V-ati pus intrebarea ce trebuie sa contina un contract de credit?Afla aici

Contractul de credit este actul prin care banca acorda, promite sau stipuleaza posibilitatea de a acorda unui client un imprumut si trebuie sa cuprinda informatii esentiale prevazute de legislatia in vigoare. De asemenea, exista anumite clauze contractuale care sunt interzise si care nu trebuie sa se regaseasca in document sub nicio forma. In plus, pe parcursul derularii contractului de credit, banca nu are voie sa efectueze anumite operatiuni.

Contractul de credit trebuie sa contina informatii clare si usor de inteles

Potrivit OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, contractul de credit trebuie sa contina anumite informatii obligatorii.

In primul rand, contractele de credit trebuie redactate in scris, vizibil si usor de citit, fontul utilizat fiind Times New Roman, marimea de minimum 12 p, pe hartie sau pe un alt suport durabil.

De asemenea, contractele de credit trebuie sa contina informatii complete, clare si usor de inteles, in limba romana, care vor fi detaliate sau explicate suplimentar de catre banca, la cererea expresa a clientului, inainte de semnarea contractului, sub forma unei note, anexa la contract, se mentioneaza in actul normativ citat.

Mai precis, contractul de credit trebuie sa specifice, in mod clar si concis, urmatoarele informatii stipulate in OUG nr. 50/2010:

  • tipul de credit;
  • identitatea si adresa sediului social si a punctului de lucru/adresa de domiciliu a partilor contractante, precum si, dupa caz, identitatea si adresa sediului social si/sau a punctului de lucru ori, dupa caz, adresa de domiciliu a intermediarilor de credit implicati;
  • durata contractului de credit;
  • valoarea totala a creditului si conditiile care reglementeaza tragerea creditului;
  • in cazul unui credit acordat sub forma unei amanari la plata pentru un anumit bun sau serviciu ori in cazul contractelor de credit legate, bunul sau serviciul respectiv si pretul de achizitie al acestuia;
  • rata dobanzii aferente creditului si tipul acesteia, fixa sau variabila;
  • conditiile care guverneaza aplicarea ratei dobanzii aferente creditului, formula de calcul a acesteia, precum si termenele, conditiile si procedura pentru modificarea ratei dobanzii aferente creditului si, in cazul in care se aplica rate diferite ale dobanzii aferente creditului in circumstante diferite, informatiile prevazute anterior privind toate ratele dobanzii aplicabile;
  • dobanda anuala efectiva si valoarea totala platibila de catre consumator, calculate la momentul incheierii contractului de credit (se mentioneaza toate ipotezele folosite pentru calcularea acestei rate);
  • suma, numarul si frecventa platilor care urmeaza sa fie efectuate de catre consumator si, dupa caz, ordinea in care se vor efectua platile, in scopul rambursarii, pentru diferitele solduri restante cu rate diferite ale dobanzii aferente creditului;
  • in cazul rambursarii in rate a valorii totale a creditului aferent unui contract de credit pe durata determinata, dreptul consumatorului de a primi, la cerere si gratuit, in orice moment pe intreaga durata a contractului de credit, pe hartie sau pe alt suport durabil, conform deciziei consumatorului, un extras de cont sub forma unui tabel de amortizare/grafic de rambursare;
  • in cazul in care costurile si dobanzile trebuie platite fara a se rambursa nicio parte din valoarea totala a creditului, un extras care arata perioadele si conditiile pentru plata dobanzii si a oricaror costuri aferente creditului;
  • costurile de administrare ale unuia sau mai multor conturi care inregistreaza atat operatiunile de plata, cat si tragerile din credit, cu exceptia cazului in care deschiderea unui cont este optionala, costurile pentru utilizarea unui mijloc de plata atat pentru operatiuni de plata, cat si pentru trageri din credit, orice alte costuri rezultand din contractul de credit, precum si conditiile in care aceste costuri pot fi modificate;
  • rata dobanzii, in cazul platilor restante, aplicabila la data incheierii contractului de credit si masurile pentru ajustarea acesteia si, dupa caz, orice costuri datorate in caz de neplata;
  • o avertizare privind consecintele neefectuarii platilor; contractul de credit va contine obligatoriu o prevedere prin care consumatorul este atentionat despre raportarea la Biroul de credit, Centrala Riscurilor Bancare si/sau la alte structuri asemanatoare existente, in cazul in care acesta intarzie cu achitarea ratelor datorate, daca exista aceasta obligatie de raportare;
  • dupa caz, o mentiune potrivit careia va fi necesara plata unor taxe, onorarii si costuri in legatura cu incheierea, publicitatea si/sau inregistrarea contractului de credit si a documentelor accesorii acestuia, inclusiv taxele notariale;
  • garantiile si asigurarile necesare, daca exista;
  • existenta sau inexistenta unui drept de retragere, termenul in care acel drept poate fi exercitat si alte conditii pentru exercitarea acestuia, inclusiv informatii privind obligarea consumatorului de a plati creditul sau partea de credit trasa si dobanda, precum si cuantumul dobanzii platibile pe zi;
  • dreptul de rambursare anticipata, procedura de rambursare anticipata, precum si, dupa caz, informatii privind dreptul creditorului la compensatie si modul in care va fi determinata aceasta compensatie;
  • procedura care trebuie urmata in exercitarea dreptului de a solicita incetarea contractului de credit;
  • daca exista sau nu un mecanism extrajudiciar de reclamatie si despagubire pentru consumator si, in caz afirmativ, modalitatile de acces la acesta;
  • alte conditii si clauze contractuale;
  • adresa Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

Toate informatiile mentionate anterior, inclusiv cele aferente unor servicii in privinta carora clientul nu dispune de libertate de alegere, trebuie prevazute in contract, fara a se face trimitere la conditiile generale de afaceri ale creditorului, la lista de tarife si comisioane sau la orice alt inscris, se arata in legislatia in vigoare.

Ce clauze contractuale sunt interzise?

Pe de o parte, contractul de credit trebuie sa cuprinda informatii referitoare la creditul contractat de client si conditiile in care se deruleaza acesta, insa pe de alta parte, exista si date care nu trebuie sa se regaseasca in acest document, fiind interzise.

Concret, OUG nr. 50/2010 prevede ca sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul creditorului sa modifice unilateral clauzele contractuale fara incheierea unui act aditional, acceptat de client. Astfel, banca trebuie sa poata face dovada ca a depus toate diligentele pentru informarea client cu privire la semnarea actelor aditionale.

In acelasi timp, in actul normativ se mentioneaza ca in cazul modificarilor impuse prin legislatie, nesemnarea de catre client a acestor acte aditionale este considerataacceptare tacita.

Potrivit OUG nr. 50/2010, este interzisa introducerea in contractele de credit a clauzelor prin care:

  • consumatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea prevederilor si a conditiilor contractuale;
  • creditorul poate declara scadent sau denunta unilateral contractul ori poate penaliza consumatorul in cazul afectarii reputatiei creditorului;
  • creditorul poate declara scadent anticipat creditul in cazul in care consumatorul nu si-a indeplinit obligatiile conform altor contracte de credit incheiate cu alti creditori;
  • creditorul impune consumatorului incheierea contractului de asigurare a bunurilor aduse in garantie cu o societate agreata de banca.

Atentie! Orice notificare cu privire la modificarea continutului clauzelor contractuale referitoare la costuri va fi transmisa clientilor cu cel putin 30 de zile inainte de aplicarea acestora, cu exceptia situatiilor in care clientul solicita modificari ale contractului care implica schimbarea costurilor, de exemplu prelungirea perioadei de creditare sau modificarea ratelor. Clientul are la dispozitie un termen de 15 zile de la primirea notificarii pentru a comunica optiunea sa de acceptare sau de neacceptare a noilor conditii. Neprimirea unui raspuns din partea clientului in termenul mentionat anterior nu este considerata acceptare tacita si contractul ramane neschimbat.

De asemenea, orice notificare pe care creditorul o face consumatorului trebuie sa fie semnata, datata si cu numar de inregistrare. Orice notificare ce nu contine aceste minime informatii este considerata nula de drept.

Banca nu poate majora comisioanele pe parcursul derularii contractului

Pe parcursul derularii contractului de credit sunt interzise anumite operatiuni pe care banca le-ar putea efectua. Mai exact, banca nu are voie sa majoreze nivelul comisioanelor si tarifelor, cu exceptia costurilor impuse prin legislatie si nici nu poate introduce si percepe noi comisioane, tarife, cu exceptia costurilor specifice unor produse si servicii suplimentare solicitate in mod expres de client, neprevazute in contract ori care nu erau oferite clientului la data incheierii acestuia, se arata in OUG nr. 50/2010. Aceste costuri neprevazute vor fi percepute numai pe baza unor acte aditionale acceptate de consumator.

De asemnea, este interzisa perceperea unui comision de depunere numerar pentru plata ratelor la credit, indiferent daca depunerea se efectueaza de catre titular sau de catre o alta persoana.

Mai mult decat atat, este interzisa perceperea unui comision de retragere pentru sumele trase din credit, a unui comision, unui tarif sau a oricarui alt cost, in cazul in care consumatorul doreste schimbarea datei de scadenta a ratelor.

Tot pe parcursul derularii contractului de credit, banca nu are voie sa perceapa comisioane in situatiile in care clientii solicita schimbarea garantiilor, in conditiile in care acestia platesc toate costurile aferente constituirii si evaluarii noilor garantii.

„Pentru orice modificare a nivelului costurilor creditului, potrivit conditiilor contractuale, creditorul este obligat sa notifice consumatorul in scris sau, la cererea expresa a consumatorului, prin alta modalitate stabilita de acesta si agreata de creditor si va pune la dispozitia acestuia un nou tabel de amortizare/grafic de rambursare”, se arata in actul normativ citat.

Desi comisioanele mentionate mai sus nu pot fi percepute de catre banca pe parcusul derularii contractului, totusi, aceasta poate sa incaseze comision de analiza dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensatie in cazul rambursarii anticipate, costuri aferente asigurarilor si, dupa caz, dobanda penalizatoare, alte costuri percepute de terti, precum si un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.

In ce conditii se pot retrage clientii din contractul de credit?

OUG nr. 50/2010 prevede dreptul clientilor de a se retrage din contractul de credit. Astfel, acestia au la dispozitie un termen de 14 zile calendaristice in care se pot retrage din contractul de credit fara a invoca motive. Termenul de retragere incepe sa curga de la una dintre urmatoarele date:

  • data incheierii contractului de credit;
  • data la care clientului ii sunt aduse la cunostinta clauzele, conditiile contractuale, in cazul in care ziua respectiva este ulterioara zilei de incheiere a contractului.

In cazul in care clientul isi exercita acest drept, el este obligat sa notifice banca, pentru ca exercitarea acestui drept sa isi produca efectele inainte de expirarea termenului de retragere. In plus, clientul are obligatia de a-i plati creditorului creditul sau partea de credit trasa si dobanda aferenta de la data la care creditul sau partea respectiva din credit a fost trasa pana la data la care creditul sau partea respectiva din credit a fost rambursata (dobanda se calculeaza pe baza ratei dobanzii convenite).

Mai departe, notificarea se va face pe hartie sau pe alt suport durabil aflat la indemana creditorului si accesibil acestuia, va fi transmisa prin mijloace admise legal, care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia si va fi expediata inainte de expirarea termenului de retragere, se arata in legislatia in vigoare.

Exercitarea dreptului de retragere isi va produce efectul de la data expedierii notificarii de catre client.

Avocat accidente auto: Judecatoria Vaslui a acordat daune morale in valoare de 250.000 euro rudelor unei persoane ucise intr-un accident auto

O societate de asigurare din Romania a fost obligata de Judecatoria Vaslui la plata a 250.000 de euro daune morale rudelor unui barbat ucis de un sofer baut, dupa ce a fost strivit intre doua masini, intr-un accident in lant petrecut in judetul Vaslui, in urma cu doi ani, pe drumul european E 581.

Judecatoria Vaslui a dispus, printr-o sentinta civila, plata de catre o societate de asigurare a sumei de 250.000 de euro daune morale rudelor unui barbat de 55 de ani care, in urma cu doi ani, a fost ucis intr-un accident in lant provocat de un sofer baut, transmite corespondentul MEDIAFAX.

In fapt, instanta a acceptat cererile celor cinci persoane care au fost parte civila in proces si a obligat asiguratorul, ca parte responsabila civilmente, sa plateasca cate 50.000 de euro pentru fiecare ruda in parte. De asemenea, sotia barbatului ucis ar urma sa primeasca si 20.264 lei, reprezentand daune materiale.

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Aspecte importante despre conversia creditelor in valuta.Denominare

Aspecte importante despre conversia creditelor in valuta.Denominare
Aspecte importante despre conversia creditelor in valuta.Denominare

 

 

Aspecte importante despre conversia creditelor in valuta.Denominare

În urma unei iniţiative legislative, se află în dezbatere proiectul de lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Ordonanţa a fost aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 288/2010 şi a suferit ulterior noi modificări şi completări.

În prezent, aşa cum se prezintă situaţia procesului legislativ, proiectul se află în discuţie la Camera Deputaţilor, la Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci. În forma aprobată de Senat, proiectul de lege prevede „dreptul consumatorului de a putea converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiţiile specificate”. Cursul de schimb pentru conversie ar urma să fie rata de schimb a pieţei, aplicabilă în ziua realizării conversiei, „dacă prin contract nu se prevede altfel”.

Acelaşi proiect, în forma în care a plecat de la Senat, mai prevede că dispoziţiile din O.U.G. nr. 50/2010, modificate prin legea propusă, ar urma să se aplice şi contractelor de credit aflate în derulare, „fără a implica costuri sau garanţii suplimentare din partea consumatorului”.

Opiniile mediului bancar

Faţă de acest proiect, din partea mediului bancar au existat mai multe opinii. Astfel, spre deosebire de Asociaţia Română a Băncilor (ARB), care nu agreează extinderea acestor modificări şi la creditele în derulare, BNR se pronunţă pentru, aducând şi o serie de amendamente pe care le socoteşte necesare, pentru clarificare.

Astfel, BNR propune introducerea de precizări potrivit cărora efectuarea conversiei „fără costuri suplimentare” să fie clarificată în sensul că se referă atât la consumatori, cât şi la banca creditoare. În măsura în care este vizat costul creditului, BNR consideră că, în urma conversiei, valoarea creanţei creditorului faţă de consumatorul debitor trebuie să rămână nemodificată.

Executivul susţine proiectul de lege, anexând la Punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor şi observaţiile şi propunerile formulate de BNR, pentru a fi discutate în cadrul procedurii de legiferare parlamentară.

La rândul său, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) susţine dreptul dreptul consumatorului la conversia valutei de credit, până la eliminarea riscului valutar. Într-un comunicat datat în 25 august, se arată totuşi că pentru contractele asflate în curs de executare trebuie ţinut cont de legislaţia în vigoare la momentul contractării creditului, prin raportare la reglementările comunitare în materie, respectiv Directiva 2008/48/CE privind contractele de credit pentru consumatori.

Reamintim, Consiliul Patronatelor din România a fost înfiinţat în aprilie 2014, de către un grup de patru bănci – Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank şi UniCredit Ţiriac Bank –, la care au aderat ulterior ING Bank Romania şi Volksbank.

Drepturi muzica:Protectia drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti extinsa la 70 de ani

Guvernul protejeaza mai bine drepturile din muzica.Durata de protectie a drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti va fi extinsa de la 50 ani la 70 ani printr-un proiect de lege elaborat de Guvern si care va fi trimis Parlamentului, considerandu-se ca actualul termen ii lipseste pe acestia de venituri tocmai la finalul vietii.

Modificarea va fi operata in regim de urgenta, in baza unei directive a Comisiei Europene, care nu a fost transpusa in legislatia nationala pana la 1 noiembrie 2013, asa cum era necesar, oficialii de la Bruxelles declansand impotriva Romaniei procedura in constatarea neindeplinirii obligatiilor de stat membru.

“In momentul de fata, Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe prevede ca drepturile artistilor interpreti sau executanti privind interpretarea sau executia sunt protejate pe o durata de 50 de ani. In realitate, s-a constatat ca artistii interpreti sau executanti debuteaza, in general, devreme si, adeseori, actualul termen de 50 de ani nu le protejeaza executarile sau interpretarile pe intreaga durata a vietii, lipsindu-i pe acestia de veniturile necesare tocmai in perioada de sfarsit a vietii. Tinand cont de existenta acestei situatii injuste si pagubitoare pentru o multitudine de artisti interpreti sau executanti, la nivelul Uniunii Europene s-a elaborat Directiva nr. 2011/77/UE prin care s-a extins durata de protectie a drepturilor acestora, astfel incat artistii interpreti sau executanti sa poata beneficia cel putin pe toata durata vietii de veniturile provenind din drepturile de autor asupra interpretarilor si executiilor proprii”, se arata in documentul obtinut de MEDIAFAX

Scurt adagio:Mugur Isarescu este nemultumit de relatia client-banca.Si solutiile?

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu s-a arata nemultumit de ritmul in care bancile acorda imprumuturi, inclusiv pentru mani­era in care abordeaza clientii. „Creditarea in lei a crescut rapid, dar scade puternic creditarea in valuta si pentru ca se externalizeaza. Nu cred ca BNR a pierdut pariul. Exista fenomene pozitive. Noi ne tinem de cuvant si reducem RMO la lei. Dar raportul credite/depozite a

devenit subunitar. Bancile nu acorda credite nici cel putin cate depozite sunt. Cand va creste creditarea? Nu intr-o singura zi. Treptat-treptat. Este vorba si de schimbare de comportamente, de incredere reciproca si de comunicare mai corecta. Cred ca bancile ar trebui sa departajeze clientii buni de cei rai si sa ajute clientii buni, sa stea mai aproape de ei. Este in interesul lor.“

Dupa ce a punctat clar ca este nemultumit de relatia client-banca, guvernatorul a tinut sa dea un semnal pozitiv in piata, chiar daca a spus ca este nemultumit de creditare, per ansamblu: “Creditul in lei creste cu cifre apreciabile”.

Mugur Isarescu a sugerat ca viitorul consiliu de administratie al BNR va continua reducerea treptata a rezervelor minime obligatorii la lei si valuta.

Prima victorie:Clauze abuzive: Raiffeisen Bank este de acord cu restuirea unor credite in franci elvetieni, in lei, la cursul si dobanzile de la data acordarii

In cererea reconventionala depusa de Raiffeisen Bank in litigiul in care 250 de clienti solicita conversia creditelor in franci elvetieni la cursul istoric, banca se declara de acord cu restituirea creditelor la cursul leu/franc de la data acordarii acestora, daca sunt luate in seama dobanzile mult mai mari la lei de la acel moment.

Noi doar am explicat instantei ca ceea ce cere avocatul COLTUC e in dezavantajul clientilor – ei ar rambursa sume mai mari daca aplicam curs istoric si conditiile de creditare istorice. Am spus ca am putea face conversia la curs istoric, dar nu e de dorit din cauza ca am aplica si conditiile de creditare in lei de la acea data”, se arata in raspunsul Raiffeisen Bank.

Avocat dreptul muncii.Specializari:Drepturile salariatilor concediati in urma unor sanctiuni disciplinare

Sanctionarea disciplinara se face potrivit unor reguli procedurale, care au ca scop de a asigura, pe de o parte, eficienta combaterii unor acte si comportamente daunatoare procesului muncii, iar, pe de alta parte, de a garanta stabilirea exacta a faptelor si a asigura dreptul la aparare al salariatului in cauza.

Textul art. 63 alin. (1) din Codul Muncii (CM) impune angajatorului obligatia de a efectua cercetarea disciplinara inainte de concedierea disciplinara a salariatului, obligatie din care rezulta dreptul salariatului sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa, sa ofere toate probele si motivatiile pe care le considera necesare. Pentru claritate, legiuitorul prevede expres dreptul salariatului la aparare la art. 251 alin. (4) din CM.

Cercetarea propriu-zisa debuteaza, in temeiul art. 251 alin. (2) din CM, cu convocarea in scris a salariatului, „precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii”. Un alt drept de care beneficiaza salariatul este dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de un reprezentant al sindicatului al carui membru este. Cu toate acestea, in lipsa sindicatului sau a calitatii sale de membru al organizatiei sindicale, ar putea fi asistat de un alt salariat din unitate sau chiar de un avocat, asa cum este mentionat in textul alin. (4) al art. 251 din CM.

