 2013 solutia adoptata pentru aceasta disciplina a fost una diferentiata:
–     in cazul admiterii la INM s-a optat pentru includerea atat a unor institutii care sa fie abordate conform NCPC, cat si a unor institutii abordate conform vechii reglementari;
–     in cazul admiterii in magistratura tematica s-a raportat exclusiv la NCPC.

Dna director Octavia SPINEANU-MATEI a precizat faptul ca in cadrul intalnirii din 2013, pentru a raspunde ingrijorarilor legate de absenta sau insuficienta doctrinei privitoare la noua reglementare, au fost date asigurari ca in procesul de elaborare a subiectelor se va urmari ca rezolvarea acestora sa fie posibila pe baza cunoasterii aprofundate a dispozitiilor NCPC, asigurari care au fost respectate, nefiind exprimate nemultumiri ale candidatilor cu privire la acest aspect.

In acest context, s-a decis in unanimitate ca pentru sesiunea 2014 tematica si bibliografia la disciplina Drept procesual civil sa se raporteze integral la NCPC, urmand a fi comune pentru ambele concursuri (in anexa, tematica si bibliografia propuse pentru admiterea la INM si admiterea in magistratura, sesiunea 2014).

3.     Drept penal si Drept procesual penal

Domnul judecator Stefan PISTOL a luat cuvantul, formuland unele precizari privind sistemul INM de pregatire a auditorilor de justitie din anul I la aceste discipline: inca din anul universitar 2012-2013 s-a procedat la abordarea in paralel a vechii si noii reglementari, in vreme ce pregatirea in anul universitar 2013-2014 are in vedere exclusiv NCP si NCPP. Pentru anul universitar 2014-2015 studiul practic va fi intensificat, fara reluarea notiunilor teoretice.

Avand in vedere cele expuse, dl. judecator Stefan PISTOL a prezentat punctul de vedere al catedrei de Drept penal si Drept procesual penal, propunand abordarea institutiilor din tematica celor doua concursuri exclusiv pe baza Noilor coduri.
In concret, propunerea catedrei este aceea de a pastra, in principiu, tematicile sesiunii 2013, urmand insa a le aborda din perspectiva Noilor coduri, evitandu-se includerea unor institutii care sa ridice dificultati de asimilare (ex. tehnici de ancheta).
In acelasi sens au fost si opiniile comunicate INM, anterior intalnirii, de catre facultatile de drept din cadrul Universitatii Tibiscus din Timisoara, Universitatii Romano-Germane din Sibiu si Facultatii de drept din Cluj a Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir, Bucuresi, fiind formulate inclusiv propuneri de includere in tematica a unor institutii care prezinta aspecte de totala noutate (ex. camera preliminara).

In cadrul intalnirii au exprimat opinii in acelasi sens si reprezentantii Universitatii din Pitesti, Universitatii Titu Maiorescu din Bucuresti si Universitatii Nicolae Titulescu din Bucuresti, apreciindu-se insa necesar ca subiectele sa se bazeze in principal pe coduri, in conditiile in care nu exista inca doctrina si jurisprudenta bazate pe noile reglementari.

Cu privire la acest aspect, doamna director Octavia SPINEANU-MATEI a subliniat principalele argumente in sensul solutiei propuse anterior:
–     pregatirea din cadrul INM este una practica, cursurile auditorilor de justitie nereluand abordarea teoretica a materiilor;
–     INM trebuie sa aiba in vedere interesul sistemului judiciar, acela de a recruta persoane capabile sa se adapteze rapid si sa se pregateasca inclusiv prin studiu individual, una dintre calitatile unui bun practician fiind capacitatea ridicata de adaptare la modificarile legislative intervenite in cursul carierei;
–     rezolvarea subiectelor nu va pretinde candidatilor interpretari foarte sofisticate, ci o buna cunoastere a codurilor.

In ceea ce priveste includerea in tematica a unor institutii noi sau cu privire la care exista interpretari diferite, s-au formulat urmatoarele precizari:
–     pot fi incluse institutiile noi importante, atata timp cat rezolvarea subiectelor privitoare la acestea este posibila pe baza codurilor;
–     nu pot fi excluse la acest moment toate institutiile cu potential de controversa insa, in masura in care pana la momentul anuntarii concursului aspectele controversate nu vor fi fost lamurite fie in urma unui recurs in interesul legii, fie printr-o hotarare prealabila, comisiilor de elaborare a subiectelor le revine obligatia regulamentara de a nu elabora subiecte controversate.