Accace mentioneaza ca neprezentarea salariatului la convocare, fara a avea un motiv obiectiv, da dreptul angajatorului de a dispune concedierea disciplinara fara efectuarea cercetarii disciplinare. Textul alin (3) al art. 251 poate fi interpretat atat in sensul garantarii dreptului angajatorului de a dispune concedierea fara efectuarea cercetarii disciplinare – in cazul in care salariatul nu da curs convocarii – cat si in sensul instituirii obligatiei salariatului de a motiva refuzul sau imposibilitatea de a se prezenta la convocarea pentru efectuarea cercetarii disciplinare.

Avocat malpraxis: Romania condamnata de CEDO intr-un caz de malpraxis

O romanca ar urma sa fie despagubita cu 25.000 de euro, pentru o lucrare dentara facuta incorect, dupa ce nu i-a fost remis un raport privind posibila neglijenta medicala fara a se adresa instantei, iar apoi medicul a fost achitat, a hotarat Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

Petenta, S.B., nascuta in 1952, cu domiciliul in Bucuresti, a primit un tratament stomatologic, in 2001, constand intr-o lucrare cu punti si coroane, efectuata de un medic stomatolog particular.

Ulterior, ea s-a plans dentistului ca lucrarea, o proteza mobila, nu a fost bine facuta, ca ii sangereaza gingiile, are dureri si nu poate manca, insa medicul i-a spus ca nu este nimic in neregula cu lucrarea, ci doar trebuie fixata permanent.

In iulie 2002, femeia s-a adresat Ministerului Sanatatii cerand sa fie consultata de un expert care sa determine daca lucrarea este functionala, in ce masura i-a afectat dintii si daca o poate purta in continuare. Plangerea a fost directionata catre Colegiul Medicilor Bucuresti.

CEDO a constatat in acest caz ca a fost incalcat articolul 8 din Conventia europeana a drepturilor omului, referitor la respectarea vietii private si de familie, si a dispus ca reclamanta sa primeasca daune in valoare de 25.000 de euro si sa ii fie platite cheltuielile de judecata in valoare de 850 de euro.

Calcul Pensie 2014 : Cum verifici online când te poţi pensiona

Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

INSTRUCŢIUNI:

1. Intră pe site-ul www.cnpp.ro la secţiunea “Când mă pot pensiona?”.
calculpensii01
2. Îţi va apărea interfaţa calculatorului online.

calculpensii02

3. Introdu data la care te-ai născut în primul câmp de completat.

calculpensii03

4. Bifează sexul tău.

calculpensii04

Notă: Data de naştere şi sexul alese pentru aceste instrucţiuni sunt doar cu scop exemplificativ.
5. Introdu codul de verificare (generat aleatoriu) în al doilea câmp de completat, exact aşa cum este afişat în calculator. Dacă nu distingi literele şi cifrele, apasă butonul “Reîmprospătare” şi se va afişa un alt cod.

calculpensii05

6. Apasă butonul “Calculează”.

calculpensii06

7. Sub calculator va apărea un tabel asemănător cu cel de mai jos. Din acesta vei afla când te poţi pensiona pentru limită de vârstă, anticipat sau anticipat parţial, precum şi stagiul minim necesar.

calculpensii07

Accesează calculatorul de pensii pe site-ul CNPP-ului.

Stiri banci:Bancile solicita prelungirea dezbaterii publice a ordinului referitor la comisioanele afisate la ATM

Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo

Ordinul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) care va obliga bancile sa afiseze la ATM comisioanele pentru fiecare operatiune, in suma fixa, ar putea intra in vigoare in 90 de zile, insa termenul depinde de solicitarile bancilor, care trebuie temeinic argumentate, a declarat, joi, pentru Agerpres, presedintele ANPC, Marius Alexandru Dunca.

‘Ordinul este in dezbatere publica inca 14 zile de acum incolo, termenul nu a fost inca prelungit. Deocamdata vin la sediul ANPC (nr. – reprezentantii bancilor), discutam cu fiecare si vedem pareri si opinii. .(…) Dupa incheierea dezbaterii publice mai avem nevoie de aproximativ 30 de zile pentru definitivarea Ordinului si, dupa publicarea in Monitorul Oficial, au la dispozitie 60 de zile pentru implementare. Deci, in total 90 de zile, daca nu exista prelungiri. Sa vedem ce solicita si bancile, dar trebuie sa vina cu argumente concrete, cu justificari, cu detalii tehnice, de ce nu se poate, de ce dureaza, nu pe vorbe’, a explicat presedintele ANPC.

Bancile au anuntat, recent, prin intermediul unui comunicat de presa, ca au solicitat ANPC prelungirea termenului de dezbatere publica a proiectului de Ordin al ANPC privind unele masuri de informare a consumatorilor de catre prestatorii de servicii de plata care desfasoara operatiuni de plata prin intermediul ATM-urilor, motivand ca documentul este inaplicabil din punct de vedere legal si tehnic.

In plus, bancile sustin ca au nevoie de cel putin 12 luni de la publicarea Ordinului pentru a implementa un sistem cu anumite limitari si doar pentru operatiunile cu carduri desfasurate la ATM-urile bancilor emitente.

‘Tocmai de aceea discutam acum cu ei pentru a ajunge la o solutie optima, nu de compromis’, a spus presedintele ANPC.

El a spus ca a remarcat o deschidere din partea bancilor in acest sens. ‘Va dau un exemplu: daca un comision este 8 lei, atunci eu poate decid sa ma duc sa platesc cu cardul, si atunci incurajam acest segment. Inca un exemplu: un pensionar are pensia de 400 de lei. ?i cum gandesc bunicii nostri – ‘lasa ca am BANI acolo si stau foarte bine si ma duc sa scot cate 20 de lei, cate 50 de lei’. Daca pensia este de 400 de lei si se fac 10 retrageri, cu un comision de 4 lei, 10% din pensie se duce pe comisioane’, a explicat Dunca.

Executare silita impotriva singurei locuinte.Aparari

Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo

Fiind un drept fundamental, dreptul la locuinţă trebuie luat în considerare de instanţa naţională la aplicarea Directivei nr. 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Astfel s-a pronunţat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în intenţia de a clarifica întinderea protecţiei consumatorilor în cazul garanţiilor imobiliare asupra locuinţei familiale.
Soluţia pronunţată de CJUE a pornit de la întrebările preliminare ce i-au fost adresate de Curtea Regională din Prešov, Slovacia, sesizată în apel, cu o acţiune în anularea contractului de credit şi a contractului de constituire a garanţiei.
Problema este interesantă pentru cei aflaţi în situaţii similare. Iată care a fost situaţia de fapt. În anul 2009, doamna Kušionová a încheiat cu SMART Capital un contract de credit de consum pentru suma de 10.000 de euro. Pentru garantarea creanţei, s-a constituit o garanţie imobiliară asupra locuinţei familiale. Ulterior, debitoarea a formulat o acţiune în anularea contractului de credit şi a contractului de constituire a garanţiei, îndreptată împotriva SMART Capital, invocând natura abuzivă a clauzelor din contractul încheiat cu această întreprindere.
În acest context, Curtea Regională din Prešov, Slovacia, sesizată în apel, a adresat Curţii de Justiţie mai multe întrebări preliminare. Instanţa de trimitere doreşte să se stabilească dacă clauza din contract referitoare la executarea extrajudiciară a garanţiei care grevează bunul imobiliar prezintă un caracter abuziv. Instanţa naţională precizează, totodată, că această clauză permite creditorului să execute garanţia fără intervenţia unui control jurisdicţional.
Mai întâi, Curtea aminteşte că, potrivit Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, politicile Uniunii asigură un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor. Carta consacră, de asemenea, dreptul la o cale de atac eficientă. Aceste imperative îşi produc efectele la punerea în aplicare a Directivei nr. 93/13.
În ceea ce priveşte executarea garanţiilor care însoţesc contractele de împrumut încheiate de consumatori, Curtea constată că Directiva nr. 93/13 nu conţine nicio precizare referitoare la executarea garanţiilor. Cu toate acestea, Curtea subliniază importanţa de a determina, într-o situaţie precum cea în discuţie în cauză, în ce măsură aplicarea protecţiei conferite de directivă ar fi practic imposibilă sau excesiv de dificilă.
În speţă, din dosar rezultă că legislaţia slovacă în cauză prevede, pe de o parte, că o vânzare la licitaţie poate fi contestată în termen de 30 zile după notificarea executării garanţiei şi, pe de altă parte, că persoana care contestă modalităţile acestei vânzări dispune de un termen de trei luni de la adjudecare pentru a exercita calea de atac.
Curtea aminteşte, de asemenea, că, pentru a proteja drepturile conferite consumatorilor de Directiva nr. 93/13, statele membre au obligaţia să adopte măsuri de protecţie astfel încât să prevină utilizarea în continuare a clauzelor calificate drept abuzive. În acest scop, autorităţile judiciare şi administrative din statele membre trebuie să aibă la dispoziţie mijloace adecvate şi eficace. Mai concret, păstrând totodată posibilitatea alegerii sancţiunilor aplicabile pentru încălcările dreptului Uniunii, statele membre trebuie să se asigure în mod special că sancţiunile aplicabile au un caracter efectiv, proporţional şi disuasiv.
În ceea ce privește caracterul efectiv şi disuasiv, rezultă că, în cursul unei proceduri de executare extrajudiciară a unei garanţii,instanţa naţională competentă ar putea să adopte orice măsură provizorie care interzice continuarea executării unei astfel de vânzări.
În ceea ce priveşte caracterul proporţional al sancţiunii, Curtea subliniază că trebuie să se acorde o atenţie deosebită împrejurării că bunul grevat de garanţie este bunul imobiliar care constituie locuinţa familială a consumatorului. Astfel, în dreptul Uniunii, dreptul la locuinţă este un drept fundamental garantat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care trebuie luat în considerare de instanţa naţională în cadrul aplicării Directivei nr. 93/13.
În speţă, Curtea concluzionează că posibilitatea instanţei naţionale competente de a adopta orice măsură provizorie ar putea constitui un mijloc adecvat şi eficace de a împiedica aplicarea clauzelor abuzive, aspect care trebuie verificat de instanţa de trimitere.
Răspunsurile date de CJUE au format obiectul Hotărârii în cauza C-34/13 Monika Kušionová contra SMART Capital a.s..
Directiva nr. 93/13/CEE, invocată în Hotărârea CJUE, are ca scop apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre privind clauzele abuzive în contractele încheiate între un vânzător sau furnizor şi un consumator.
***
România şi-a aliniat cadrul legal în materie cu prevederile comunitare. Iată câteva reglementări relevante aflate în vigoare:
– Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată în Monitorul Oficial nr. 208/2007;
– Legea nr. 190/1999, publicată în Monitorul Oficial nr. 611/1999, privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare;
– Legea nr. 193/2000, republicată (r3) în Monitorul Oficial nr. 543/2012, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Potrivit art. 6 din lege, clauzele abuzive cuprinse în contract şi constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai dacă după eliminarea acestora mai poate continua. Legea conţine o Anexă în care sunt redate, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive;
– Ordonanţa de urgenţă nr. 50/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 389/2010, privind contractele de credit pentru consumatori. Ordonanţa NU se aplică la contractele de credit la încheierea cărora consumatorului i se cere să pună la dispoziţia creditorului un bun mobil, cu titlu de garanţie, şi în cazul cărora răspunderea juridică a consumatorului este strict limitată la respectivul bun mobil oferit drept garanţie. Nu se înţeleg prin aceasta contractele de credit în temeiul cărora bunul oferit drept garanţie este însuşi bunul finanţat;
– Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 427/2014, privind drepturile consumatorilor in cadrul contractelor incheiate cu profesionistii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative. Actul, în vigoare din 13 iunie 2014, asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului şi a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European;

Autorizaţia De Construire Sau Desfiinţare – 2014.2015

Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo

AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE

Autorizaţia de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor.

DOCUMENTELE NECESARE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE

1. Documentaţia pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii elaborată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate, potrivit legii, pe lângă cererea pentru emiterea autorizaţiei de construire, inclusiv anexa – se utilizează formularul-model F.8 “CERERE pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare” obţinut de la emitent – va conţine, în mod obligatoriu, următoarele documente:
a) certificatul de urbanism, în copie;*
b) dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, în copie legalizată, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel;
c) documentaţia tehnică – D.T., în două exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la emitent şi un exemplar vizat spre neschimbare se returnează beneficiarului;
d) avizele, acordurile şi punctul de vedere/actul administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente, solicitate prin certificatul de urbanism, în copie;
e) studiile de specialitate,  nota tehnică justificativă sau raportul de expertiză tehnică pentru lucrări de intervenţie la construcţii existente, raportul de audit energetic, raportul de expertiză a sistemelor tehnice, certificatul de performanţă energetică a clădirii, pentru lucrări de intervenţie în vederea creşterii performanţei energetice la clădiri şi/sau pentru lucrări de renovare majoră, precum şi studiul privind posibilitatea montării/utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei, în cazurile prevăzute de legislaţia privind performanţa energetică a clădirilor şi în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional, economic şi al mediului înconjurător, solicitate prin certificatul de urbanism, în condiţiile legii, un exemplar;
* Notă: Se pot emite autorizaţii de construire şi fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a suprafeţei construite la sol şi a volumetriei acestora;
a1) lucrări de supraetajare a clădirilor cu încă un nivel, o singură dată, în suprafaţă de maximum 20% din suprafaţa construită desfăşurată a clădirilor, cu condiţia situării acestora în afara zonelor construite protejate sau a zonelor de protecţie a monumentelor, după caz;
a2) lucrări de extindere a clădirilor sociale, de învăţământ, de sănătate, de cultură şi administrative aparţinând domeniului public şi privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, dacă extinderea se încadrează în prevederile regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, în vigoare;
a3) schimbarea folosinţei construcţiilor existente, dacă noua folosinţă corespunde prevederilor regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, în vigoare;
b) lucrări de reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare şi altele asemenea, fără modificarea traseului şi, după caz, a funcţionalităţii acestora;
c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;
d) lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor – foraje şi excavări -, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări;
e) organizarea de tabere de corturi.
Conform art. 3 din Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 11 ore la solstiţiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire şi din locuinţele învecinate.
În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidenţiază că distanţa dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire.
2. Documentaţia pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare, elaborată în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate, potrivit legii, are aceeaşi structură cu documentaţia pentru autorizaţia de construire şi este considerată completă dacă, pe lângă cererea pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare – inclusiv anexa – (se utilizează formularul-model F.8 “CERERE pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare” obţinut de la emitent), completată cu elementele de identificare şi datele tehnice conform documentaţiei tehnice – D.T.A.D. cuprinde aceleaşi documente menţionate mai sus, adaptate scopului, precum şi certificatul de atestare fiscală privind valoarea de impozitare a imobilului (în copie).
La depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se vor avea în vedere următoarele:
– odată cu autorizaţia de construire/desfiinţare se solicită, de regulă, şi autorizarea organizării executării lucrărilor. În această situaţie, solicitantul are obligaţia de a prezenta, pe lângă documentaţia tehnică – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de bază (D.T.A.C.), documentaţia tehnică – D.T. pentru organizarea executării lucrărilor (D.T.O.E.) – piese scrise şi desenate -, întocmită în baza prevederilor anexei nr. 1 la Lege, împreună cu avizele specifice aferente (aviz circulaţie, aviz pentru ocuparea temporară a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate şi altele asemenea, după caz), în două exemplare;
– în situaţia în care prin certificatul de urbanism a fost solicitată elaborarea unor studii suplimentare, sintezele acestora se anexează documentaţiei, inclusiv avizele/aprobările obţinute pentru acestea (două exemplare). La nevoie, solicitantului i se va putea cere prezentarea studiilor în întregul lor.
EMITEREA AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE
Autorizaţia de construire/desfiinţare se emite pentru categoriile de lucrări precizate de solicitant în cererea de autorizare, şi detaliate în anexa la cererea pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare (se utilizează formularul-model F.8 “CERERE pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare”).
Autorizaţia de construire/desfiinţare se emite în cel mult 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Prin excepţie, autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit după cum urmează:
a) maximum 15 zile calendaristice, pentru lucrările la construcţiile reprezentând anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole;
b) în regim de urgenţă, pentru lucrările de consolidare la clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică ori prin notă tehnică justificativă în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public.
În condiţiile Legii, nu se emit autorizaţii provizorii.
În situaţia emiterii autorizaţiei de construire pentru construcţiile cu caracter provizoriu este obligatorie specificarea termenului pentru care se acordă provizoratul, precum şi consecinţele şi măsurile care decurg din depăşirea acestui termen.
Autorizaţia de construire pentru obiectivele industriale, de transport tehnologic etc. se emite numai pentru lucrările de construcţii – inclusiv cele necesare pentru realizarea structurilor constructive de susţinere a utilajelor, echipamentelor sau instalaţiilor tehnologice industriale din componenţa acestora.
VERIFICAREA CONŢINUTULUI DOCUMENTAŢIEI DEPUSE
Structurile de specialitate organizate în cadrul consiliilor judeţene, Primăriei Municipiului Bucureşti şi primăriilor municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi, după caz, ale comunelor, precum şi persoana cu responsabilitate în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii din cadrul primăriilor comunale sau, după caz, structurile de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice centrale competente, conform Legii, să emită autorizaţii de construire, au obligaţia de a verifica dacă documentaţia este completă, constatând dacă:
a) cererea este adresată autorităţii administraţiei publice locale competentă, potrivit Legii, să emită autorizaţia;
b) formularul cererii şi anexa sunt completate corespunzător;
c) certificatul de urbanism este în valabilitate, iar scopul eliberării sale coincide cu obiectul cererii pentru autorizare;
d) există dovada titlului solicitantului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, precum şi, după caz, a extrasului de plan cadastral şi a extrasului de carte funciară de informare, actualizate la zi, dacă legea nu dispune altfel;
e) documentaţia tehnică – D.T. este completă şi conformă cu prevederile anexei nr. 1 la Lege şi ale normelor metodologice;
f) există avizele şi acordurile favorabile şi, după caz, studiile cerute prin certificatul de urbanism;
g) există referatele de verificare a proiectului şi, după caz, referatele de expertizare tehnică/audit energetic, după caz;
h) se face dovada achitării taxelor legale necesare emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare;
i) este aplicată pe piesele scrise şi desenate parafa emisă de Ordinul Arhitecţilor din România, care confirmă dreptul arhitectului/conductorului arhitect, după caz, de a proiecta şi semna documentaţiile.
În situaţia în care, în urma analizei documentaţiei depuse, se constată faptul că documentaţia tehnică – D.T. este incompletă sau necesită clarificări tehnice, acest lucru se notifică în scris solicitantului, în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrării, cu menţionarea elementelor necesare în vederea completării acesteia.
Începând cu data notificării, termenul legal de 30 de zile calendaristice pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare se decalează cu numărul de zile necesar solicitantului pentru a elabora, a depune şi înregistra modificările/completările aduse documentaţiei tehnice iniţiale ca urmare a notificării.
Responsabilitatea emiterii unei autorizaţii pe baza unei verificări superficiale sau părtinitoare revine, în egală măsură, atât semnatarilor autorizaţiei, cât şi persoanelor fizice cu atribuţii în verificarea documentaţiilor şi elaborarea/emiterea autorizaţiilor de construire care răspund material, contravenţional, civil şi penal, după caz, pentru nerespectarea termenelor prevăzute la art. 43 alin. (2) şi (3) din Lege.
Autoritatea administraţiei publice locale/competente, potrivit Legii, emitentă a autorizaţiei de construire/desfiinţare, nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenţa la momentul emiterii actului a unor litigii aparţinând solicitantului, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, privind imobilul – teren şi/sau construcţii -, situaţie în care responsabilitatea revine exclusiv solicitantului, cu excepţia cazului în care litigiul a fost notat în cartea funciară şi este evidenţiat în extrasul de carte funciară depus de solicitant.
EXAMINAREA TEHNICĂ ŞI AVIZAREA DOCUMENTAŢIEI
Examinarea tehnică a documentaţiei depuse se efectuează de structurile de specialitate şi are ca obiect documentaţia tehnică – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (D.T.A.C.+ D.T.O.E.) sau de desfiinţare (D.T.A.D.+D.T.O.E.), după caz, inclusiv datele înscrise în anexa la cerere, şi constă în examinarea modului în care sunt respectate:
a) datele şi condiţiile cerute prin certificatul de urbanism;
b) reglementările cu privire la întocmirea şi conţinutul proiectului supus autorizării, aşa cum rezultă din anexa nr. 1 la Lege, coroborate cu prevederile art. 21 alin. (4) şi art. 28;
c) prevederile cu privire la competenţele proiectanţilor pentru semnarea documentaţiilor, în conformitate cu prevederile art. 9 din Lege şi ale Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată;
d) prevederile cu privire la verificarea proiectelor de către verificatori de proiecte atestaţi potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, în vederea asigurării cerinţelor de calitate a proiectului;
e) introducerea condiţiilor din avizele, acordurile, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia, favorabile, obţinute în condiţiile Legii, precum şi, după caz, din studiile cerute prin certificatul de urbanism; În situaţia în care documentaţia prezentată este conformă exigenţelor prezentate mai sus, structura de specialitate a emitentului promovează documentaţia în vederea emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare.
REDACTAREA AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE
Autorizaţia de construire/desfiinţare se redactează de către structura de specialitate din cadrul administraţiei publice judeţene, municipale, orăşeneşti sau comunale, ori de persoana cu responsabilitate în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii din cadrul primăriilor care nu au organizate structuri de specialitate, prin completarea “Formularul-model F.11 – AUTORIZAŢIE DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE”, în conformitate cu documentaţia prezentată.
Prin autorizaţia de construire/desfiinţare emitentul poate impune anumite condiţii pentru perioada executării lucrărilor autorizate, rezultate din aplicarea normelor generale şi locale, privind:
a) condiţiile de utilizare a domeniului public (accese în zona şantierului, staţionări ale utilajelor, închideri de drumuri publice, ocupări temporare de spaţii publice, treceri temporare sau săpături în spaţiile publice, devieri ale circulaţiei auto sau pietonale, protecţia circulaţiei, executarea unor drumuri provizorii, folosirea unor elemente de reclamă etc.);
b) măsurile de protejare a proprietăţilor particulare învecinate;
c) măsurile de protecţie sanitară şi socială în situaţia cazării unor muncitori sezonieri (executarea de baracamente, grupuri sociale, grupuri sanitare, dotări de toate tipurile în cazul unui număr mai mare de muncitori, plata serviciilor suplimentare prestate de unităţile existente etc.);
d) măsurile de securitate la incendiu.
În situaţia autorizării executării lucrărilor pentru construcţii cu caracter provizoriu, la pct. 3 din “Formularul-model F.11 – AUTORIZAŢIE DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE” emitentul are obligaţia de a face precizări privind obligaţiile care decurg din “caracterul provizoriu şi durata de existenţă limitată până la … “, inclusiv precizări privind termenul de încetare a funcţionării obiectivului autorizat.
În situaţia în care formularul tipizat nu permite înscrierea tuturor menţiunilor necesare, acestea se vor putea insera într-o anexă la autorizaţie (cu menţiunea expresă că aceasta face parte integrantă din autorizaţia de construire/desfiinţare).
Documentaţia tehnică – D.T. (D.T.A.C., D.T.A.D., D.T.O.E., după caz) constituie documentul martor al autorizării, scop în care i se aplică ştampila “VIZAT SPRE NESCHIMBARE”, prevăzută în “Anexa nr. 5 – Model Ştampilă VIZAT SPRE NESCHIMBARE”, pe toate piesele scrise şi desenate componente. Un exemplar se restituie solicitantului odată cu autorizaţia, iar al doilea exemplar rămâne în arhiva emitentului autorizaţiei.
SEMNAREA AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE
Semnarea autorizaţiei de construire/desfiinţare se face de către autoritatea administraţiei publice judeţene/locale, după caz, potrivit competenţelor prevăzute la art. 4 din Lege.
Alături de autoritatea administraţiei publice emitente, autorizaţia de construire/desfiinţare se mai semnează de secretarul general ori de secretar, precum şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, acolo unde nu este instituită funcţia de arhitect-şef. Responsabilitatea emiterii actului revine tuturor semnatarilor acestuia, potrivit atribuţiilor stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.
În absenţa semnatarilor prevăzuţi de Lege, autorizaţiile de construire/desfiinţare se semnează de către înlocuitorii de drept ai acestora, împuterniciţi în acest scop, potrivit prevederilor legale.
În conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, delegarea de către primar a competenţei de emitere a autorizaţiilor este interzisă.
ÎNREGISTRAREA AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE
Emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare are obligaţia de a institui un registru de evidenţă a autorizaţiilor de construire/desfiinţare, în care acestea sunt înscrise în ordinea emiterii, numărul autorizaţiei având corespondent în numărul de înregistrare a cererii.
În Registrul de evidenţă a autorizaţiilor de construire/desfiinţare se înscriu datele privind: adresa imobilului, numărul cadastral şi numărul de carte funciară, numele şi prenumele solicitantului, codul numeric personal şi adresa, titlul de proprietate asupra imobilului, lucrările autorizate, valoarea lucrărilor autorizate, durata de execuţie şi termenul de valabilitate a autorizaţiei.
Pentru autorizaţiile de construire/desfiinţare emise în condiţiile art. 51 alin. (2)-(4), autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a organiza evidenţa acestora.
ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE
Autorizaţia de construire/desfiinţare se eliberează solicitantului, direct sau prin poştă (cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire), în termen de maximum 30 zile calendaristice de la data depunerii documentaţiei complete.
În situaţia în care autorizaţia de construire/desfiinţare este emisă de preşedintele consiliului judeţean sau de primarul general al municipiului Bucureşti, ori, în condiţiile prevăzute de Lege, de către autorităţile administraţiei publice centrale competente, cu excepţia celor prevăzute la art. 43 lit. a) din Lege, o copie a acesteia va fi transmisă spre ştiinţă primăriei pe a cărei rază administrativ-teritorială se află imobilul ce face obiectul autorizării.
În situaţia în care autorizaţia de construire/desfiinţare este emisă de primar în baza avizului structurilor de specialitate ale consiliului judeţean, o copie a acesteia va fi transmisă spre ştiinţă consiliului judeţean.
În situaţia în care autorizaţia de construire/desfiinţare este emisă de primarul de sector al municipiului Bucureşti, o copie a acesteia va fi transmisă spre ştiinţă Primăriei Municipiului Bucureşti.
VALABILITATEA AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE
Prin autorizaţia de construire/desfiinţare emitentul stabileşte şi înscrie în formular:
a) termenul de valabilitate al autorizaţiei de construire/desfiinţare;
b) durata de execuţie a lucrărilor.
Valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare se constituie din:
a) intervalul de timp, de cel mult 12 luni de la data emiterii, în interiorul căruia solicitantul este obligat să înceapă lucrările autorizate;
b) în cazul îndeplinirii condiţiei specificate la lit. a), începând cu data anunţată a începerii lucrărilor, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzută prin autorizaţie.
Durata executării lucrărilor, care reprezintă timpul fizic maxim necesar pentru realizarea efectivă a lucrărilor de construcţii autorizate, se stabileşte de către emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare, pe baza datelor înscrise în cerere – respectiv în anexa la aceasta – conform prevederilor documentaţiei tehnice – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construire – D.T.A.C. sau de desfiinţare – D.T.A.D., după caz. În funcţie de interesul public şi de gradul de complexitate al lucrărilor, emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare poate reduce durata executării lucrărilor faţă de cea solicitată prin documentaţie, cu consultarea investitorului/beneficiarului, managerului de proiect, proiectantului, sau consultantului, după caz.
În cazul schimbării investitorului pe parcursul executării şi înaintea finalizării lucrărilor, valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare se menţine, cu condiţia respectării în continuare a prevederilor acesteia, precum şi a înscrierii în cartea funciară a modificărilor intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare. În această situaţie, autorizaţia împreună cu celelalte acte – avize, acorduri, documentaţii etc. -, care au stat la baza eliberării acesteia, aparţin de drept noului investitor (proprietar).
PRELUNGIREA VALABILITĂŢII AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE
În cazul în care lucrările de construcţii nu au fost începute ori nu au fost executate integral în termenele stabilite prin autorizaţia de construire/desfiinţare potrivit prevederilor art. 52, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei.
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare se va solicita cu cel puţin 15 zile înaintea datei expirării termenului de valabilitate şi se poate acorda, potrivit Legii, o singură dată pentru cel mult 12 luni.
Decizia privind acordarea prelungirii valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare este de competenţa emitentului acesteia, în baza examinării cererii în raport cu:
a) interesul public;
b) complexitatea lucrărilor autorizate;
c) stadiul executării lucrărilor ori cauzele care au dus la nerespectarea termenelor prevăzute în autorizaţie.
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare se înscrie în originalul autorizaţiei iniţial emise, fără a fi necesară prezentarea unei alte documentaţii. În această situaţie emitentul autorizaţiei are obligaţia de a comunica decizia sa solicitantului, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii.
PIERDEREA VALABILITĂŢII AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE. EMITEREA UNEI NOI AUTORIZAŢII
Autorizaţia de construire/desfiinţare îşi pierde valabilitatea prin:
a) neînceperea lucrărilor în termenul de valabilitate stabilit prin autorizaţia de construire/desfiinţare ori nefinalizarea acestora conform duratei de execuţie stabilite prin autorizaţie, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilităţii autorizaţiei;
b) nefinalizarea lucrărilor în termenul acordat ca prelungire a valabilităţii autorizaţiei;
c) modificarea condiţiilor, datelor sau conţinutului documentaţiei care a stat la baza emiterii autorizaţiei.
În situaţiile prevăzute la alin. 1 este necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire/desfiinţare.
În cazul nefinalizării lucrărilor în termenul acordat prin prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare, continuarea lucrărilor rămase de executat se va putea face numai după emiterea, în condiţiile legii, a unei noi autorizaţii de construire/desfiinţare, corespunzător stadiului fizic al realizării lucrărilor autorizate la data solicitării, pentru lucrările de construcţii rămase de executat în raport cu proiectul şi avizele care au stat la baza emiterii autorizaţiei iniţiale. În această situaţie taxele de autorizare se vor calcula corespunzător valorii lucrărilor rămase de executat.
În situaţia în care termenul de valabilitate a autorizaţiei a expirat – inclusiv cel acordat prin prelungirea valabilităţii iniţiale -, pentru emiterea unei noi autorizaţii de construire în vederea finalizării lucrărilor rămase de executat valabilitatea certificatului de urbanism, precum şi a avizelor şi acordurilor emise la prima autorizaţie se menţine, cu condiţia realizării construcţiei în conformitate cu prevederile autorizaţiei iniţiale.
În cazul întreruperii execuţiei lucrărilor pe o perioadă îndelungată (peste limita de valabilitate a autorizaţiei de construire/desfiinţare), fără luarea măsurilor de conservare, potrivit prevederilor legale în vigoare privind calitatea în construcţii, continuarea lucrărilor rămase de executat se va putea face numai după emiterea unei noi autorizaţii de construire/desfiinţare, care va avea la bază o documentaţie tehnică întocmită în conformitate cu concluziile referatului de expertiză tehnică a lucrărilor executate.
Orice modificare adusă documentaţiei tehnice – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii înainte de începerea sau pe parcursul executării lucrărilor este supusă reluării procedurii de autorizare dacă modificările nu se încadrează în limitele avizelor, acordurilor şi actului administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente.
Verificarea încadrării modificărilor în limitele avizelor şi acordurilor se face de către structurile de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice competente, precum şi de verificatorii de proiecte atestaţi în condiţiile legii, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor avizatoare, iar verificarea încadrării modificărilor în limitele actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului se realizează de către aceasta potrivit prevederilor legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
ASIGURAREA CARACTERULUI PUBLIC
În temeiul prevederilor art. 7 alin. (21) din Legea nr. 50/1991, rep. 2, autorizaţiile de construire/desfiinţare împreună cu anexele acestora, respectiv actele de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, au caracter public.
În acest scop, se pun la dispoziţia publicului, pe pagina proprie de internet a autorităţii administraţiei publice competente, emitentă, sau prin afişare la sediul acesteia listele la zi ale actelor de autoritate emise, în vederea solicitării şi obţinerii, după caz, a informaţiilor prevăzute la art. 7 alin. (23) din Lege.
În temeiul prevederilor art. 7 alin. (22) din Lege, caracterul public al autorizaţiilor de construire/desfiinţare prevăzut la alin. (1) se asigură fără a se aduce atingere restricţiilor impuse de legislaţia în vigoare privind secretul comercial şi industrial, proprietatea intelectuală, protejarea interesului public şi privat, garantarea şi protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice cu privire la dreptul la viaţă intimă, familială şi privată.

CJUE: Impiedicarea provizorie a executarii silite in cazul locuintelor familiale

[wp-review]

Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

 

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo

 

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a decis ca instantele nationale pot impiedica provizoriu executarea silita in cazul bunurilor imobiliare care constituielocuinta familiala a celor care le-au oferit drept garantie.

CJUE prezinta, intr-un comunicat de presa, cazul unei femei din Slovacia care, in 2009, a incheiat cu SMART Capital un contract de credit de consum pentru suma de 10.000 de euro. Pentru garantarea creantei, s-a constituit o garantie imobiliara asupra locuintei familiale. Ulterior, femeia a formulat o actiune in anularea contractului de credit si a contractului de constituire a garantiei, indreptata impotriva SMART Capital, invocand natura abuziva a clauzelor din contractul incheiat cu aceasta intreprindere.

In acest context, Curtea Regionala din Presov, Slovacia, sesizata in apel, a adresat CJUE mai multe intrebari preliminare.
“Instanta de trimitere doreste sa se stabileasca daca clauza din contract referitoare la executarea extrajudiciara a garantiei care greveaza bunul imobiliar prezinta un caracter abuziv. Instanta nationala precizeaza totodata ca aceasta clauza permite creditorului sa execute garantia fara interventia unui control jurisdictional”, conform CJUE.

In acest context, Curtea aminteste ca, potrivit Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, politicile Uniunii asigura un nivel ridicat de protectie a consumatorilor. In ceea ce priveste executarea garantiilor care insotesc contractele de imprumut incheiate de consumatori, Curtea constata ca Directiva 93/13 nu contine nicio precizare referitoare la executarea garantiilor.

Cu toate acestea, Curtea subliniaza importanta de a determina, intr-o situatie precum cea in discutie in cauza, in ce masura aplicarea protectiei conferite de directiva ar fi practic imposibila sau excesiv de dificila.

“In speta, din dosar rezulta ca legislatia slovaca in cauza prevede, pe de o parte, ca o vânzare la licitatie poate fi contestata in termen de 30 zile dupa notificarea executarii garantiei si, pe de alta parte, ca persoana care contesta modalitatile acestei vânzari dispune de un termen de trei luni de la adjudecare pentru a exercita calea de atac”, conform sursei citate.

 

 

 

Despre decizia privind prima conversie in lei a unui credit in franci elvetieni-chf.Galati

Premiera in lupta romanilor cu creditele bancare recalculate constant la cursul de schimb actualizat. Un galatean a castigat irevocabil in instanta dreptul de a ii fi transformat creditul din valuta in lei, dar la cursul de schimb de la data acordarii finantarii. Mai mult, instanta a anulat mai multe comisione pe care le-a considerat abuzive, in valoare de 32 de mii de Este o decizie corecta si vor urma si altele

Clauzele abuzive contracte

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Hotarare denominare chf-dosar

Admite recursul. Modifică în tot sentinţa recurată şi în rejudecare: Admite acţiunea şi în consecinţă : Obligă pârâta să convertească în RON creditul acordat reclamantei, la cursul de schimb CHF/RON de la data acordării creditului, curs majorat cu 10%. Constată nulitatea absolută a clauzei privind comisionul de risc, redenumit comision de administrare credit. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 32.017,77 lei, reprezentând contravaloare comision de risc. Irevocabil. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27.06.2014.
Document: Hotarâre  230/2014  27.06.2014

DOSAR 7843/233/2012

TRIBUNAL GALATI

Model fisa postului 2014

Fisa postului
Anexa la CIM nr…………din data de …………..
Sau Revizia nr. 1 la fisa postului anexa la CIM…..

1. Postul: Inspector resurse umane cod COR 333304
2. Departamentul/ Compartimentul din care face parte: Resurse umane
3. Nivelul ierarhic: 4
4. Numele angajatului: Maria Costache

Nota: organigrama companiei are mai multe niveluri ierarhice, managerul general va avea nivelul ierarhic 1.

5. SFERA RELATIONALA a titularului postului:
5.1. Sfera relationala interna:
a) Relatii ierarhice:

  • subordonat fata de: Managerul de resurse umane
  • superior pentru: nu este cazul
  • relatii functionale: cumembrii organizatiei
  • relatii de cooperare: cu departamentele contabilitate, administrativ si IT

b) Relatii de control: nu este cazul
c) Relatii de reprezentare: nu este cazul

5.2 Sfera relationala externa:
a) cu autoritati si institutii publice: in limita responsabilitatii impuse de post
b) cu organizatii internationale: nu este cazul
c) cu persoane juridice private: furnizorii de servicii RU

6. Responsabilitatile postului:
Raspunde de:

  • respectarea normelor legale privind secretul si confidentialitatea datelor si informatiilor;
  • de exactitatea datelor furnizate;
  • intocmirea si gestionarea documentelor de evidenta a personalului;
  • inregistrarea si transmiterea corecta si la termen a datelor in REVISAL;
  • organizarea recrutarii si selectiei personalului, astfel incat sa fie ocupate la timp toate pozitiile libere din firma;
  • organizarea evaluarii performatei angajatilor, in functie de planul stabilit in firma;
  • intocmirea corecta si gestionarea documentelor de angajare a personalului;
  • intocmirea dosarului de pensionare;
  • intocmirea pontajelor si a statului de plata pentru personalul incadrat;
  • intocmirea si depunerea declaratiilor privind contributiile la bugetul de stat;
  • oferirea informatiilor privind problemele de personal;
  • administrarea bazei de date de evidenta a personalului utilizand PC-ul;
  • gestionarea eficienta a resurselor financiare alocate;
  • gestionarea eficienta a aparaturii din dotare;
  • comunicarea eficienta cu angajatii companiei si eliberarea la termen a tuturor documentelor solicitate de acestia;
  • comunicarea eficienta cu ITM, AJOFM, ANAF etc. in functie de solicitarile companiei;
  • modul in care respecta reglementarile: Procedurile si Instructiunile de lucru, Regulamentului intern, Codul de conduita, Codului etic etc.

Nota:

  • responsabilul SSM va include in aceasta fisa de post si responsabilitatile legate de domeniul sanatatii si securitatii in munca;
  • responsabilul cu sistemele de calitate certificate in firma va include in aceasta fisa de post si responsabilitatile legate de domeniile de certificare.

7. Atributii:

Zilnice

Atributii Rezultate
  • realizarea si eliberarea  adeverintelor pentru medicul de familie sau spital;
  • realizarea si eliberarea adeverintelor de venit;
  • primirea si arhivarea cererilor de concedii (de odihna, pentru evenimente speciale, fara plata, de formare profesionala);
  • primirea, analiza si arhivarea formularelor de concedii medicale.
  • Adeverintele
  • Dosar cu cererile CO
  • Dosar cu formularele de concediu medical

Saptamanale

Atributii Rezultate
  • transmiterea catre AMOFM / AJOFM a tuturor documentelor necesare anuntarii acestora asupra pozitiilor libere din firma si a ocuparii acestora;
  • realizarea anuntului de recrutare pentru un post nou in organizatie;
  • postarea anuntului de recrutare in firma (avizier, intranet, site) daca se organizeaza un proces de recrutare interna;
  • postarea anuntului de recrutare pe surse externe firmei daca se organizeaza un proces de recrutare externa (site-uri recrutare, retele socializare, site-ul firmei, presa, reviste de profil in format fizic sau electronic etc.);
  • organizarea procesului de selectie – stabileste zilele si orele pentru interviu, invita candidatii la sediul firmei;
  • participarea la procesul de selectie in functie de solicitarile managerilor de departament (evaluarea CV-urilor, sustine  interviuri);
  • completeaza documentele specifice procesului de selectie si le arhiveaza conform procedurilor interne;
  • comunicarea telefonica sau pe e-mail cu candidatii respinsi la selectie sau admisi la selectie;
  • intocmirea si pastrarea bazei de date cu rezultatele recrutarii si selectiei;
  • solicitarea de la noii angajati a tuturor documentelor necesare angajarii, verificarea acestora in raport cu cele originale;
  • planificarea controlulul de medicina muncii pentru noii angajati la furnizorul acreditat de firma;
  • completarea CIM-urilor in format electronic si printarea acestora;
  • completarea Fisei de post ca anexa la CIM si printarea acesteia;
  • inregistrarea si transmiterea noilor contracte individuale de munca in REVISAL;
  • participarea la integrarea noilor angajati in limitele stabilite la nivel de organizatie;
  • intocmirea actelor aditionale la CIM-uri;
  • inregistrarea si transmiterea modificarilor din actele aditionale in REVISAL;
  • realizarea deciziilor de suspendare;
  • inregistrarea si transmiterea suspendarilor de activitate in REVISAL;
  • realizarea deciziilor de detasare;
  • inregistrarea si transmiterea detasarii activitatii angajatilor in REVISAL;
  • realizarea deciziilor de incetare, a notelor de lichidare si a adeverintelor de vechime;
  • inregistrarea si transmiterea incetarii activitatii angajatilor in REVISAL.
  • Anuntul de recrutare
  • Rapoartele interviurilor
  • Baze de date in format electronic
  • Dosarul personal
  • CIM
  • Fisa de post
  • Decizii
  • Acte aditionale
  • Inregistrarile in REVISAL
  • Rapoartele din REVISAL
  • Note de lichidare
  • Adeverinte de vechime

Periodice

Atributii Rezultate
  • organizarea procesului de evaluarea performatelor distribuind chestionarele de evaluare evaluatorilor si chestionarele de autoevaluare angajatilor;
  • planificarea intalnirilor de feedback in urma evaluarii, intre evaluatori si evaluati;
  • arhivarea documentelor rezultate in urma evaluarii performantelor angajatilor;
  • realizarea pontajului lunar, pe baza informatiilor primite de la managerii de departamente;
  • intocmirea statului de plata pentru intreg personalul;
  • intocmirea si depunerea declaratiilor la bugetul de stat;
  • realizarea dosarelor prin care se solicita recuperarea  sumelor aferente concediilor medicale de la FNUASS;
  • planificarea controlului periodic de medicina muncii pentru vechii angajati la furnizorul acreditat de firma;
  • comunicarea permanenta cu furnizorul de servicii medicale in vederea obtinerii la timp a documentelor aferente (certificate Apt de munca);
  • participarea la procesele de analiza si revizie a fiselor de post oferind suport managerilor de departament sau consultantilor externi;
  • completarea si eliberarea adeverintei de somaj;
  • participarea la Targuri de joburi atunci cand i se solicita;
  • completarea si eliberarea adeverintei pentru mamele care intra in concediul de crestere si ingrijire copil;
  • realizarea documentelor necesare in vederea pensionarii (limita de varsta sau in caz de imbolnaviri);
  • realizarea planificarii concediilor anuale, la sfarsitul unui an calendaristic;
  • revizuirea Regulamentului intern la solicitarea managerului general;
  • participarea la controalele ITM atunci cand i se solicita de catre conducerea firmei;
  • depunerea sau ridicarea la/ de la sediul ITM a unor documente specifice activitatii de resurse umane.
  • Formulare, rapoarte, evaluare
  • Pontajul
  • Statul de plata
  • Declaratiile
  • Fisele de post
  • Dosar FNUASS
  • Adeverinta de somaj
  • Adeverinta pentru mame
  • Documente pensionare
  • Regulament intern revizuit
  • Planificarea concediilor

Executa si alte sarcini in interesul firmei trasate de seful ierarhic  si in limita competentelor profesionale si a fisei postului.