Dl. judecator Stefan PISTOL a subliniat din nou faptul ca nu se intentioneaza propunerea unei tematici mai ample decat cea din sesiunea anterioara (ex. in partea speciala vor fi incluse, in principiu, aceleasi infractiuni, intervenind numai redenumirea/recalificarea acestora, acolo unde este cazul).

Avand in vedere solutia propusa si agreata de participanti, s-a propus parcurgerea si discutarea, ca reper orientativ, a tematicii propuse la cele doua discipline pentru examenul de absolvire a INM, sesiunea 2014, tematica elaborata din perspectiva noilor reglementari.

In ceea ce priveste tematica la disciplina Drept procesual penal, dl. judecator Stefan PISTOL a pus in discutie propunerea de introducere in tematica sesiunii 2014 a unor institutii care nu sunt foarte ample:
–     contestatia in anulare, deoarece este o cale de atac prin care se solutioneaza situatii nereglementate in recurs, fiind o procedura ce trebuie cunoscuta de catre auditori de justitie inca de la intrarea la INM;
–     redeschiderea procesului penal in cazul judecatii in lipsa persoanei condamnate.

Propunerea a fost acceptata de catre participanti.

S-a reiterat faptul ca, in masura in care vor exista aspecte controversate cu privire la unele din institutiile incluse in tematica, acestea vor fi evitate cu prilejul elaborarii subiectelor.

Dna director Octavia SPINEANU-MATEI a mentionat faptul ca aceleasi ingrijorari au fost exprimate si de auditorii de justitie care urmeaza sa sustina examenul de absolvire, sesiunea 2014, solutia propusa de Consiliul Stiintific al INM fiind aceea ca auditorii sa realizeze un inventar al problemelor controversate, ce va fi pus la dispozitia comisiei de elaborare a subiectelor.

In acelasi sens, INM a adresat facultatilor de drept invitatia de a semnala problemele cu potential de controversa, observatiile facultatilor urmand a fi puse la dispozitia comisiei de elaborare a subiectelor.

In continuare s-a procedat la parcurgerea si discutarea tematicii in materie penala si procesual penal, tematica elaborata din perspectiva noilor reglementari (in anexa, tematica si bibliografia propuse pentru admiterea la INM si admiterea in magistratura, sesiunea 2014, in forma rezultata in urma dezbaterilor si analizarii sugestiilor primite).

In final, s-a propus ca tematica si bibliografia sesiunii 2014 la disciplinele Drept penal si Drept procesual penal sa fie comune pentru ambele concursuri.

Detinerea cainilor periculosi sau agresivi:O POVARA

de

In cadrul actului normativ se arata:

In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin caini periculosi se intelege cainii apartinand urmatoarelor rase, grupate in doua categorii, dupa cum urmeaza:

 

  • categoria I: cainii de lupta si de atac, asimilati prin caracterele morfologice cu caini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog si metisii lor;
  • categoria a II-a: cainii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobanesc Caucazian, Cane Corso si metisii lor.

Prin caini agresivi se intelege:

  • orice caine care, fara sa fie provocat, musca sau ataca persoane ori animale domestice in locuri publice sau private;
  • orice caine care participa la lupte intre caini sau care a fost antrenat in acest scop.

Nu intra in categoria cainilor agresivi:

  • orice caine care ataca sau musca o persoana care a patruns fara drept, in orice mod, intr-o proprietate privata sau publica protejata de acel caine;
  • orice caine folosit de unitatile de politie, de jandarmerie, de alte unitati militare, de unitatile vamale sau de serviciile publice de securitate, protectie si paza, care, aflandu-se in misiune, a atacat sau a muscat o persoana.

 Obligatiile detinatorilor de caini si conditiile detinerii acestora

Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  •  sa aiba varsta minima de 18 ani;
  • sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
  • sa nu fi fost condamnati pentru savarsirea unei infractiuni contra persoanei.

Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor au obligatia sa inregistreze cainii la Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, si sa inscriptioneze in mod vizibil, la intrarea in apartament sau in imobil ori pe imprejmuirea aferenta imobilului respectiv, avertismentul „Caine periculos” sau, dupa caz, „Caine agresiv”, printr-o placuta avand dimensiunile de cel putin 15 x 25 cm.