Nota:

  • responsabilul SSM va transmite si atributiile legate de domeniul sanatatii si securitatii in munca;
  • responsabilul cu sistemele de calitate certificate in firma va transmite si atributiile  legate de domeniile de certificare.

8. Locatia in care isi desfasoara activitatea: sediul central, biroul departamentului de resurse umane
9. Resurse utilizate: laptop cu programul REVISAL instalat si programul de salarii, soft legislatia muncii, telefon fix, telefon mobil
10. Cunostintele necesare ocupantului acestui post sunt in domeniile: legislatia muncii (Codul muncii, Legea 53/ 2003 revizuita), legislatia REVISAL, utilizare soft salarii, implementare procese de recrutare si selectie, metode de evaluarea performantei, metode de integrare, legea somajului, legea dialogului social, legea pensiilor, realizarea documentelor de evidenta a personalului, utilizare PC, realizare PPT
11. Studii/cursuri absolvite/ calificari/autorizari/atestari necesare ocupantului acestui post:

  • studii medii sau superioare (domeniile sunt stabilite in fiecare firma);
  • curs de formare –  Inspector resurse umane.

12. Limbi straine cunoscute: engleza, nivel mediu – utilizata la nivel conversational si in comunicarea scrisa, pe e-mail
13. Capacitatea de:

  • analiza si sinteza si de identificare a unor solutii;
  • adaptare la oameni si situatii noi;
  • a lucra independent;
  • a lucra in conditii de stres;
  • organizare;

14. Criteriile de evaluare (daca acestea nu se regasesc in CIM sau intr-o anexa la CIM, se vor trece in Fisa postului):

  • criterii comportamentale in domeniile: comunicare, gestionarea timpului, luarea deciziilor, dorinta de dezvoltare personala, lucrul in echipa, inovatie, punctualitate si respectarea termenelor, respectarea regulilor interne
  • obiective SMART/KPI (key performance indicators – exemple: numar maxim de zile necesar pentru realizarea unor activitati, numar de CV-uri intrate in firma, numar de clienti interni multumiti de activitatea angajatului, numar maxim de erori identificate in  documentele realizate, numar maxim de erori in REVISAL, sume maxime platite ca amenzi din vina angajatului).

Fisa individuala a postului a fost stabilita in conformitate cu prevederile legislatiei muncii in vigoare – respectiv, Legea nr. 53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Angajat …………………………………………
Data………………………………………………
Manager general………………………………
Intocmit…………………………………………

„In copilarie am visat sa devin MEDIC, sa fiu alaturi de oameni, sa-i sustin in atingerea imposibilului, sa aduc speranta in viata lor. Sa fie mai frumosi, mai buni in ceea ce fac, sa se oglindeasca in ochii semenilor si sa zambeasca fericiti, multumiti de imaginea reflectata … Am atins partial acest vis,<<retetele mele>> sunt ideile pe care le dezvolt in curs, <<medicamentele>> sunt informatiile pe care cei din sala le primesc cu multa placere, instrumentele mele sunt laptopul, videoproiectorul, flipchartul, markerul. Si ma mandresc cu faptul ca am sute de <<pacienti>> multumiti. Acestia sunt manageri de companii, manageri de departamente, angajatii departamentelor de resurse umane si toti cei care doresc sa-si construiasca o cariera in domeniul resurselor umane”.

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Obligarea autoritatii publice la inmatricularea autoturismului second-hand fara plata taxei de poluare 2014-2015

Prin actiunea adresata Tribunalului Constanta – Sectia contencios administrativ si inregistrata sub nr.11530/118/13.09.2010, reclamantul M.C. a solicitat in contradictoriu cu parata INSTITUTIA PREFECTULUI – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM DE CONDUCERE SI INMATRICULARE A VEHICULELOR, ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna obligareaparatei la inmatricularea fara plata taxei de poluare a autoturismului marca Opel Zafira seria sasiu WOLOTGF7522128267, culoare gri, an fabricatie 2002.

Motivand actiunea, reclamantul invedereaza in esenta ca, a achizitionat acest autoturism in august 2010, dintr-un alt stat al Uniunii Europene, respectiv din Germania, insa ca, pentru a-l inmatricula in Romania i se impune achitarea taxei de poluare prevazuta in OUG nr. 50/2008.

Reclamantul considera ca, intrucat aceasta taxa trebuie platita la prima inmatriculare in Romania a unui autoturism, s-ar pastra conceptul de „taxa de prima inmatriculare” instituita initial prin prevederile art. 2141 -2143 Cod fiscal, care au fost declarate de instantele romanesti ca fiind neconforme cu dispozitiile art.90 din Tratatul UE.

Reclamantul a mai aratat ca, nici taxa de poluare nu ar fi conforma cu Tratatul UE, respectiv cu art.25, art.28 si art.90, aceasta pentru ca, taxa de poluare s-ar percepe numai pentru autoturismele inmatriculate in Uniunea Europeana si reinmatriculate pentru prima data in Romania, in timp ce pentru autoturismele deja inmatriculate in Romania, la o noua inmatriculare taxa nu mai este perceputa (f.2-6 dos.fond), depunand ca probe: cartea de identitate a vehiculului (f.8), certificatul de inmatriculare tradus in limba romana (f.9), contractul de vanzare-cumparare al autoturismului (f.10) .

Prin Sentinta civila nr.1252/14.10.2010, Tribunalul Constanta a admis actiunea formulata de reclamant M.C., si a dispus obligarea paratei sa inmatriculeze autoturismul marca Opel Zafira seria sasiu WOLOTGF7522128267, culoare gri, an fabricatie 2002, fara plata taxei de poluare.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut in esenta ca, autoturismul in cauza este din categoria M (1), are capacitatea cilindrica 1995 cm3, fiind fabricat in anul 2002 si inmatriculat pentru prima data in Germania la data de 14.01.2002.

S-a mai retinut ca, autoturismul a fost cumparat de reclamant in data de 19.08.2010, dupa care, in luna urmatoare s-a prezentat la autoritatile romane in vederea inmatricularii autoturismului pentru prima data in Romania, cererea sa fiind respinsa pe motiv ca, nu exista dovada achitarii taxei de poluare reglementata de OUG 50/2008.

Problema de drept care s-a pus in cauza a fost daca legislatia interna potrivit careia reclamantul ar datora taxa pe poluare este compatibila cu prevederile legislatiei internationale si comunitare.

Astfel, retine instanta ca, potrivit OUG nr 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datoreaza aceasta taxa pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) si N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin <LLNK 12003   211 50BP01   0 81>Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003 (art 3). Autoturismul reclamantului nu intra in categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art. 3 alin.2 si art. 9 alin.1).

Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art. 4 lit. a), fara ca textul sa faca distinctia nici intre autoturismele produse in Romania si cele in afara acesteia, nici intre autoturismele noi si cele second-hand.

Deoarece, OUG a intrat in vigoare la data de 01 iulie 2008 (art.14 alin 1), rezulta ca taxa pe poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania, nu si pentru cele aflate deja in circulatie inmatriculate in tara. Taxa se calculeaza de autoritatea fiscala competenta (art 5 alin 1).

Fata de sus-mentionatele dispozitii legale, pentru a interpreta corect acest act normativ si a identifica intentia legiuitorului, tribunalul a utilizat interpretarea teleologica (dupa scop), retinand in esenta ca:

In expunerea de motive care insoteste proiectul de lege privind aprobarea OUG 50/2008 depus la Parlament sub nr. PL-x 536/10.09.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputatilor, este mentionat in mod expres ca, daca nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecinta ar fi fost facilitarea intrarii in Romania a unui numar foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic. Asadar, se vrea ca taxa pe poluare, al carui scop este, in principiu, corect – `poluatorul plateste` -, sa aiba ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru.

Se mai arata ca, potrivit OUG 208/2008 pentru stabilirea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, autovehiculele a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc si care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene incepand cu data de 15 decembrie 2008 se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilita potrivit prevederilor <LLNK 12008   50180 301   0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 (art. II). Aceste prevederi se aplica pana la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (art. III).

Se retine ca, OUG 208/2008 a fost abrogata prin OUG nr.218/2008 privind modificarea <LLNK 12008   50180 301   0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

Conform art. III al acesteia, (1) Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor <LLNK 12008   50180 301 0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.50/2008. (2) Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania, li se aplica taxele prevazute in anexele nr. 1 si 2. Asadar, se creeaza o diferenta de tratament fiscal intre masinile noi si cele vechi, inmatriculate in Romania dupa intrarea in vigoare a OUG 50/2008.

A rezultat ca, retine instanta de fond, pentru autovehiculul second-hand in cauza, care face parte din categoria M1 si are norma de poluare Euro 2, reclamantul ar datora taxa de poluare, indiferent cand are loc – dupa data de 1 iulie 2008 – prima inmatriculare in Romania.

Art. 90 par. l din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prevede: ”Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natura, mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect produselor nationale similare”.

Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistenta produselor provenite din alte state membre, in comparatie cu produsele interne.

Organele fiscale din Romania au invocat legalitatea incasarii taxei, ca urmare a aplicarii dreptului intern, respectiv a OUG 50/2008. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicarii directe a reglementarii comunitare.

Instanta de fond a constatat ca, intr-adevar, in cauza sunt aplicabile in mod direct dispozitiile din dreptul comunitar, care au prioritate fata de dreptul national, acesta rezultand din doua argumente:

De la 1 ianuarie 2007, Romania este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148 din Constitutie, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin.2), iar Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin.4).

De altfel, prin Legea nr.57/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, statul nostru si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitatii, dinainte de aderare.

Prin Decizia in cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit ca legea care se indeparteaza de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea sa duca la anularea lui, data fiind natura sa originala si speciala, fara a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara si fara ca baza legala a Comunitatii insasi sa fie pusa la indoiala.

Mai mult, aceeasi decizie a definit relatia dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre aratand ca, dreptul comunitar este o ordine juridica independenta care are prioritate de aplicare chiar si in fata dreptului national ulterior – or, in speta, taxa pe poluare a fost introdusa in legislatia interna de abia in anul 2008.

De asemenea, in cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit ca, judecatorul national este obligat sa aplice normele comunitare, in mod direct, daca acesta contravin normelor interne, fara a solicita sau astepta eliminarea acestora pe cale administrativa sau a unei alte proceduri constitutionale.

Analizand dispozitiile OUG 50/2008 cu modificarile ulterioare, rezulta ca, pentru un autoturism produs in Romania sau in alte state membre UE nu se percepe la o noua inmatriculare taxa de poluare, daca a fost anterior inmatriculat tot in Romania. Dar se percepe aceasta taxa de poluare la autoturismul produs in tara sau in alt stat membru UE, daca este inmatriculat pentru prima data in Romania.

Reglementata in acest mod, taxa pe poluare diminueaza sau este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru: cumparatorii sunt orientati din punct de vedere fiscal sa achizitioneze autovehicule second-hand deja inmatriculate in Romania.

Apreciaza instanta de fond ca, urmare a adoptarii O.U.G. nr.218/2008, intentia legiuitorului de a influenta alegerea consumatorilor a devenit mai evidenta: a fost inlaturata taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrica mai mica de 2.000 cm3 (or, este de notorietate ca in Romania sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici) care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania in perioada 15.12.2008 – 31.12.2009, astfel incat, consumatorii sunt directionati fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja inmatriculat in Romania.

Se protejeaza astfel productia interna, aspect ce reiese explicit din preambulul O.U.G. nr. 208/2008 si OUG 218/2008, potrivita caruia: „Guvernul Romaniei se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca, iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare”.

O.U.G. nr.50/2008 este contrara art.90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, intrucat este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare in acest litigiu (Germania), favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si, mai recent, vanzarea autoturismelor noi produse in Romania.

Or, dupa aderarea Romaniei la UE, acest lucru nu este admisibil cand produsele importate sunt din alte tari membre ale UE, atat timp cat, norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor (CJE, hotararea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta Srl c. Amministrazione delle finanze dello Stato – in speta, taxa menita sa descurajeze importul de banane in Italia).

Asupra incalcarii art.90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferenta de tratament s-a pronuntat Curtea de la Luxembourg prin Hotararea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, F. G. Roders BV s.a. c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen (discriminare intre vinurile din Luxemburg si vinurile din fructe provenite din alte state membre), sau prin Hotararea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia c. Italia (bananele importate in Italia si fructele cultivate in Italia).

Tribunalul mai remarca un alt tip de discriminare: intre persoanele care au solicitat inmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 si cele care inmatriculeaza autoturisme ulterior: doar aceste din urma persoane platesc taxa de poluare, desi este evident ca, polueaza si autoturismele primei categorii de persoane cele inmatriculate ulterior.

Discriminarea este realizata de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul inmatricularii, desi din preambulul OUG 50/2008 rezulta ca, s-a urmarit asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului, ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate in trafic, potrivit principiului `poluatorul plateste`.

Acest tip de discriminare se discuta insa in raport de art.16 din Constitutie, art.26 din Pactul International din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile si politice, ratificat de Romania prin Decretul 212/1974 si a art.1 si 2 din OG nr.137/31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, dispozitii fata de care nu este implinit cadrul procesual (neprecizarea actiunii in acest sens si nechemarea in judecata a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii).

Pentru toate aceste aspecte instanta de fond a admis actiunea .

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata INSTITUTIA PREFECTULUI – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM DE CONDUCERE SI INMATRICULARE A VEHICULELOR, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, indicand ca temei de drept prevederile art.299 Cod pr.civila si art.5 al.1 din Titlul XIII din Legea nr.247/2005, cu urmatoarea motivatie, in esenta:

pentru a se putea proceda la inmatricularea unui autovehicul, serviciul de inmatriculare din cadrul institutiei parate este obligat sa verifice daca la data solicitarii sunt indeplinite si alte conditii de natura juridica, respectiv tehnica a autovehiculului, instanta neputand indeplini atributiile functionarului public desemnat sa verifice aceste conditii impuse la inmatriculare;

instanta de fond a stabilit ca prevederile legislatiei interne contravin legislatiei internationale si comunitare, ori asupra acestor aspecte se poate pronunta doar judecatorul national, deoarece prin lege aceasta atributie revine in mod exclusiv acestuia;

taxa de prima inmatriculare nu contravine normelor europene, atata timp cat, fiecare stat este liber sa instituie taxa pentru inmatriculare si, mai mult, actul normativ care a instituit aceasta taxa, respectiv OUG nr.50/2008, nu a fost declarat neconstitutional.

Solicita admiterea recursului, si pe cale de consecinta, desfiintarea sentintei recurate si respingerea actiunii formulate de reclamantul M.C.

Prin intampinare, intimatul reclamant M.C. solicita respingerea recursului si mentinerea sentintei pronuntate de prima instanta, cu urmatoarea motivatie, in esenta:

Prima instanta a apreciat corect ca, taxa este discriminatorie pentru autoturismele aduse in Romania din Comunitatea Europeana in scopul revinzarii lor in tara, in situatia in care acestea au fost deja inmatriculate in tara de provenienta, in timp ce la revinzarea autovehiculelor inmatriculate deja in Romania, taxa nu mai este perceputa.

Solicita intimatul reclamant ca instanta sa constate ca, in cauza de fata, taxa de poluare instituita de OUG nr.50/2008 are un caracter ilegal si ca, in cauza sunt aplicabile in mod direct dispozitiile din dreptul comunitar, care au prioritate fata de dreptul national.

Fata de sustinerile recurentei potrivit carora instanta de fond si-a depasit competenta ce-i revine potrivit legii, arata intimatul reclamant faptul ca, acestea nu pot fi primite, deoarece prima instanta nu a dispus obligarea recurentei la inmatricularea autoturismului in orice conditii, ci doar inmatricularea acestuia fara plata taxei de poluare, celelalte conditii de natura juridica sau tehnica privind autoturismul trebuind indeplinite de intimat.

Arata intimatul recurent ca, nici critica cu privire la faptul ca actul normativ care a instituit taxa de poluare, respectiv OUG nr.50/2008 nu a fost declarat neconstitutional nu poate fi retinuta, deoarece instanta de fond nu a analizat neconstitutionalitatea acestui act normativ, ci doar neconcordanta acestuia cu norma europeana, care are prioritate fata de dispozitioile interne contrare (art.148 din Constitutie).

Examinand actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor aduse sentintei recurate, vazand si dispozitiile art.312 Cod pr.civila, Curtea respinge, ca nefondat recursul, pentru urmatoarele considerente, in esenta:

Este unanim admis, atat in literatura de specialitate, cat si in practica judiciara interna si cea a CJCE ca, art.90 din Tratatului de Instituire a Uniunii Europene produce efecte directe si ca atare, creeaza drepturi individuale pe care jurisdictiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.

In cauza de fata, Tribunalul a retinut aplicabilitatea prioritara si directa a disp.art.90 din Tratat potrivit cu care „Nici un stat membru nu aplica direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natura si mai mari decat cele ce se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare”.

Judecatorul national, ca prim judecator comunitar, are competenta atunci cand da efect disp.art.90 din Tratat, sa aplice procedurile nationale de asa maniera ca drepturile prevazute in acesta, sa fie deplin si efectiv protejate.

Pe de alta parte, obligatia de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabila numai jurisdictiilor, ci si Guvernului insusi si organelor componente ale acestora, cum sunt bunaoara autoritatile fiscale.

Tribunalul, ca instanta de fond, nu a facut altceva decat sa aplice dispozitiile constitutionale interne si normele Tratatului de asa maniera incat, sa i se recunoasca particularului dreptul sau, de a nu fi impus cu o taxa speciala, discriminatorie la inmatricularea pentru prima data in Romania a autoturismului second-hand, importat dintr-un alt stat membru al Uniunii.

In aceasta maniera, instanta de fond si-a indeplinit misiunea trasata atat de Tratat, cat si de Legea de ratificare a acestuia, precum si de Curtea de Justitie in practica judiciara pertinenta (cauza Simmenthal II din anul 1978).

Potrivit OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, se datoreaza aceasta taxa pentru autovehiculele din categoriile M (1) – M(3) si N(1) – N(3), astfel cum sunt acestea definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a autovehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor omologate de acestea, aprobate prin art.3 din Ordinul Ministrului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei nr.211/2003.

Autoturismul reclamantului nu intra in categoriile exceptate de la plata taxei de poluare – art.3 al.2 si art.9 al.1 – , obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania, potrivit art.4 lit.”a” din Ordonanta, fara ca textul sa faca distinctie intre autoturismele produse in Romania si cele in afara acesteia, nici intre autoturismele noi si cele second-hand.

Deoarece OUG nr.50 a intrat in vigoare la data de 01 iulie 2008 conform art.14 al.1, rezulta ca, taxa de poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania, nu si pentru cele aflate deja in circulatie, inmatriculate in tara, taxa calculandu-se de Administratia Fiscala competenta, potrivit art.5 al.1 .

In atare conditii, cum scopul general al art.90 din Tratat este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor, in mod legal si temeinic instanta de fond a apreciat in sensul hotararii pronuntate, atat timp cat, acest articol se refera la „impozitele si taxele interne”, care impun o sarcina fiscala mai consistenta produselor provenite din alte state membre, in comparatie cu produsele interne.

Curtea retine ca, organele fiscale din Romania au invocat legalitatea incasarii taxei, ca urmare a aplicarii dreptului intern, respectiv a OUG nr.50/2008, in conditiile in care, reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia, ca urmare a aplicarii directe a reglementarii comunitare.

In conditiile date, Curtea constata ca, intr-adevar, in cauza, sunt aplicabile in mod direct dispozitiile dreptului comunitar, care au prioritate fata de dreptul national, aceasta rezultand din doua argumente esentiale:

de la 01 ianuarie 2007 Romania este stat membru al Uniunii Europene, astfel ca, in art.148 al.2 din Constitutie s-a prevazut „Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legea interna, cu respectarea prevederilor Actului de aderare”, iar potrivit al.4 al aceluiasi text „Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile al.2”.

prin Legea nr.157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, statul nostru si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitatii dinainte de aderare.

Analizand dispozitiile OUG nr.50/2008 cu modificarile ulterioare, rezulta ca, pentru un autoturism produs in Romania sau in alte state membre UE, nu se percepe la o noua inmatriculare taxa de poluare, daca a fost anterior inmatriculat in Romania, dar se percepe aceasta taxa de poluare la un autoturism produs in tara sau intr-un alt stat membru UE, daca este inmatriculat pentru prima data in Romania.

Reglementata in acest mod, taxa de poluare diminueaza sau este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate in alt stat membru, astfel ca, cumparatorii sunt orientati din punct de vedere fiscal, sa achizitioneze autovehicule second-hand deja inmatriculate in Romania.

In atare conditii, retine Curtea ca, OG nr.50/2008 este contrara art.90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, intrucat este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un stat UE, precum si pentru cel din prezenta cauza, favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si, mai recent, vanzarea autoturismelor noi produse in Romania.

Dupa aderarea Romaniei la UE, acest lucru nu este admisibil, cand produsele importate sunt din alte tari membre ale UE, atat timp cat, norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor (CJE, Hotararea din 07 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta Srl c. Amministrazione delle finanze dello Stato – in speta taxa menita sa descurajeze importul de banane in Italia).

Mai trebuie remarcat si un alt tip de discriminare – intre persoanele care au solicitat inmatricularea autoturismului anterior datei de 01 iulie 2008 si cele care inmatriculeaza autoturismele ulterior, si care, platesc taxa de poluare, desi este evident ca, polueaza si autoturismele primei categorii de persoane, cele inmatriculate ulterior.

Discriminarea este realizata de legiuitor care, a legat plata taxei de poluare de faptul inmatricularii, desi din preambulul OG nr.50/2008, rezulta ca, s-a urmarit asigurarea imbunatatirii calitatii aerului, ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate in trafic, potrivit principiului „Poluatorul plateste”.

Constatand ca stabilirea taxei s-a facut cu incalcarea normelor comunitare, norme care, odata cu aderarea la Uniunea Europeana fac parte din dreptul intern si se aplica cu prioritate, instanta de fond era tinuta sa admita actiunea reclamantului, in modalitatea in care sus-a fost expus.

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Ce fac daca am contractul de munca suspendat?

Codul muncii stabileste, la art. 50, ca un contract individual de munca poate fi suspendatde drept in urmatoarele situatii:

  • concediu de maternitate;
  • concediu pentru incapacitate temporara de munca;
  • carantina;
  • exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului;
  • indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat;
  • forta majora;
  • in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de procedura penala;
  • de la data expirarii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei. Daca in termen de 6 luni salariatul nu si-a reinnoit avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca inceteaza de drept.

Reglementarile stabilesc, de asemenea, ca un CIM poate fi suspendat atat din initiativa salariatului, cat si din cea a angajatorului.

Astfel, un angajat poate solicita suspendarea contractului sau de munca in cazul concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani sau a concediului pentru formare profesionala.

De asemenea, tot la initiativa salariatului, se poate suspenda CIM pentru participarea la greva sau pentru exercitarea unor functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului

In ceea ce priveste dreptul angajatorului de a suspenda contractul de munca al salariatului sau, acesta poate fi exercitat, spre exemplu, pe durata detasarii, in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare sau a suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

Totodata, angajatorul poate dispune suspendarea CIM pe durata cercetarii disciplinare prealabile sau daca a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti

Atentie! In aceste doua cazuri, insa, daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.

In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

Contractul individual de munca poate fi suspendat si prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Inchisoare pentru angajatorii care nu respecta hotararile judecatoresti pentru drepturi salariale

Reglementarea legală

Făcând aplicare, la cazul nostru, a dispoziţiilor art. 287 alin. (1) din noul Cod penal, în vigoare de la 1 februarie 2014, observăm că se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti săvârşită prin:
– neexecutarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat;
– neexecutarea hotărârii judecătoreşti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată
Nelegalitatea lipsirii de libertate pentru incapacitatea angajatorului de a îndeplini o obligaţie contractuală

Astfel, ajungem la discuţia propusă, generată prin recursul formulat de un angajator în urma  sentinţei penale pronunţată împotriva sa, în noiembrie 2011.

Cum la vremea respectivă aceste dispoziţii figurau în Codul muncii, la recurs, angajatorul recurent a cerut sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 261 şi 262 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în vigoare la momentul respectiv.

Chiar dacă răspunderea penală a angajatorului se regăseşte acum în Codul penal, rămâne să vedem opinia sa şi motivarea soluţiei de respingere formulată de Curtea Constituţională a României.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia a susţinut că textele de lege criticate, care incriminează faptele de neexecutare a unei hotărâri judecătoreşti definitive privind plata salariilor ori reîncadrarea în muncă a unui salariat, încalcă principiul legalităţii incriminării, deoarece transpun în materie penală mijloacele de constrângere deja existente în art. 5803 din Codul de procedură civilă pentru executarea silită a unei hotărâri judecătoreşti având ca obiect contracte civile.

Astfel, consideră că dispoziţiile penale criticate sunt inutile. În plus, aceste dispoziţii nu ţin cont de situaţia economico-financiară a angajatorului. Mai mult, se creează posibilitatea aplicării a două sancţiuni, una pecuniară şi alta penală, pentru aceeaşi faptă. Însă cea mai gravă încălcare a dispoziţiilor constituţionale şi a prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale o constituie faptul că pedeapsa penală este prevăzută pentru încălcarea unor obligaţii ce îşi au izvorul într-un contract de muncă. Reprezentând, de altfel, aspecte ce ţin de aplicarea legii, de competenţa instanţei de judecată.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că aceste prevederi interzic, într-adevăr, lipsirea de libertate pentru incapacitatea de a îndeplini o obligaţie contractuală.

Însă în ceea ce priveşte textele de lege criticate situaţia avută în vedere este diferită. Astfel, sancţiunea vizează în primul rând nerespectarea caracterului definitiv şi executoriu al unei hotărâri judecătoreşti, fapt ce reprezintă o încălcare a autorităţii statului prin nerespectarea actului de justiţie.

Aşa fiind, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 775/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 842/2012.
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Sa fie posibila o actiune impotriva statului pentru clauze abuzive ale bancii?Argumente

Ne punem intrebarea: sa fie posibila o actiune impotriva statului pentru clauze abuzive?

Art. 224 din Codul civil prevede

Răspunderea civilă a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale

Dacă prin lege nu se dispune altfel, statul nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligaţiile organelor, autorităţilor şi instituţiilor publice care sunt persoane juridice şi niciuna dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligaţiile statului.

Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi unităţilor administrativ-teritoriale care nu răspund decât în mod subsidiar pentru obligaţiile organelor, instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea acestora atunci când acestea au personalitate juridică.

Actiunea in despagubiri contra statului se poate intemeia pe dreptul intern (spre exemplu, art. 224 din acutalul Cod civil stabileste raspunderea de garantie a statului pentru toate autoritatile publice centrale), pe Dreptul Uniunii Europen (in acest sens este art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE) sau direct pe jurisprundenta CJUE (de ex., cauza Francovich sau cauza Oghieriakhi). Incalcarea Dreptului Uniunii poate fi invocata fara a fi necesara o prealabila hotarire de infringement (procedura prin care CE sau CJUE constata incalcarea de catre un stat membru a Dreptului Uniunii Europene)

In jurisprudenta mai recenta a CJUE s-a aratat ca, pentru a putea fi admisibila o actiune in despagubire contra statului, este necesara stabilirea unei incalcari suficient de grave a Dreptului Uninii. Ignorarea vadita a jurisprudentei CJUE in domeniu este o astfel de incalcare (solutie prezentata in cauza C 224/01, Kobler vs. Ostereich, 2003). 

Solutie pentru cei care au fost deja executati silit

Zehentner vs Austria

In aceasta speta, CEDO a acordat debitorului daune morale de 30 mii euro pentru evacuarea din locuinta, in urmarea unei executari silite derulate in baza unui contract de credit ipotecar care continea clauze abuzive

in acele executari silite incepute si finalizate in baza unor contracte de credit bancar (titluri executorii in ele insele, care au nevoie doar de o incuviintare a executarii.FARA VREO CALE DE ATAC

Atunci ce putem face:

– toata lumea ne indruma sa depunem contestatie la executare si suspendarea executarii.Dar sa fie suficient:Nu

Suspendarea se poate cere numai daca se depune o cautiune foarte mare,iar contestatia nu suspenda de drept executarea silita.

Deci ar trebuie o alta actiune, comunitara.

Ca o concluzie eu zic ca da;ar fi posibila o astfel de solutie

Nu primesti salariul la timp?Iata ce spune legea

Nu primesti salariul la timp
Codul muncii prevede, la articolul 166, că salariul este plătit cel puţin o dată pe lună, dată stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
În acelaşi timp, întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Plata cu întârziere a salariului conferă salariatului dreptul la despăgubiri compensatorii, sub forma unei dobânzi legale, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011.

Cum poţi acţiona din punct de vedere legal

În condiţiile în care plata salariului întârzie, poţi face o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) în raza căruia angajatorul îşi are sediul social, în primă instanţă.

În urma controlului, inspectorii ITM pot constata nerespectarea legislaţiei muncii şi da un avertisment sau aplica angajatorului o amendă de până la 3000 de lei. ITM poate dispune plata retroactivă a salariilor.

Dacă angajatorul nu se conformează, următorul pas este să te adresezi instanţei competente de judecată. Această acţiune este scutită de plata taxelor judiciare.Un pas mai departe este solicitarea insolvenţei companiei şi înscrierea la masa credală pentru recuperarea datoriilor.

Articolul 171 din Codul muncii prevede că dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în trei ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
În cazul în care intervine o recunoaştere din partea angajatorului în calitate de datornic cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului, termenul de prescripţie prevăzut anterior este întrerupt.
Totodată, în contextul în care angajatorul întârzie plata salariului, poţi să îţi depui demisia fără preaviz, conform articolului 81 alineatul 8 din Codul muncii, care prevede că salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.

O decizie grea:Divorţul Pe Cale Administrativă Sau Realizat La Notar?

Divorţul pe cale administrativă

Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.

În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că este de acord cu desfacerea căsătoriei; nu are copii minori cu celalalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi sau din afara căsătoriei lor; nu este pus sub interdicţie; nu a mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei.

Acte necesare:
– certificatul de căsătorie în original şi copie xerox;
– certificatele de naştere în original şi fotocopii;
– documentele cu care se face dovada identităţii în original şi fotocopii;
– taxa pentru divorţ este de 500 lei şi poate fi achitată în contul RO13 TREZ 7012 1340 202X XXXX la orice birou al Direcţiei Generale de Impozite şi Taxe Locale Sector 1, respectiv la una dintre adresele Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 9-13, Str. Biserica Amzei nr. 21-23, Calea Griviţei nr. 208-210 sau Str. Pajurei nr. 13.

În cazul cetăţenilor străini, certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate prezăvute în convenţiile internaţionale şi tratatele încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.

Ofiţerul de stare civilă acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, ofiţerul de stare civilă delegat verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, solicitând soţilor o declaraţie.

Dacă soţii nu se prezintă împreună după expirarea termenului de 30 de zile, ofiţerul de stare civilă întocmeşte un referat, aprobat de primar, prin care dosarul de divorţ se clasează.

În aceleaşi condiţii ofiţerul de stare civilă clasează dosarul dacă ambii soţi sau numai unul dintre aceştia înţeleg/înţelege să renunţe la divorţ, dacă înainte de finalizarea procedurii de divorţ, unul dintre soţi este pus sub interdicţie, dacă intervine naşterea unui copil sau dacă unul dintre soţi a decedat, căsătoria încetând prin deces.

În ipoteza în care soţii stăruie să divorţeze, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ care va fi înmânat foştilor soţi într-un termen de maxim 5 zile lucrătoare.

Notarul public este abilitat potrivit legii (art. 375 din noul Cod Civil) să constate desfacerea căsătoriei prin acord a soţilor şi să dispună eliberarea certificatului de divorţ, indiferent dacă soţii au sau nu copii minori născuţi din căsătorie, din afara acesteia sau adoptaţi.

Divorţul încheiat prin acord, la notariat, prezintă multiple avantaje faţă de cel pronunţat în instanţă, atât dpdv. al timpului în care se finalizează (30 de zile), al costurilor reduse (620 lei, inclusiv TVA), cât şi al confidenţialităţii procedurii.

Notă: acest articol conţine detalii despre divorţul prin acord, fără copil minor – pentru amănunte cu privire la actele necesare, costurile şi procedura divorţului cu copil minor la notariat, accesaţi: divorţul cu copii minori la notar.

Acte necesare divorţ prin acord

  • actele de identitate1 ale celor doi soţi2;
  • certificatele de naştere;
  • certificatul de căsătorie.

[1] Soţii pot face dovada identităţii cu unul din următoarele documente, care trebuie să se afle în termenul de valabilitate, atât la depunerea cererii, cât şi la eliberarea certificatului de divorţ:

  • cetăţeni români – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau, pentru cetăţeni români domiciliaţi în străinătate, paşaportul în care este menţionat domiciliul;
  • cetăţeni U.E. (Uniunea Europeană) / S.E.E. (Spaţiului Economic European) – documentul de identitate sau paşaportul, emis de statul aparţinător;
  • apatrizi – paşaport emis în baza Convenţiei privind Statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporar sau permanent, după caz;
  • cetăţeni străini din state terţe, non-U.E. / S.E.E – paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, cu viza de intrare pe teritoriul României aplicată;
  • cetăţeni străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România – document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, document de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară – protecţie umanitar condiţionată;
  • cetăţeni străini solicitanţi de azil în România – paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

Notarul public va verifica actele de identitate eliberate de autorităţile române în Registrul de Evidenţă Informatizată a Persoanei administrat de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

[2] La depunerea cererii de divorţ, soţii pot fi reprezentaţi la notariat prin mandatar împuternicit cu procură autentică notarială. Însă, nu vor putea fi reprezentaţi şi la eliberarea certificatului de divorţ, după trecerea termenului de 30 de zile, fiind necesar să se prezinte personal la biroul notarial. Detalii: procură de reprezentare la divorțul notarial

Competenţa teritorială: la care birouri notariale puteţi divorţa?

Notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acord, eliberând un certificat de divorţ. Astfel, competenţa teritorială de soluţionare a cererilor de divorţ de către notari este una alternativă: soţii pot divorţa atât la un birou notarial din localitatea unde au încheiat căsătoria, cât şi la notariatul unde se află domiciliul lor comun la momentul formulării cererii de divort. Prin ultima locuinţă comună se înţelege locuinţa în care au convieţuit soţii. Dovada ultimei locuinţe comune se poate face, după caz:

  • cu actele de identitate ale soţilor, din care rezultă domiciliul comun sau reşedinţa lor comună, sau, dacă nu se poate face dovada în acest fel,
  • prin declaraţie pe propria răspundere, autentică, a fiecăruia dintre soţi, din care să rezulte care a fost ultima locuinţă comună a acestora. Citiți detalii aici: declaraţia soților privind ultima locuinţă comună.

Atenţie! în ceea ce priveşte municipiul Bucureşti, competenţa revine oricăruia dintre notarii publici care îşi exercită activitatea în circumscripţia teritorială a Tribunalului Bucureşti. Cu alte cuvinte, în acest caz, vă puteţi adresa oricărui birou notarial din Bucureşti, indiferent de sector.

Condiţii

Notarul public poate constata divorţul prin procedura notarială indiferent dacă soţii au sau nu un copil minornăscut din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptat. În cazul desfacerii pe cale notarială a căsătoriei soţilor care au copil minor există o procedură specială. Citiţi detalii aici: divorţul cu copii minori la notariat.

Cererea de divort se depune la notariat de către ambii soţi sau prin reprezentantul lor împuternicit cu procură autentică. După înregistrarea cererii, vă vom acorda un termen de 30 de zile pentru eventuala ei retragere. La termenul fixat, vom verifica şi ne vom asigura că:

  • sunteţi prezenţi ambii soţi, personal;
  • stăruiţi în cererea de desfacere a căsătoriei;
  • sunteţi de acord cu numele pe care îl veti purta după finalizarea procedurii;
  • vă menţineti celelalte declaraţii date cu ocazia depunerii cererii;
  • vă puteti exprima consimţământul liber şi neviciat;
  • niciunul dintre dvs. nu este pus sub interdicţie.

Dacă în urma verficărilor vom constata că îndepliniţi cumulativ toate condiţiile de mai sus, vom proceda la întocmirea încheierii de admitere a cererii, încheiere prin care constatăm desfacerea căsătoriei şi dispunem eliberarea certificatului de divorţ. De asemenea încheierea de admitere a cererii va fi semnată de ambii soţi, de notarul public şi, după caz, de interpret. În situaţia în care în urma verificării constatăm că au intervenit elemente noi care duc la neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor de mai sus, vom proceda la întocmirea încheierii de respingere a cererii. Redactarea şi semnarea încheierii finale de către toate părţile, obţinerea numărului de certificat şi redactarea/eliberarea lui au loc în aceeaşi zi, respectiv la termenul acordat pentru desfacerea căsătoriei.

Certificatul de divorţ nu va conţine nicio menţiune cu privire la culpa vreunuia dintre soţi.

Strainii vor putea fi angajati sau detasati in Romania in baza unui aviz

Strainii vor putea fi angajati sau detasati in Romania in baza unui aviz
Strainii vor putea fi angajati sau detasati in Romania in baza unui aviz

01.08.2014 Articol scris de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU Etichete : detasarea strainilor in Romania incadrarea in munca a strainilor angajarea strainilor

 

Strainii vor putea fi angajati sau detasati in Romania in baza unui aviz

 

 

Strainii vor putea fi angajati sau detasati in Romania in baza unui aviz, care trebuie obtinut de angajator de la Inspectoratul General pentru Imigrari, potrivit unui proiect de lege comun al ministerelor de Interne si Externe.

________________________________________________________________________________

Prevederile sunt cuprinse intr-un proiect de Lege privind incadrarea in munca si detasarea strainilor (cetateni ai altor state decat Romania, celelalte state membre UE, statele din Spatiul Economic European si Elvetia, n.r.) pe teritoriul Romaniei, initiat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) si Ministerul Afacerilor Externe (MAE) si avizat deja de Ministerul Muncii, Ministerul Justitiei si Serviciul Roman de Informatii (SRI).

_________________________________________________________________________________

Nu este necesara obtinerea avizului de angajare pentru incadrarea in munca a strainilor al caror acces liber pe piata muncii din Romania este stabilit prin tratate incheiate de Romania cu alte state, strainii care urmeaza sa desfasoare activitati didactice sau stiintifice cu caracter temporar in institutii de profil si strainii care desfasoara activitati artistice in institutii de cultura din Romania, strinii care urmeaza sa desfasoare activitati temporare solicitate de ministere sau de alte autoritati administrative, strainii care sunt numiti la conducerea unai filiale, reprezentante sau sucursale de pe teritoriul Romaniei a unei companii care are sediul in

strainatate.