Proprietarii de caini au obligatia sa depuna la sediul politiei in a carei raza este situat imobilul in care este detinut cainele o adeverinta in fotocopie, eliberata de Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, din care sa rezulte incadrarea cainelui in categoriile prevazute, precum si o declaratie pe propria raspundere cuprinzand urmatoarele date:

  •  numarul de identificare al cainelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
  • efectuarea vaccinarii antirabice si a rapelurilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
  • efectuarea sterilizarii cainilor din categoria I;
  • existenta unei asigurari de raspundere civila pentru eventualele pagube produse de cainii din categoria I.

In cazul schimbarii adresei imobilului proprietarii de caini au obligatia sa depuna in termen de 48 de ore, la sediul politiei in a carei raza se afla noua adresa, documentele prevazute anterior.

 

Pierderea sau decesul unui caine, precum si instrainarea cainilor incadratiin categoria a II-a vor fi declarate in termen de 48 de ore la sediul politiei in a carei raza se afla imobilul de detinere al cainelui.

Vreau sa rup logogda.Ce fac?

de

Un aspect important îl reprezintă faptul că pentru valabilitatea logodnei nu se impune ca logodnicii să conviețuiască în fapt.
Valabilitatea logodnei presupune, exceptând avizul medical și autorizarea instanței de tutelă în situația în care una din părți este minoră, îndeplinireav următoarelor cerințe:

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ef3CtzXTV4b

– consimțământul părților care trebuie să fie liber exprimat, neviciat prin eroare, dol, violență, să fie exprimat personal (reprezentarea nu este permisă) și simultan de logodnici;
– vârsta matrimonială – fiecare parte să aibă cel puțin 18 ani sau 16, dacă există motive temeinice cu avizul instanței de tutelă. Acordul instanței de tutelă se obține prin introducerea unei cereri la judecătoria din raza de domiciliu, prin care se precizează motivele de fapt pentru care un minor este necesar să se căsătorească.
– lipsa impedimentelor: existența unei căsătorii nedesfăcute, calitatea de rudă a părților în linie dreaptă sau până la gradul IV inclusiv, alienația sau debilitatea mintală, identitate de sex.
Logodnicii au drepturi și obligații egale, iar bunurile dobândite împreună pe perioada logodnei constituie bunuri proprietate pe cote-părți. Copii născuți dintr-o relație de logodnă au statutul de copii din afara căsătoriei.
Logodna poate fi oricând ruptă de oricare dintre logodnici fără a fi necesară vreo formalitate. În cazul ruperii logodnei, darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepția darurilor obișnuite, sunt supuse restituirii. Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea încheierii căsătoriei, precum și pentru orice alte prejudicii cauzate. Partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri. Poate fi considerată abuzivă ruperea logodnei cu puțin timp înainte de data stabilită pentru celebrarea căsătoriei, după o conviețuire faptică a logodnicilor pe o perioadă îndelungată de timp, după ce au fost distribuite invitațiile de nuntă, după ce s-au efectuat cheltuielile necesare pregătirii nunții, după ce au fost depuse actele la ofițerul stării civile. Infidelitatea unuia dintre logodnici, ce constituie cauză a ruperii logodnei, nu poate fi apreciată ca având caracter abuziv dacă nu se dovedește că infidelitatea exista anterior logodnei și cu toate astea s-a încheiat logodna.
Despăgubirile constau în plata de către partea aflată în culpă a cheltuielilor făcute sau contractate în vederea încheierii căsătoriei.


Se pot acorda despăgubiri și pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a atingerii aduse demnității, onoarei unui logodnic, sănătății fizice sau psihice a acestuia. La baza acordării despăgubirilor stă răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, prevăzută de art. 1357 alin.1 NCC. Răspunderea poate fi antrenată și în sarcina persoanei care, în mod culpabil, determină pe unul dintre logodnici să pună capăt logodnei (de exemplu soacrele..).
Terții care au achitat sau contractat anumite cheltuieli în vederea căsătoriei logodnicilor pot cere logodnicului culpabil repararea prejudiciului. Acțiunea în răspundere civilă pentru prejudiciul patrimonial suferit poate fi antrenată și la cererea părinților unuia dintre logodnici, care dovedesc ajutorul material oferit ca urmare a încheierii logodnei.

Termenul de prescripție în care poate fi introdusă această acțiune este de un an de la ruperea logodnei. Prescripția poate fi invocată, potrivit art. 2513 NCC, numai în primă instanță, prin întâmpinare sau cel târziu la primul termen de judecată cu părțile legal citate. Competența revine judecătoriei dacă valoarea prejudiciului este sub sau egală cu 500.000 lei, sau tribunalului dacă valoarea este mai mare.

Bonurile de casa in 2014

de

Problema inregistrarilor contabile pe baza de bon fiscal precum si implicatiile fiscale aferente au fost subiectul multor schimbari legislative in ultimii ani. Deducerea TVA de pe bon se poate face daca valoarea bonului inclusiv TVA este sub 100 euro si bonul are tiparit codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului. Daca bonul fiscal are o valoare mai mare de 100 euro sau nu are tiparit codul de inregistrare in scopuri de TVA, nu se poate deduce TVA. In acest caz, trebuie solicitata de la furnizor o factura. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea in euro a valorii bonului este cursul valabil la data emiterii bonului.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4yXbe29GDaw

La bonurile de combustibil dreptul de deducere depinde de utilizarea integrala/partiala a autoturismului in derularea activitatii firmei. Exista drept de deducere integrala a combustibilului in situatia cand se poate face dovada ca autoturismul este utilizat exclusiv in scopul activitatilor economice. In caz contrar, dreptul de deducere este de 50%. Mai trebuie mentionat ca la 14 martie 2013 si-au incetat aplicabilitatea prevederile referitoare la justificarea deducerii TVA pentru carburantii auto pe baza bonurilor fiscale, indiferent de valoarea acestora, emise conform OUG nr.28/1999, in conditiile in care acestea erau stampilate si aveau inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.

De asemenea, in declaratia 394 nu se inscriu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate conform prevederilor art. 155 alin. (11), (12) si (20) din Codul Fiscal. Prevederea se aplica incepand cu operatiunile efectuate pe teritoriul national in luna august 2013 si numai pana la data de 31 decembrie 2014 (Ordinul nr. 2986/2013).

Ordinul de plata salarii multiplu

de

Formularul „Ordin de plata salarii multiplu (OPTM)“ este un instrument de plata care poate fi utilizat ca varianta alternativa la ordinul de plata pentru Trezoreria Statului (OPT), aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 246/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea si completarea ordinului de plata pentru Trezoreria Statului (OPT), cu

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/3Cvb2WjDpPn

modificarile si completarile ulterioare, de catre unitatile de invatamant prevazute la art. 1 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, al ministrului administratiei si internelor si al ministrului finantelor publice nr. 4.576/230/2.445/2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal in invatamantul preuniversitar de stat, cu modificarile ulterioare, denumite in continuare unitati de invatamant, in relatia cu unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului, pentru efectuarea de plati din conturile de cheltuieli bugetare aferente titlului „Cheltuieli de personal“.

Formularul „Ordin de plata salarii multiplu (OPTM)“ se genereaza cu ajutorul aplicatiei informatice EDUSAL.

Ordinul de plata salarii multiplu (OPTM) se completeaza de unitatile de invatamant in doua exemplare, din care exemplarul nr. 2 ramane la unitatea de invatamant, iar exemplarul nr. 1 se depune la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului la care acestea isi au conturile deschise.

Exemplarul nr. 2 al ordinului de plata salarii multiplu (OPTM) retinut de platitor constituie document justificativ pentru inregistrarea operatiunilor in contabilitate, numai impreuna cu extrasul de cont eliberat de unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului. Raspunderea pentru situatiile in care datele inscrise in cele doua exemplare ale ordinului de plata salarii multiplu (OPTM) intocmit pe suport hartie sunt diferite revine exclusiv unitatii de invatamant.


Ce trebuie sa faca un angajator pentru tichete de masa electronice

de

 Angajatorii vor putea putea acorda salariatilor, din 13 februarie 2014, tichete de masa in format electronic, sub forma unor carduri care vor functiona ca un portofel electronic, se arata Legea nr. 291/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701 din 15 noiembrie 2013.