Si strainii titulari   ai dreptului de sedere pe termen lung,    ai dreptului de sedere temporara pentru reintregirea familiei, ai dreptului de sedere temporara pentru studii pot fi angajati fara obtinerea avizului.

Cateva probleme de practica ale Noilor Coduri Penale,in special NCPP

Cateva probleme de practica ale Noilor Coduri Penale,in special NCPP
Cateva probleme de practica ale Noilor Coduri Penale,in special NCPP

 

31 iulie 2014 Articol scris de avocat Coltuc Marius Vicentiu Etichet Probleme noul Cod de procedura penala avocat pentru dosar DNA

 

 

Cateva probleme de practica ale Noilor Coduri Penale,in special NCPP

 

____________________________________________________________________________________________________

Renunţarea la urmărirea penală

____________________________________________________________________________________________________

1. Una dintre întrebările privind această procedură a fost aceea referitoare la semnificaţia juridică şi limitele consultării suspectului sau inculpatului în legătură cu obligaţiile impuse acestuia în cazul renunţării la urmărirea penală. Mai concret, s-a pus problema dacă se poate dispune renunţarea la urmărirea penală şi obligarea suspectului sau inculpatului la repararea prejudiciului, dacă acesta nu este de acord cu îndeplinirea obligaţiei.

În opinia noastră, acordarea beneficiului renunţării la urmărirea penală şi stabilirea unor obligaţii pe care suspectul sau inculpatul nu poate ori nu vrea, încă de la adoptarea soluţiei, să şi le asume este discutabilă ca finalitate, riscul de a se ajunge la revocarea măsurii fiind mare.

2. S-a pus problema dacă renunţarea la urmărirea penală se poate dispune şi în cazul în care nu există suspect în cauză.

Faţă de prevederile art. 318 alin. 2 din Codul de procedură penală, această soluţie este posibilă.

Astfel, textul sus-menţionat face referire la ipoteza specifică în care autorul este cunoscut, ceea ce îndreptăţeşte concluzia în sensul că se poate, ca regulă generală, renunţa la urmărirea penală şi când autorul nu este identificat.

II. Asistenţa juridică

1. S-a pus întrebarea dacă pot beneficia de apărător toţi subiecţii procesuali şi dacă există o contradicţie sub acest aspect între dispoziţiile art. 10 alin. 1 şi cele ale art. 10 alin. 2 raportat la art. 31 din Codul de procedură penală. În concret, s-a pus problema dacă un martor poate să fie asistat de avocat.

Potrivit art. 31 din Codul de procedură penală, avocatul asistă părţile ori subiecţii procesuali, în condiţiile legii.

Respectivele condiţii sunt stabilite de art. 10 alin. 1 din Codul de procedură penală, care delimitează sfera celor care pot beneficia de asistenţa avocatului: părţile şi subiecţii procesuali principali.

În plus, potrivit art. 10 alin. 6 din Codul de procedură penală, dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună credinţă şi potrivit scopului în care a fost prevăzut de lege.

În acest sens, trebuie avut în vedere că doar părţile şi subiecţii procesuali principali au în cauză interese proprii, ce trebuie apărate.

În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi subiecţi procesuali – agentul procedural, expertul, interpretul, etc. –  care participă la proces în virtutea obligaţiilor de serviciu, şi martorul – datorită obligaţiei civice de a ajuta la aflarea adevărului, ei nu au şi nici nu trebuie să aibă şi să exprime interese personale în cauză.

2. S-a pus întrebarea dacă nerespectarea obligaţiei prevăzute de art. 93 alin. 4 din Codul de procedură penală, de a asigura asistenţa juridică obligatorie persoanei vătămate, este sancţionată cu nulitatea absolută.

Cazurile de nulitate absolută sunt limitativ prevăzute de art. 281 din Codul de procedură penală, lit. f) referindu-se la sancţionarea cu nulitatea absolută în cazul încălcării dispoziţiilor privind asistarea de către avocat a suspectului şi a celorlalte părţi, atunci când asistenţa este obligatorie.

Cum persoana vătămată nu are calitatea de parte, rezultă că nu ne aflăm în prezenţa unei cauze de nulitate absolută.

III. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei

1. S-a pus problema dacă este necesară întocmirea unui act separat prin care procurorul ierarhic superior stabileşte limitele acordului şi ce fel de act este acesta.

2. S-a pus, de asemenea, problema dacă procurorul poate respinge cererea inculpatului de încheiere a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei şi în caz afirmativ, prin ce act se va face acest lucru şi dacă respectivul act este supus vreunei căi de atac.

Ambele probleme au format obiectul unei note de studiu separate, publicate la data de 7 aprilie 2014 pe pagina de internet a Ministerului Public.

3. O altă problemă a fost legată de modul în care va proceda procurorul în situaţia în care, în acelaşi dosar, va dispune trimiterea în judecată a unor inculpaţi, va proceda la încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei cu alţi inculpaţi, iar referitor la aceştia din urmă va dispune şi clasarea pentru anumite fapte. În concret, s-a pus întrebarea dacă soluţia de clasare se va dispune prin rechizitoriu sau printr-o ordonanţă anterioară încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

În lipsa unor dispoziţii exprese sub acest aspect, ambele variante sunt legale, însă, în opinia noastră, pentru un mai eficient management al dosarului este de preferat disjungerea cauzei faţă de inculpaţii cu care urmează să se încheie acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Ulterior, pentru unele dintre faptele comise de aceştia se va încheia acordul, pentru celelalte fapte se va dispune, prin ordonanţă, clasarea.

IV. Împăcarea

S-a pus problema dacă este posibilă stingerea procesului penal prin împăcarea intervenită câtă vreme urmărirea penală se efectuează doar cu privire la faptă, deci între făptuitor şi persoana vătămată.

Art. 16 alin. 1 lit. g din Codul de procedură penală se referă la împăcare, nu la împăcarea părţilor sau a participanţilor, la fel şi textele din partea specială a Codului penal.

Referitor la împăcare, sediul principal al materiei este art. 159 Cod penal. Alin. 1 al acestui articol arată că împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mişcare a acţiunii penales-a făcut din oficiu, dacă legea penală o prevede în mod expres, ceea ce ar putea conduce la concluzia că pentru împăcare este nevoie să avem în cauză persoană vătămată sau parte civilă şi inculpat.

Este, însă, în opinia noastră, vorba despre o eroare de redactare în ceea ce priveşte timpul verbului, legiuitorul intenţionând, de fapt, să se refere la cazurile în care punerea în mişcare a acţiunii penale se face din oficiu.

Mai mult decât atât, art. 159 alin. 3 Cod penal se referă la procedura efectuării împăcării numai cu privire la persoanele – nu părţile sau participanţii – între care a intervenit.

Faţă de cele de mai sus, se poate lua act de împăcare şi fără a se dispune continuarea urmăririi penale faţă de o persoană.

În plus, este dificil de apreciat care ar fi persoana interesată să invoce o vătămare cauzată de o astfel de procedură.

V. Declinare sau clasarea cauzei

S-a pus problema dacă atunci când constată că într-o cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni de competenţa sa, ci ale unei infracţiuni mai puţin grave, de competenţa unui parchet ierarhic inferior, procurorul va dispune clasare pentru infracţiunea de competenţa sa şi va declina competenţa în vederea continuării cercetărilor pentru infracţiunea mai puţin gravă sau va dispune schimbarea încadrării juridice şi declinarea competenţei.

Concret, s-a pus această întrebare, de exemplu, în cazul violului asupra unui minor şi raportului sexual cu un minor, ori omorului şi vătămării corporale grave.

Problema nu este nouă, rezultată din intrarea în vigoare a noilor coduri, ea exista şi a fost dezbătută şi anterior.

În opinia noastră, este de preferat a se dispune schimbarea încadrării juridice, argumentele teoretice expuse în nota nr. 4478/V/3/2011 din 19 iunie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică rămânând valabile, deşi trimiterile la textele de lege nu mai corespund (Nota a fost comunicată parchetelor la data de 6 mai 2014).

____________________________________________________________________________________________________

VI. Art. 308 Cod penal

____________________________________________________________________________________________________

S-a pus problema dacă dispoziţiile art. 308 Cod penal prevăd o infracţiune autonomă sau doar o cauză legală de reducere a pedepsei.

În realitate, art. 308 din Codul penal nu este o normă distinctă de incriminare şi nu reglementează o cauză de reducere a pedepsei, ci variante atenuate, datorită calităţii subiectului activ, ale faptelor incriminate în articolele la care face trimitere.

Distincţia este semnificativă din două motive:
– competenţa materială pentru variantele atenuate este aceeaşi ca pentru variantele tip;
– prin pedeapsa prevăzută de lege pentru o faptă comisă de una din persoanele la care se referă art. 308 alin. 1 din Codul penal se înţelege pedeapsă redusă conform alin. 2 al aceluiaşi  text.

VII. Procedura camerei preliminare

1. Au existat instanţe care au interpretat dispoziţiile art. 347 alin. 3 din Codul de procedură penală în sensul că o copie a contestaţiei formulate de inculpat împotriva încheierii pronunţate în temeiul art. 346 alin. 1 din Codul de procedură penală se trimite parchetului, pentru a răspunde, în termen de 10 zile, motivelor invocate în cuprinsul acesteia.

S-a pus, în acest context, întrebarea dacă este vorba de parchetul de pe lângă instanţa competentă să judece contestaţia sau despre cel care a efectuat ori supravegheat urmărirea penală.

Procedura în cameră preliminară se desfăşoară fără participarea procurorului, judecătorul de cameră preliminară comunicând în scris cu parchetul.

Interpretarea unitară la nivelul Ministerului Public a fost în sensul că această corespondenţă se va purta cu procurorul care a întocmit rechizitoriul, iar nu cu procurorul de şedinţă.

Or, nu există nicio justificare pentru ca, referitor la calea de atac a contestaţiei, judecata, de asemenea, fără participarea procurorului şi potrivit aceloraşi reguli, soluţia să fie definitivă.

Ca urmare, în opinia noastră, şi instanţa competentă să judece contestaţia declarată potrivit art. 347 din Codul de procedură penală se va adresa, potrivit art. 347 alin. 3 cu referire la art. 344 alin. 4 din Codul de procedură penală, parchetului care a efectuat ori supravegheat urmărirea penală.

2. S-a pus întrebarea prin ce act se dispune de către procuror remedierea neregularităţilor actului de sesizare în condiţiile art. 345 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Având în vedere dispoziţiile art. 286 alin. 1 din Codul de procedură penală şi împrejurarea că legea nu indică o modalitate specifică de remediere, aceasta se va face, în opinia noastră, prin ordonanţă.

Aceasta va cuprinde, pe lângă datele prevăzute de art. 286 alin. 2 din Codul de procedură penală şi menţiuni de tipul: „Având în vedere încheierea nr. … din data de … a … (este vorba de încheierea la care se referă art. 345 alin. 2 din Codul de procedură penală), în temeiul art. 345 alin. 3 din Codul de procedură penală am procedat la remedierea neregularităţilor actului de sesizare, punctul … al secţiunii … (urmează partea refăcută a rechizitoriului)”.

În practica judiciară am observat însă că s-a apelat şi la modalitatea refacerii efective a rechizitoriului, fiind trimis instanţei actul de sesizare în forma remediată.

 

 

SURSA MPUBLIC.RO

Invocarea clauzelor abuzive ale bancilor intr-o executare silita in 2014-2015

Invocarea clauzelor abuzive ale bancilor intr-o executare silita in 2014-2015.coltuc.ro
Invocarea clauzelor abuzive ale bancilor intr-o executare silita in 2014-2015.coltuc.ro

30 iulie 2014 Postat de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU .Etichete Executat silit de catre banca Contestatie la executare silita a bancii Cum atac o executare silita a bancii

Invocarea clauzelor abuzive ale bancilor intr-o executare silita in 2014-2015

Pentru a se proceda la executarea silită, trebuie neapărat să existe o declaraţie de scadenţă anticipată a creditului. Împrumutaţii trebuie să verifice atunci când se găsesc în faza de executare silită dacă au primit acea scrisoare. Dacă nu au primit-o e ceva în neregulă şi pot face contestaţie la executare.

___________________________________________________________________________________

Dacă ştiu că au întârziat cu plăţile, împrumutaţii pot urmări să vadă dacă s-a făcut o cerere de executare împotriva lor. Dacă nu urmăresc, clienţii află abia atunci când a fost demarată procedura de executare silită. Atunci clienţii nu mai au la îndemână foarte multe căi de a se apăra. O executare imobiliară poate dura două luni.

___________________________________________________________________________________

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca singura modalitate de a evita executarea silita este contestatia la executare. Pot aparea tot felul de nereguli atat in procedura executionala cat si in ceea ce priveste titlul executoriu, adica contractul de credit, care pot duce la DESFIINTAREA executarii in sine.

Este necesar să se amintească mai întâi că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, sistemul de protecție pus în aplicare prin Directiva 93/13 se întemeiază pe ideea că un consumator se găsește într‑o situație de inferioritate față de un profesionist în ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și nivelul de informare (Hotărârea Barclays Bank, C‑280/13, EU:C:2014:279, punctul 32, și

Hotărârea Aziz, C‑415/11, EU:C:2013:164, punctul 44).

____________________________________________________________________________________

Contestatia la executare reprezinta mijlocul procedural prin intermediul caruia puteti obtine desfiintarea masurilor ilegale de urmarire silita.

_____________________________________________________________________________________

Astfel aveti posibilitatea formularii contestatiei impotriva executarii silite precum si impotriva oricarui act de executare, in calitate de persoana interesata sau vatamata prin executare.

Prin urmare, contestatia la executare poate avea ca obiect orice neregularitate procedurala savarsita cu prilejul activitatii de urmarire silita. Cu titlu de exemplu ele se pot referi la nerespectarea formelor prevazute de lege pentru incunostintarea debitorului despre declansarea urmaririi silite, alegerea formei de executare, prescriptia dreptului de a cere executarea silita, perimarea executarii, modul de realizare a publicitatii prevazuta de lege pentru realizarea licitatiei, timpul in care se putea face urmarirea silita, etc.

Contestatiile la executare pot avea ca obiect si impartirea bunurilor proprietate comuna

De asemenea, in cazul in care considerati ca sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executor, si nu ati uzat de procedura prevazuta de art. 2811 din Codul de procedura civila, puteti formula contestatie la executare, cunoscuta si sub denumirea de contestatie la titlu.

Puteti recurge la procedura contestatiei la executare si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.

Consecinta nerespectarii dispozitiilor privitoare la executarea silita sau la executarea oricarui act de executare atrage anularea actului respectiv

Trebuie sa aveti in vedere ca instanta competenta a statua asupra contestatiei la executare formulata in conditiile mai sus mentionate, nu poate examina imprejurarile care vizeaza fondul cauzei si care sunt de natura sa repuna in discutie, in fata instantei de executare hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila, respectiv legalitatea si temeinicia titlului executor. In acest mod s-ar incalca principiul puterii lucrului judecat.

Exista insa o exceptie de la acest principiu, si anume „in situatia in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca”.

In aceasta situatie puteti invoca in cadrul contestatiei la executare si”aparari de fond impotriva titlului executor, daca legea nu prevede in acest scop alta cale de atac”.

De asemenea, puteti formula contestatie la executare si in situatia in care avei calitatea de tert fata de raportul juridica dintre creditor si debitor, cu conditia sa demonstrati un interes sau ca prin actele de executare intocmite ati fost vatamat.

Va atentionam ca dupa ce a inceput executarea silita puteti solicita in calitate de persoana interesata sau vatamata, pe calea contestatiei la executare si anularea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie sau, dupa caz, incuviintarea executarii silite data fara indeplinirea conditiilor legale.

Competenta de solutionare a contestatiei revine instantei de executare

In ipoteza in care ati promovat o contestatie privind lamurirea intelesului intinderii sau aplicarii titlului executoriu, competenta de solutionare revine instantei care a pronuntat hotararea ce se executa.

Cand contestatia formulata vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.

Termenul in care se poate formula contestatia la executare

Puteti formula contestatie la executare in termen de 15 zile de la data cand :

– ati luat cunostinta de actul de executare pe care-l contestati sau de refuzul organului de executare, de a indeplini un act de executare ;

– daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie, daca aveti calitate de debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit.

– de la data primirii somatiei ori de la data cand ati luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu ati primit somatia sau executarea se face fara somatie.

Daca aveti calitatea de terta persoana ce ati pretins un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, puteti formula contestatie la executare in termen de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.

Neintroducerea contestatiei in termenul mentionat mai sus nu va impiedica sa va realizati dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii.

Contestatia privind lamurirea intelesului intinderii sau aplicarii titlului executoriu o puteti face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.

Va atentionam ca dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel.

In cazul titlurilor emise in materia actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie este de 10 ani.

Contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta care se aplica in mod corespunzator.

Prin urmare, contestatia prin care sesizati instanta de judecata trebuie sa cuprinda elementele prevazute de lege, pentru cererea de chemare in judecata.

La cererea de chemare in judecata veti alatura atatea copii cati intimati sunt.

Contestatia la executare se timbreaza cu timbru judiciar si taxa judiciara de timbru conform legii.

Potrivit dispozitiilor legale judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere.

Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, puteti formula in fata instantei competente cerere de suspendare a executarii silite.

Instanta poate suspenda executarea daca depuneti o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care legea dispune altfel.

Va atentionam ca suma pe care o datorati cu titlu de cautiune se depune, dupa caz, la Trezoreria Statului, Casa de Economii si Consemnatiuni CEC-SA sau la orice alta institutie bancara pe numele partii, la dispozitia instantei sau dupa caz a executorului judecatoresc, potrivit legii.

Cautiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului contestatiei, iar in cazul contestatiilor al carui obiect nu este evaluabil in bani, nu va depasi suma de 20 milioane lei.

Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii instanta va putea suspenda numai distribuirea pretului .

Asupra cererii de suspendare a executarii silite formulate in conditiile de mai sus, instanta se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs in mod separat.

In cazuri urgente, puteti formula cerere de suspendare provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta, in conditiile susmentionate .

Cererea se adreseaza presedintelui instantei care, daca ati platit cautiunea poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta.

Incheierea prin care presedintele instantei se pronunta asupra cererii de suspendare provizorie nu este supusa nici unei cai de atac.

Cautiunea pe care trebuie sa o depuneti in aceasta situatie, este de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane pentru cererile neevaluabile in bani.

Aceasta cautiune este deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.

Va mai precizam ca in ambele situatii, cautiunea se elibereaza celui care a depus-o in masura in care asupra acesteia cel indreptatit in cauza nu a formulat cerere pentru plata despagubirilor cuvenite, pana la implinirea termenului de 30 de zile de la data la care prin hotarari irevocabile, s-a solutionat fondul cauzei.

Cautiunea vi se poate insa elibera de indata, daca partea interesata declara in mod expres ca nu urmareste sa fiti obligat la despagubiri pentru prejudiciile cauzate.

Daca vi se admite contestatia la executare, instanta, dupa caz va anula actul de executare, contestat sau va dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insusi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.

In cazul in care vi se respinge contestatia, puteti fi obligat la cerere la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar daca ati exercitat contestatia cu rea credinta , veti fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 la 7.000.000 lei.

Efectele admiterii contestatiei la executare in toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insesi executarea silita, aveti dreptul la intoarcere a executarii, prin restabilirea situatiei anterioare.

 


Datornicii la banci ar putea evita executarea silita. Legea care amana evacuarea din locuinte pe www.coltuc.ro

Cei executati silit ar putea ataca cu apel decizia instantei. O hotarare CJUE clarifica situatia

„Cei executati silit ar putea ataca cu apel decizia instantei. O hotarare CJUE clarifica situatia „

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronuntat recent in cauza C-169/14, privind aplicarea legislatiei europene referitoare la clauze abuzive in raport cu prevederile legislatiei spaniole legate de executarea silita.