 


In prezent, tichetele de masa pot fi distribuite doar pe suport hartie, insa potrivit dispozitiilor care vor intra in vigoare din 13 februarie 2014, angajatorii vor putea opta pentru forma in care sunt emise tichetele, pe hartie sau in format electronic.

Conform Legii nr. 291/2013, tichetele de masa in format electronic sunt bonuri de valoare pe suport electronic si sunt destinate exclusiv acordarii alocatiei individuale de hrana a salariatilor. Cardurile vor fi valabile numai daca vor avea inscrise sau stocate intr-un alt mod urmatoarele informatii:

numele si prenumele salariatului care este in drept sa utilizeze tichetul de masa;
numele si adresa emitentului;
date referitoare la perioada de valabilitate;
interdictia de a fi utilizat pentru achzitionarea de tigari sau de produse alcoolice.

Cum se poate opta pentru un an fiscal – 2014

de

Prin OUG nr. 102/2013 care completeaza art. 16 alin.(3) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, s-a prevazut posibilitatea schimbarii anului fiscal diferit de anul calendaristic pentru contribuabilii afiliati unor societati din alte state care utilizeaza exercitiul anual diferit de anul calendaristic. Astfel, incepand cu anul 2014, contribuabilii pot opta la plata impozitului pe profit pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic.

Societatile care opteaza pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic vor avea alta perioada si alte termene de raportare doar in ceea ce priveste declaratia anuala de impozit pe profit, urmand ca declaratiile trimestriale sa se depuna tot in functie de trimestrul calendaristic. Primul an fiscal modificat include si perioada anterioara din anul calendaristic cuprinsa intre 1 ianuarie si ziua anterioara primei zile a anului fiscal modificat, acesta reprezentand un singur an fiscal.

Mai exact, Legea contabilitatii permite pentru urmatoarele categorii de entitati sa opteze, in scopuri de raportare financiara, pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic: sucursalele care apartin unei persoane juridice cu sediul in strainatate, daca exercitiul financiar pentru persoana juridica de care apartin difera de anul calendaristic; filialele consolidate ale unei societati-mama cu sediul in strainatate, daca exercitiul financiar al societatii-mama difera de anul calendaristic


Cum fac o sponsorizare in 2014

de

Cum fac o sponsorizare

Sumele acordate ca sponsorizari, pentru acte de mecenat si ca burse private care nu sunt scazute din impozitul pe profit se pot reporta in urmatorii 7 ani consecutivi.

Recuperarea acestor sume se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

Aceasta prevedere completeaza articolul din Codul fiscal, care va ramane in vigoare anul viitor, potrivit caruia contribuabilii care fac cheltuieli de sponsorizare si/sau mecenat si acorda burse private, toate fiind nedeductibile, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente in urmatoarea limita minima:

3 la mie din cifra de afaceri; pentru situatiile in care reglementarile contabile nu definesc indicatorul „cifra de afaceri”, aceasta limita se determina potrivit normelor, se mentioneaza in noului act normativ;
20% din impozitul pe profit datorat.

 

 

 


Cum fac o sponsorizare

Munca in folosul comunitatii in Noul Cod penal

de

Noua legislatie prevede ca dupa pronuntarea sentintei prin care s-a dispus o masura neprivativa de libertate, adultilor sa le poata fi amanata aplicarea pedepsei sau suspendarea acesteia sub supraveghere, situatii care impun insa anumite rigori (anuntul parasirii localitatii de resedinta, schimbarea locului de munca). In aceste cazuri, judecatorul va putea lua decizia ca persoana sa fie trimisa la munca in folosul comunitatii.

“Legislatia in domeniul penal, care va intra in vigoare la 1 februarie, prevede ca munca in folosul comunitatii sa fie aplicata automat in cazul in care instanta suspenda executarea pedepsei sub supraveghere. Orele de munca vor fi stabilite de instanta in functie de gravitatea faptei, dar nu pot depasi 240 de ore, iar programul va fi stabilit impreuna cu cel condamnat. Persoana nu va fi platita, iar activitatea prestata nu trebuie sa faca concurenta pe piata muncii. Condamnatul poate refuza sa lucreze, dar atunci va trebui sa faca inchisoare”, ne-a spus Iuliana Carbunaru, directoarea Directiei de Probatiune din cadrul Ministerului Justitiei.