Conform informatiilor publicate pe site-ul CJUE, reclamantii Sánchez Morcillo si Abril García au semnat, la 9 iunie 2003, cu Banco Bilbao un act notarial de imprumut pentru suma de 300.500 de euro, cu o garantie ipotecara asupra locuintei acestora. Pentru ca nu au platit ratele lunare pentru restituirea imprumutului, Banco Bilbao a solicitat, la 15 aprilie 2011, plata totalitatii imprumutului, insotita de dobanzile ordinare si de intarziere, precum si vanzarea silita a bunului imobil ipotecat in favoarea sa.

in urma deschiderii procedurii de executare a ipotecii, reclamantii din litigiul principal au formulat o opozitie la aceasta, care a fost respinsa prin decizia din 19 iunie 2013 a Juzgado de Primera Instancia n° 3 din Castellón (instanta de prim grad nr. 3 din Castellón, Spania). Reclamantii din actiunea principala au declarat apel impotriva acestei decizii, care, fiind declarat admisibil, a fost trimis in fata Audiencia Provincial de Castellón (Curtea provinciala din Castellón). Instanta de trimitere arata ca, desi procedura civila spaniola permite atacarea cu apel a deciziei care, prin admiterea opozitiei formulate de un debitor, pune capat procedurii de executare ipotecara, aceasta NU permite in schimb debitorului a carui opozitie a fost respinsa sa atace cu apel hotararea instantei de prim grad prin care a fost dispusa continuarea procedurii de executare silita, se arata pe site-ul CJUE.

Avand in vedere acest lucru, instanta de trimitere are indoieli cu privire la compatibilitatea acestei reglementari nationale cu obiectivul protectiei consumatorilor urmarit de Directiva 93/13, precum si cu dreptul la o cale de atac efectiva consacrat la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. Aceasta instanta precizeaza ca deschiderea caii apelului pentru debitori s-ar putea dovedi cu atat mai importanta cu cat anumite clauze ale contractului de imprumut in discutie in litigiul principal ar putea fi considerate „abuzive” in sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 93/13.

In aceste conditii, Audiencia Provincial de Castellón a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:

„1) Este incompatibila cu articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13, care impune statelor membre obligatia de a asigura, in interesul consumatorilor, existenta mijloacelor adecvate si eficiente pentru a preveni utilizarea clauzelor abuzive in contractele incheiate cu consumatorii de catre vanzatori sau furnizori, o norma de procedura precum articolul 695 alineatul 4 din LEC, care, in ceea ce priveste dreptul la o cale de atac impotriva deciziei prin care se solutioneaza opozitia la executare care are ca obiect bunuri ipotecate sau gajate, permite atacarea cu apel doar a ordonantei prin care se dispune incetarea procedurii sau neaplicarea unei clauze abuzive si exclude calea de atac in celelalte cazuri, ceea ce are ca rezultat imediat faptul ca, in timp ce creditorul urmaritor poate formula apel atunci cand opozitia debitorului urmarit este admisa si se dispune finalizarea procedurii sau neaplicarea unei clauze abuzive, debitorul consumator nu poate formula o cale de atac in cazul in care opozitia sa este respinsa?

2) In domeniul de aplicare al reglementarii Uniunii privind protectia consumatorilor prevazut in Directiva 93/13, este compatibila cu principiul dreptului la o protectie jurisdictionala efectiva si al dreptului la un proces echitabil si la arme egale, consacrat de articolul 47 din carta, o dispozitie de drept national precum articolul 695 alineatul 4 din LEC, care, in ceea ce priveste dreptul la o cale de atac impotriva deciziei prin care se solutioneaza opozitia la executare cu privire la bunurile ipotecate sau gajate, permite atacarea cu apel doar a ordonantei prin care se dispune incetarea procedurii sau neaplicarea unei clauze abuzive si exclude calea de atac in celelalte cazuri, ceea ce are ca rezultat imediat faptul ca, in timp ce creditorul urmaritor poate formula apel atunci cand opozitia debitorului urmarit este admisa si se dispune finalizarea procedurii sau neaplicarea unei clauze abuzive, debitorul nu poate formula o cale de atac in cazul in care opozitia sa este respinsa?”.

De stiut:Conducătorul unei societăţi nu trebuie să răspundă pentru contravenţiile predecesorilor săi

De stiut:Conducătorul unei societăţi nu trebuie să răspundă pentru contravenţiile predecesorilor săi

Pe scurt, aceasta este concluzia care se desprinde din Decizia CCR care a analizat şi a admis critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din dispoziţiilor art. 82 alin. (3) teza finală din O.U.G. nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. Cazul prezintă interes inclusiv prin faptul că reglementarea, deşi abrogată, poate să producă efecte în continuare, aşa cum este situaţia de mai jos.

Prin Încheierea din 3 februarie 2014, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor menţionate, excepţie ridicată de petent în cadrul soluţionării cauzei civile având ca obiect anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, prin care a fost sancţionat cu amendă contravenţională, motivat de faptul că “în cursul exerciţiului financiar al anului 2012 a fost depăşit în structură nivelul de cheltuieli aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 814/2012″, hotărâre prin care s-a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2012 pentru Societatea “R” – S.A., pe care o reprezintă în calitate de director general, începând cu data de 26 noiembrie 2012. Sancţiunea i-a fost aplicată potrivit art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia a arătat că textul de lege criticat nu ţine cont de principiul legalităţii pedepsei, aplicabil şi în materie contravenţională, principiu care a fost instituit ca o garanţie a drepturilor şi libertăţilor.

De asemenea, arată că infracţiunea este unicul temei al răspunderii penale în general şi, prin analogie, se poate interpreta că şi în materie contravenţională este necesară atât existenţa unei fapte prevăzute de lege, cât şi făptuitorul, faţă de care operează acest principiu, ca garanţie a libertăţii persoanei.

Principiul personalităţii răspunderii – atât în materie penală, cât şi în materie contravenţională, care consacră regula conform căreia obligaţia de a avea o anumită conduită ce decurge dintr-o normă penală, cât şi răspunderea care decurge din nesocotirea obligaţiei au caracter personal, adică va răspunde numai acela care a nesocotit normele respective. Acest principiu pune în evidenţă faptul că pedeapsa va fi aplicată numai aceluia care a săvârşit o infracţiune sau a încălcat o normă imperativă.

„Ce ne rezerva viitorul:asigurarea RCA poate ajunge la 1000 de euro”

„Ce ne rezerva viitorul:sigurarea RCA poate ajunge la 1000 de euro”

Sumele pe care firmele de asigurare sunt obligate să le plătească, mai ales în ceea ce priveşte daunele morale pentru familiile victimelor din accidente rutiere,  nu mai pot fi acoperite de încasări la actualul nivel de preţ. Un scenariu deloc fantezist, care ia în calcul situaţia din Italia, arată că prima medie pentru o poliţă RCA poate urca până la 1.000 de euro, faţă de 100 de euro cât e în prezent în România.

Fenomen în desfăşurare. Tinerii au fost deja loviţi în plin. Ce fac pentru a plăti mai puţin pe RCA?

“Pericolul acesta există deja, iar acest fenomen poate fi observat  în categoria şoferilor tineri unde nivelul primelor a crescut atât de mult în funcţie de daunalitatea acestei categorii de vârstă, încât asistăm la din ce în ce mai frecvente tentative de a obţine prime ceva mai suportabile prin transferul respectivelor vehicule în proprietatea unor persoane cu vârsta ceva mai înaintată şi prin alte metode care şi ele sunt chiar mai  apropiate de falsul în declaraţii şi de tentativa de înşelăciune.”, continuă directorul FPVS.

Firmele de asigurare plătesc din ce în ce mai mult pentru familiile victimelor din accidente rutiere

Cele 11 companii româneşti autorizate să vândă RCA au plătit, în primele trei luni ale acestui an, despăgubiri pentru vătămări corporale şi deces în valoare de 133,99 milioane lei, în creştere cu 71% faţă de trimestrul I al anului 2013. Acestea au reprezentat 25% din totalul despăgubirilor plătite în baza poliţelor RCA, arată cifrele ASF.În total, asigurătorii români au plătit daune de 496,95 milioane lei pe linia RCA (40,6% din totalul despăgubirilor plătite în România), cu 4% mai mult decât în perioada similară din 2013.

„Exercitarea profesiei de avocat in alt stat membru decat cel in care a fost obtinut titlul profesional.Opinie CJUE „

„Exercitarea profesiei de avocat in alt stat membru decat cel in care a fost obtinut titlul profesional.Opinie CJUE „

 

În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea amintește mai întâi că, pentru a facilita exercitarea cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un alt stat membru decât cel în care s-a obținut calificarea profesională, Directiva privind stabilirea avocaților instituie un mecanism de recunoaștere reciprocă a titlurilor profesionale ale avocaților migranți care doresc să își exercite profesia sub titlul profesional de origine. Legiuitorul Uniunii a intenționat astfel să elimine disparitățile dintre condițiile de înregistrare naționale care se aflau la originea unor inegalități și a unor obstacole în calea liberei circulații. Directiva urmărește, așadar, să realizeze o armonizare completă a condițiilor aplicabile în ceea ce privește dreptul de stabilire al avocaților.

 

 

Curtea a statuat deja că prezentarea unui certificat care să ateste înregistrarea în statul membru de origine este singura condiție pentru înregistrarea persoanei în cauză în statul membru gazdă, pentru ca respectiva persoană să poată profesa în acest stat membru sub titlul profesional din statul membru de origine

Revenirea într-un stat membru pentru a exercita în acesta profesia de avocat sub titlul profesional obținut în alt stat membru nu constituie o practică abuzivă. Pentru resortisanții Uniunii, posibilitatea de a alege statul membru în care să își obțină titlul profesional și pe cel în care să își practice profesia este inerentă exercitării libertăților fundamentale garantate prin tratate.

 

După ce și-au obținut diploma universitară în drept în Italia, doi resortisanți italieni (domnii Angelo Alberto și Pierfrancesco Torresi) au obținut o diplomă universitară în drept în Spania. La 1 decembrie 2011, aceștia au fost înscriși ca avocați în tabloul Ilustre Colegio de Abogados de Santa Cruz de Tenerife (Baroul Santa Cruz de Tenerife, Spania). La 17 martie 2012, domnii Torresi au solicitat Consiliul Baroului Macerata (Italia) înscrierea lor[3] în „secțiunea specială a tabloului avocaţilor”. Această secțiune include avocații care dețin un titlu profesional eliberat în alt stat membru decât Italia, dar care sunt stabiliți în această țară.

Întrucât Consiliul Baroului Macerata nu s-a pronunțat în termenul stabilit, domnii Torresi au sesizat Consiglio Nazionale Forense (Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din Italia, denumit în continuare „CNF”) pentru ca acesta să se pronunțe cu privire la cererile lor de înscriere. Domnii Torresi susțin că normele în vigoare nu prevăd decât o singură condiție pentru înscriere, și anume prezentarea unui „certificat care să ateste înregistrarea la autoritatea competentă a statului membru de origine” (în speță, Spania). Întrucât această condiție a fost îndeplinită în speță, domnii Torresi consideră că ar fi trebuit să fie înscriși pe listă.

CNF consideră că domnii Torresi nu pot să invoce Directiva privind stabilirea avocaților în cazul în care obținerea titlului profesional în Spania are drept unic scop eludarea dreptului italian privind accesul la profesia de avocat și constituie astfel o exercitare abuzivă a dreptului de stabilire. CNF întreabă, așadar, Curtea de Justiție dacă autoritățile competente ale unui stat membru pot să refuze, invocând un abuz de drept, înscrierea în tabloul avocaților a resortisanților naționali care, după obținerea unei diplome universitare în țara lor, s-au deplasat în alt stat membru pentru a dobândi acolo calificarea profesională de avocat și au revenit apoi în primul stat membru pentru a exercita în acesta profesia de avocat sub titlul profesional obținut în cel de al doilea stat

 

SURSA

 

CJUE

 

„Ce trebuie modificat in Legea adoptiei din Romania.Adoptie copil Romania „

„Ce trebuie modificat in Legea adoptiei din Romania.Adoptie copil Romania „

In sistemul de protectie din Romania sunt, in acest moment, circa 60.000 de copii, insa putin peste o mie se gasesc pe listele de adoptie. Aceasta pentru ca, spun autoritatile, nu toti copiii lasati in carca statului sunt lipsiti de parinti, ci doar abandonati o vreme din saracie, iar, pe de alta parte, la doi ani de la ultima modificare a legii, sustin reprezentantii asociatiilor nonguvernamentale, procedura prin care un copil devine adoptabil este una extrem de dificila si de birocratica.

Toate rudele, consultate la adoptie

De 10 ani, asociatiile nonguvernamentale se zbat sa obtina o modificare legislativa care sa usureze adoptiile si sa redea speranta orfanilor romani de a avea o familie proprie. Iata care sunt, in opinia acestora, cateva dintre impedimentele legii, care condamna copii nevinovati la suferinta.

1. Acceptul rudelor pana la gradul IV. „Este cea mai mare lacuna, in conditiile in care noul Cod Civil prevede ca doar parintii firesti sau tutorele trebuie sa fie de acord cu adoptia”, explica Azota Popescu, presedinta Asociatiei Catharsis Brasov. Obtinerea consimta mantu lui rudelor pana la gradul IV este apreciata drept anevoioasa si consumatoare de timp nepermis de mult si de catre Irina Popescu, reprezentanta Asociatiei SOS Infertilitatea: „Aceasta prevedere este contrara interesului superior al copilului, ea fiind principala responsabila pentru varsta ridicata a copiilor declarati adoptabili si pentru problemele grave de sanatate dobandite de acestia in timpul cat raman in cadrul sistemului, lipsiti de atentia si de afectiunea necesare unei dezvoltari normale”. Reprezentantii asociatiilor propun deschiderea procedurii de adoptie dupa obtinereaconsimta – mantului parintilor, sau cel mult al bunicilor.

2. Atestatul de parinte adoptator, valabil un an. Pana in 2011, legea prevedea ca familiile sa obtina un atestat pe un an, dupa care, la cerere, valabilitatea acestuia putea fi extinsa inca un an, daca nu se primea niciun copil catre adoptie. Acum, dupa modificarile de acum doi ani, valabilitatea atestatului este de un an, dupa care familia adoptatoare trebuie sa reia intreaga procedura, in conditiile in care doar evaluarea dureaza 6 luni.

3. Lipsa sanctiunilor pentru functionarii care nu respecta legea. „In numeroase cazuri, legea existenta nu e aplicata, cum este situatia bebelusilor abandonati in maternitati cu parinti necunoscuti, carora ar trebui sa li se deschida procedura adoptiei in circa 30 de zile, lucru care nu se intampla in prezent”, spune Irina Popescu. Aceasta sa permita parintilor biologici care doresc sa renunte la nou-nascuti sa cedeze tutela cui doresc si sa permita adoptia, fara alte procedure greoaie, fireste, dupa verificarea indeplinirii tuturor conditiilor necesare pentru a preveni abuzurile.

„Cum Facem in cazul contestarii unei decizii de pensionare?In concret”

„Cum Facem in cazul contestarii unei decizii de pensionare?In concret”

Persoana îndreptăţită în obţinerea unei anumite categorii de pensie trebuie să formuleze şi să depună o cerere în vederea obţinerii pensiei respective. Astfel, legiuitorul arată că  pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.

Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana.

Pentru persoanele din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.

Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010, şi se acordă de la data înregistrării cererii.

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, respectiv de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii. Decizia respectivă cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

Decizia casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de cinci zile de la data emiterii.

Cum procedăm dacă suntem nemulţumiţi de decizia de pensionare comunicată de casa teritorială de pensii / casa de pensii sectorială?

În situaţia în care persoana îndreptăţită în obţinerea unei anumite categorii de pensie este nemulţumită de conţinutul deciziei comunicate, potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, decizia de pensie emisă de casa teritorială de pensii / casa de pensii sectorială poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii *.

Potrivit legiuitorului, Comisia Centrală de Contestaţii funcţionează în cadrul CNPP.

Ce se întâmplă dacă decizia de pensionare nu este contestată potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 în termenul de 30 de zile de la comunicare?

În situaţia în care decizia de pensionare nu este contestată în termenul de 30 de zile de la comunicare, aceasta este definitivă, prezumându-se faptul că destinatarul deciziei de pensionare este de acord cu decizia respectivă ce i-a fost comunicată de casa teritorială de pensii / casa de pensii sectorială.

Este obligatorie contestarea deciziei de pensionare potrivit  art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 sau partea se poate îndrepta direct către instanţa de judecată?

Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării (potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010) reprezintă procedură administrativă prealabilă obligatorie, fără caracter jurisdicţional.

Aceasta presupune că, în situaţia în care contestatorul nu a formulat contestaţie potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, ci s-a adresat direct cu contestaţie către instanţa de judecată, tribunalul va admite excepţia prematurităţii invocată fie de partea adversă, fie din oficiu de către instanţă şi, pe cale de consecinţă, va respinge ca prematur formulată cererea contestatorului reclamant.

Pe cale de consecinţă reţinem că respectiva contestaţie formulată în baza art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 reprezintă o procedură prealabilă obligatorie ce trebuie îndeplinită de către cel căruia i se comunică decizia de pensionare, mai înainte ca acesta să acţioneze în instanţă casa teritorială de pensii / casa de pensii sectorială care a emis respectiva decizie.

Care este termenul de soluţionare a contestaţiei formulate potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010?

Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.

Cum se procedează în soluţionarea contestaţiei formulate potrivit  art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010?

Potrivit art. 150 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, în soluţionarea contestaţiei, Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv comisia de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă o hotărâre.

Hotărârea Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv a comisiei de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanei în cauză şi casei teritoriale de pensii sau casei de pensii sectorială interesată, după caz, în termen de cinci zile de la adoptare.

Poate fi atacată hotărârea Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv a comisiei de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii?

În conformitate cu prevederile art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, hotărârea prevăzută la art. 150 alin. 3 poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Reţinem că nesoluţionarea contestaţiei (în termen de 45 de zile de la data înregistrării acesteia) şi necomunicarea în termenul legal (de cinci zile de la adoptare) a hotărârii Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv a comisiei de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii nu împiedică accesul la justiţie. Aceasta presupune că, chiar dacă contestatorului nu i-a  fost soluţionată contestaţia prin adoptarea unei hotărâri în cele 45 de zile de la data înregistrării acesteia sau nu i-a fost comunicată hotărârea adoptată în termenul legal de cinci zile de la adoptare, acesta are dreptul de a formula o acţiune în instanţă.

Ce se întâmplă dacă  hotărârea prevăzută la art. 150 alin. 3  din Legea nr. 263/2010 nu este atacată la instanţele judecătoreşti în termenul de 30 de zile de la comunicare?

În situaţia în care hotărârea prevăzută la art. 150 alin. 3  din Legea nr. 263/2010 nu este atacată la instanţele judecătoreşti în termenul de 30 de zile de la comunicare, aceasta este definitivă.

Care sunt cheltuielile de judecată suportate de o persoana care formulează contestaţii împotriva unei decizii de pensionare?

Legiuitorul arată că cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale (asa cum sunt cele referitoare la contestatiile la deciziile de pensionare), sunt scutite de taxa de timbru.

Vezi cum scapi de taxa de reziliere a contractului de telefonie mobila

„Marii operatori de telefonie mobila din Romania impun clientilor mai multe conditii in cazul in care acestia vor sa renunte la contracte inainte de termenul de expirare, inclusiv plata unor taxe de reziliere. Considerate abuzive, trebuie sa stii ca de aceste taxe poti scapa. Vezi ce spun specialistii”

„In primul rand aceasta taxa este o clauza abuziva. In practica, lucrurile stau simplu: operatorul trebuie anuntat din timp de faptul ca vrei sa denunti contractul incheiat, si anume cu 30 de zile inainte de perioada de la care vrei sa inceteze serviciul”, sustine avocatul Marius Vicentiu Coltuc.

El arata ca daca procedura notificarii e similara la cei trei operatori de telefonie mobila cu putere semnificativa pe piata (Orange, Vodafone, Cosmote), tarifele de reziliere difera, desi legea e aceeasi pentru toti.

Cand poti renunta la abonamentul Orange

Clientii Orange trebuie sa stie ca pot rezilia contractul de telefonie mobila in cazul in care considera ca operatorul nu a respectat parametrii de calitate. Rezilierea se face in scris, printr-o notificare transmisa cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte de data rezilierii.

Totodata, denuntarea unilaterala din partea clientului este posibila doar in anumite situatii, si anume:

– la expirarea perioadei mentionate in oferta comerciala care a stat la baza incheierii contractului, cu acordarea unui preaviz de minimum 30 de zile, prin scrisoare recomandata cu dovada de primire si cu conditia achitarii tuturor datoriilor catre Orange Romania;
– daca se majoreaza tarifele abonamentului Orange contractat;
– ca urmare a decesului clientului;
– in orice alte cazuri prevazute in mod expres in prezentul contract sau in lege.

Operatorul de telefonie mobila, precizeaza ca, in cazul in care consumatorul denunta contractul inainte de perioada minima contractuala sau, dupa caz, perioada minima prevazuta in oferta speciala, va fi obligat la plata de despagubiri. Acestea consta in contravaloarea abonamentului contractat inmultit cu numarul de luni ramase pana la expirarea perioadei minime contractuale.

In vederea exercitarii dreptului la denuntarea unilaterala a contractului de catre consumator, Orange pune la dispozitia formulare standard, care pot fi gasite in magazinele Orange Romania.

Denuntarea unilaterala se poate face, insa, si verbal. Totusi, Orange precizeaza ca nu poate fi garantata protectia clientului impotriva abuzurilor care pot aparea in legatura cu denuntarea contractului in acest mod.

150 euro despagubiri la Vodafone, daca incetezi contractul inainte de termen

Clientii Vodafone pot solicita incetarea prezentului contract printr-o notificare adresata Vodafone, cu 30 de zile inainte de data de la care doresc incetarea contractului. Notificarea se face sub forma unei scrisori recomandate cu confirmare de primire.

La incetarea contractului si dezactivarea cartelei SIM, clientii se obliga sa achite toate datoriile catre Vodafone, dar si o despagubire suplimentara pentru incetarea contractului inainte de termen, in cazul in care au beneficiat de oferte promotionale.

Astfel, clientul care solicita incetarea contractului inainte de durata minima, datoreaza o despagubire egala cu valoarea prejudiciului cauzat. Insa, prejudiciul se calculeaza pornind de la suma de 150 euro. In cazul in care clientul a achizitionat la activare un telefon compatibil UMTS/Vodafone Internet on Your Mobile (IOYM) subventionat, valoarea despagubirilor se calculeaza pornind de la suma de 270 euro, durata minima contractuala si numarul de luni ramase pana la expirarea duratei contractuale.

Despagubiri de pana la 800 lei pentru denuntarea abonamentului la Cosmote

Si la Cosmote denuntarea abonamentului din partea consumatorului se face prin notificare scrisa, intr-un termen de cel putin 30 de zile inainte de data de la care se doreste incetarea serviciilor. Insa, clientul trebuie sa-si achite integral sumele datorate in baza contractului incheiat.

Daca abonamentul este denuntat inainte de perioada prevazuta in contract, Cosmote poate percepe despagubiri, denumite “costuri de incetare”. Sumele se percep pentru fiecare Cartela SIM dezactivata, dupa cum urmeaza:

– daca incetarea contractului a intervenit la mai putin de 3 luni fata de sfarsitul perioadei prevazute in contract, costurile – de incetare sunt echivalentul a 100 lei/Cartela SIM dezactivata;
– daca incetarea contractului a intervenit la mai mult de 3 luni dar la mai putin de 6 luni fata de sfarsitul perioadei – prevazute in contract, costurile de incetare sunt echivalentul a 200 lei/Cartela SIM dezactivata;
– daca incetarea contractului a intervenit la mai mult de 6 luni dar la mai putin de 12 luni fata de sfarsitul perioadei prevazute in contract, costurile de incetare sunt echivalentul a 400 lei/Cartela SIM dezactivata;
– daca incetarea contractului a intervenit la mai mult de 12 luni fata de sfarsitul perioadei prevazute in contract, costurile de incetare sunt echivalentul a 800 lei/Cartela SIM dezactivata.

Ce drepturi iti confera legea

Lege nr. 193/2000 reglementeaza clauzele abuzive in contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Actul normativ, modificat prin legea Legea nr. 161/2010, prevede drept clauza abuziva impunerea consumatorului, prin contract, a unei clauze referitoare la plata unei sume fixe in cazul denuntarii unilaterale.

Totodata, este interzisa prelungirea automata a unui contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta.

Aceeasi lege prevede ca nu poate fi modificat contractul de catre comerciant, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu.

De asemenea, consumatorul nu poate fi obligat la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant.

Pe de alta parte, specialistii ANCOM atrag atentia ca utilizatorii care doresc pastrarea numarului de telefon la schimbarea furnizorului de telefonie trebuie sa fie atenti inclusiv la contractul pe care il au cu furnizorul de la care pleaca, pentru a beneficia pe deplin de avantajele portabilitatii.

ANCOM sfatuieste utilizatorii sa verifice daca la data la care urmeaza sa se efectueze portarea a expirat perioada minima contractuala cu furnizorul pe care il parasesc. In caz contrar, cel mai probabil va trebui sa plateasca penalitati de reziliere anticipata a contractului, deoarece transferul numarului la un alt furnizor nu anuleaza datoriile fata de vechiul furnizor.

Coltuc.ro . – Avocat Coltuc a incheiat un parteriat publicistic cu bizenergy.ro

„Articolul va avea in vedere plecarea Enel din Romania si consecintele pentru Romania”

Puteti citi un rezumat aici

Cum se va schimba piata de energie dupa plecarea ENEL?

Piaţa de energie electrică din România nu va fi influenţată semnificativ de decizia Enel de a-şi vinde activele de distribuţie şi furnizare din România, a declarat, avocat Coltuc Marius .

Piaţa de energie din România nu se va schimba foarte mult odată cu plecarea celor de la Enel, pentru că, în principal, piaţa depinde de consum, de cerere, de ofertă, care nu se vor schimba. Se va schimba doar structura acţionariatului, proprietarul’, a continuat el.

CE FACILITĂŢI SE ACORDĂ PRIN PROGRAMUL SRL-D.Cum se face srl-d?DOC.PDF

CE FACILITĂŢI SE ACORDĂ PRIN PROGRAMUL SRL-D.Cum se face srl-d?

 WORD.DOC CE FACILITĂŢI SE ACORDĂ PRIN PROGRAMUL SRL si PDF CE FACILITATI SE ACORDA PRIN PROGRAMUL SRL D

Conform Legii nr. 97/2014, prin programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor se vor acorda facilităţi “pentru microîntreprinderile nou-înfiinţate, conduse de întreprinzători debutanţi în afaceri, care desfăşoară pentru prima dată activitate economică, prin intermediul unei societăţi cu răspundere limitată”.

În prezent, în Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2011 se prevede că pot beneficia de facilităţile programului întreprinzătorii tineri în vârstă de cel mult 35 de ani.

În ceea ce priveşte obligaţiile care trebuie îndeplinite, notificarea în scris cu privire la înfiinţare se va face în cel mult 30 de zile lucrătoare de la înregistrare, faţă de zece zile lucrătoare, aşa cum este în prezent. Totodată, se introduce precizarea că salariaţii (cel puţin doi) angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată (care trebuie menţinuţi în activitate până la pierderea calităţii de microîntreprindere a unui întreprinzător debutant în afaceri) trebuie să aibă normă întreagă.

Atenţie! Prevederea referitoare la angajaţii cu normă întreagă se va aplica doar întreprinderilor nou-înfiinţate după data de 11 iulie 2014.

CE FACILITĂŢI SE ACORDĂ PRIN PROGRAMUL SRL-D

Odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi, întreprinzătorii debutanţi în afaceri vor beneficia de următoarele facilităţi prin Programul SRL-D:

• acordarea unei alocaţii financiare nerambursabile de cel mult 50% – dar nu mai mult de 10.000 de euro sau echivalentul în lei – din valoarea proiectului aferent planului de afaceri, pentru care se face dovada surselor de cofinanţare;

• garanţii pentru creditele contractate de beneficiari pentru realizarea planurilor de afaceri acceptate, până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita a 80.000 de euro sau echivalentul în lei;

• scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariaţi (angajaţi pe perioadă nedeterminată);

• scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la oficiile registrului comerţului pentru înregistrarea microîntreprinderii şi de la plata tarifului pentru publicarea în Monitorul Oficial, Partea a IV-a;

• consiliere, instruire şi sprijin.

Programul SRL-D se aplică până în 2020, iar în fiecare an vor exista cel puţin 550 de beneficiari.

Cum contest in concret la cnsc o achizitie-licitatie publica.Sa nu uitam garantia de buna conduita

Începând cu data de 01.07.2014, contestaţiile depuse la CNSC trebuie să conţină dovada constituirii garanţiei de bună conduită, conform Art. I. pct. 4 din OUG 51/30.06.2014, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Cum contest in concret la cnsc o achizitie-licitatie publica.
Cum contest in concret la cnsc o achizitie-licitatie publica.

Cuprinsul contestaţiei:

Art. 270 alin.(1) din OUG nr. 34/2006 prevede elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie, respectiv:

a) numele, domiciliul sau reşedinţa contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor şi codul unic de înregistrare. În cazul persoanelor juridice se vor indica şi persoanele care le reprezintă şi în ce calitate;

b) denumirea şi sediul autorităţii contractante;

c) denumirea obiectului contractului de achiziţie publică şi procedura de atribuire aplicată;

d) obiectul contestaţiei;

e) motivarea în fapt şi în drept a cererii;

f) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în care este posibil;

g) semnătura părţii sau a reprezentantului persoanei juridice.

La redactarea şi depunerea contestaţiei veţi avea în vedere şi următoarele recomandări:

  • contestaţia se formulează în limba română, în caz contrar urmând a fi însoţită de traducerea ei în limba română;
  • pentru contestatorii cu domiciliul/reşedinţa/sediul în străinătate este utilă indicarea unei adrese de corespondenţă din România, pentru a nu fi afectată celeritatea soluţionării contestaţiei;
  • în contestaţie se vor menţiona şi alte date de contract ale contestatorului şi autorităţii contractante, respectiv numerele de telefon şi fax, adresele de e-mail;
  • procedurile de atribuire sunt cele enumerate de OUG nr. 34/2006: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluţii;
  • obiectul contestaţiei reprezintă solicitarea pe care contestatorul o adresează Consiliului, respectiv anularea unui act al autorităţii contractante, obligarea autorităţii la a emite un act, obligarea autorităţii la a lua o anumită măsură de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim etc., conform art. 255 alin. (1) şi art. 256 ind. 2 alin. (1) din OUG nr. 34/2006. Obiectul contestaţiei nu trebuie confundat cu actul autorităţii contractante care este atacat;
  • se va preciza care este actul atacat prin contestaţie şi data luării lui la cunoştinţă de către contestator. Prin act al autorităţii contractante se înţelege orice act administrativ, orice altă operaţiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzute de OUG nr. 34/2006, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire;
  • la motivarea în drept a contestaţiei se vor arăta care sunt textele legale pe care le-a încălcat autoritatea contractantă prin actul atacat prin contestaţie;
  • în cadrul mijloacelor de probă anexate la contestaţie se va depune şi copia actului atacat, dacă este posibil;
  • semnătura persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice contestatoare trebuie să fie olografă şi în original. Când contestaţia este formulată prin împuternicit (mandatar), este necesară anexarea originalului împuternicirii de semnare a contestaţiei în numele contestatorului.

Important: Contestaţia trebuie transmisă în termenul legal atât Consiliului, cât şi autorităţii contractante.

VEZI MODEL AICI

Antet contestator (în cazul persoanelor juridice)

……………………………..

Număr de înregistrare şi data (de la contestator)

……………………………..

Către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, 030084, România

Spre ştiinţă: …………… (denumirea şi sediul autorităţii contractante)

Subsemnatul/subscrisa ………………………………. (nume persoanei fizice/denumirea persoanei juridice), cu domiciliul/sediul în ………………………………, cod unic de înregistrare (în cazul persoanelor juridice) …………, telefon ………….., fax …………, e-mail ………….., reprezentată legal prin ………………………. (numele şi funcţia pe care o ocupă reprezentantul în cadrul persoanei juridice), în calitate de persoană care se consideră vătămată de către autoritatea contractantă ………………………. (denumirea autorităţii contractante), cu sediul în ……………………….,

în temeiul art. 255 şi 256 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, formulez prezenta

CONTESTAŢIE

la procedura de ……………….. (licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog competitiv, negociere cu sau fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, cerere de oferte, concurs de soluţii), publicată pe SEAP sub nr. ……… din data de ………., organizată de autoritatea contractantă pentru atribuirea contractului de furnizare/servicii/lucrări …………………………. (denumirea contractului), cu data de deschidere a candidaturilor/ofertelor în ……………. .

Actul (sau actele) autorităţii contractante pe care îl consider nelegal şi pe care îl contest este ……………………….. [a se vedea art. 255 alin. (3) din ordonanţă], despre care am luat cunoştinţă la data de …………………, conform comunicării pe care o anexez în copie, primită de la autoritatea contractantă.

Motivele care stau la baza contestaţiei sunt:

– în fapt …………………………. (se prezintă situaţia de fapt care a condus la vătămarea persoanei contestatoare);

– în drept …………………………… (se vor arăta care sunt textele legale pe care le-a încălcat autoritatea contractantă prin actul atacat prin contestaţie).

În sprijinul contestaţiei depun următoarele mijloace de probă (copiile de pe înscrisuri se vor certifica de contestator pentru conformitate cu originalul):

– ……………………… ;

– ……………………… .

Faţă de cele evocate mai sus, vă solicit să dispuneţi ……………….. [se va menţiona solicitarea care formează obiectul contestaţiei, respectiv: anularea unui act al autorităţii contractante, obligarea autorităţii la a emite un act, obligarea autorităţii la a lua o anumită măsură de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim etc., conform art. 255 alin. (1) şi art. 256 ind. 2 alin. (1) din ordonanţă].

Prezenta contestaţie, împreună cu actele anexate ei, a fost/va fi comunicată şi autorităţii contractante, potrivit art. 271 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

Numele/denumirea contestatorului (şi a reprezentantului său, dacă este cazul) ……..

………………………………….

(semnătura şi, dacă este cazul, ştampila)

Domnului Preşedinte al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

Proces colectiv impotriva bancilor – 2014.Procesele impotriva bancilor, la Inalta Curte de Casatie si Justitie?

Fostul sef liberal al ANPC: Demiterea mea ar putea fi legata de procesele cu bancile

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

Bogdan Nica, eliberat luni din functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), a criticat modul in care premierul Victor Ponta a actionat in cazul demiterii sale si a vorbit despre motivele care ar putea explica aceasta decizie.

Liberalul a denuntat lipsa de comunicare din partea premierului pe parcursul celor doi ani de activitate la conducerea ANPC si a facut referire la razboiul cu bancile purtat de institutia pe care a reprezentat-o pana de curand, din cauza clauzelor abuzive din contractele de credit.

Nica a afirmat ca a aflat de la presa ca nu mai este presedintele ANPC, fara a i se fi comunicat nimic in prealabil. Mai mult, nici macar presedintele PNL, Crin Antonescu, nu a fost informat cu privere la aceasta demitere.

Decizia a fost publicata luni in Monitorul Oficial.

Presedintele de la Protectia Consumatorului a fost eliberat din functie de Ponta

„Sa fie anuntat presedintele partidului din care fac parte. Domnul Antonescu a spus ca se abtine, eu nu am tacut la plagiat. Eu nu am copiat nici la scoala. (…) Poate ca nu trebuie sa aparem (la televizor – n.red.), poate trebuie sa apara doar domnul Ponta. (…) Daca mai trebuie cineva sa ma convinga de acest proiect (USL – n.red.), m-a convins Victor Ponta. (…)

Proces colectiv impotriva Bcr – 2014

Tribunalul Bucureşti face o mutare importantă în procesele colective împotriva băncilor şi se pronunţă în mare măsură în favoarea clienţilor şi împotriva Băncii Comerciale Române, constatând existenţa unor clauze abuzive în contractele de credit. Dobânzile rămân însă nechimbate.

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

Instanţa a decis că sunt nule clauzele contractuale care prevăd perceperea de către bancă a comisioanelor de risc şi de administrare calculate la valoarea iniţială a creditului şi a dispus ca acestea să fie eliminate. Sumele percepute de către bancă cu acest titlu vor fi restituite clienţilor. Măsurile privind comisionul de risc se referă la contractele pentru credite de nevoi personale.

De asemenea, vor fi emise noi grafice de rambursare.

Proces colectiv impotriva bancilor – 2014

Suntem la o distanta de aproape 4 ani de la declansarea proceselor colective contra bancilor care aveau clauze abuzive in contractele cu consumatorii. Marea majoritate a acestor procese sunt deja finalizate cu decizii irevocabile ale instantelor, favorabile consumatorilor. Acele clauze pe care le-am atacat ca fiind abuzive sunt evacuate din contracte in acest moment, iar bancile pirite au devenit debitoare ale consumatorilor, fiind obligate sa restituie, cu titlu de plata nedatorata, toate sumele incasate in baza clauzelor declarate abuzive (sa observam ineditul situatiei: de esenta sa, banca este creditor in contractele de credit, dar in aceste litigii este debitor).

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

Precizez ca nu toate clauzele abuzive au fost evacuate din contracte, pe motiv ca nu toate au fost atacate. Spre exemplu, clauzele de denominare a platilor in franci elvetieni (calificate recent de Avocatul General la CJUE, Niels Wahl, drept „clauze abuzive”) se aplica in continuare, desi sunt pe rol, incepind cu 31 ianuarie 2014, 11 procese in care un numar de 1200 de consumatori ataca si aceasta clauza ca fiind aubziva.

Precizez, de asemenea, ca nu toate contractele de acelasi tip au fost atacate cu actiuni intemeiate pe legislatia de interdictie a clauzelor abuzive. In fapt, procesele colective de care vorbim au implicat cam 3000 de persoane (la care se adauga un numar de 10-12 mii de alte procese, colective sau individuale, care s-au organizat pe baza modelului setat de noi in anul 2010). O picatura intr-un ocean, caci in anul 2010 erau peste 5,4 milioane de persoane in contracte de retail cu bancile, in timp ce in 2013 mai ramasera inca 3 milioane de persoane. Restul acesta imens de consumatori sunt obligati, in continuare, sa suporte efectele clauzelor abuzive, desi art. 6 din Legea nr. 193/2000 dispune ca, odata constatat caracterul abuziv al unor clauze in contracte, aceste clauze nu mai au efect fata de consumator. Din perspectiva Directivei UE 93/13 (mai ales art. 7 din Directiva) si a jurisprudentei CJUE data in aplicarea si interpretarea Directivei, aceasta situatie este de-a dreptul bizara (desi noi suntem, totusi, obisnuiti cu conceptul de relativitate a efectelor hotaririi judecatoresti). Multe cauze solutionate la CJUE, dintre care cele mai recente sunt cauza J. C. Camino si cauza M. Aziz, statueaza ca dreptul procedural intern nu poate conduce la o situatie in care drepturile conferite de directiva consumatorilor sa fie direct sau indirect invalidate. Daca acesta ar fi efectul, atunci o astfel de norma procedurala interna trebuie inlaturata de la aplicare (art. 148 alin. 2 Constitutie). Or, ceea ce principiul relativitatii efectelor hotaririi judecatoresti impune si predicatorii acestuia propavaduiesc este, in acest domeniu, tocmai invalidarea drepturilor consumatorilor de a nu fi afectati de clauze abuzive. A se observa ca eu nu contest principiul relativitatii efectelor hotaririi judecatoresti. Exista insa situatii, cistigate deja dreptului romanesc, cind o hotarire judecatoreasca are efecte fie fata de o colectivitate, fie fata de toata lumea. Exemplele cele mai la indemina sunt din contenciosul administrativ. Nu inteleg de ce se refuza acest efect in domeniul clauzelor abuzive, unde exista si texte exprese, si jurisprundenta a CJUE care obliga la extinderea erga omnes a efectului constatarii caracterului abuziv al unor clauze din contractele tip. Singurele „explicatii„ sunt conjuncturale: daca s-ar accepta acest efect, bancile vizate ar pierde. Trist. Autoritatile si ONG-urile bancare prefera perpetuarea unui abuz, pentru ca a face dreptate in acest domeniu ar insemna falimente de banci. Si, nu-i asa, aceste corporatii sunt prea mari pentru a fi lasate sa falimenteze.

Procese care sa tinda la eliminarea cu titlu general si cu efect erga omnes a acestor clauze abuzive din toate contractele-tip nu s-au declansat decit la inceputul anului 2014. Din declaratiile oficiale ale ANPC (singura entitate care are, in acest moment, legitimare procesuala activa in astfel de class action) rezulta ca sunt pe rol 11 astfel de procese.

De asemenea, exista asociatii pentru protectia consumatorilor, cum este Parakletos, care se va lansa in 27 februarie, si care vor putea declansa astfel de procese in momentul in care vor intruni conditiile minimale pentru a avea legitimare procesuala activa (minim 3000 de membri si minim 10 filiale judetene).

Proces colectiv franci elvetieni – 2014

Anul 2010 a adus o explozie a numărului de procese intentate băncilor de către clienţii presoane fizice. Mersul greoi al sistemului juridic din România a făcut ca abia în a doua jumătate a anului 2011 să apară cea mai mare parte a sentinţelor definitive.

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

Procesele colective îndreptate împotriva băncilor mari din sistem precum Volksbank şi BCR s-au derulat mai greu până în prezent, pronunţarea sentinţei fiind amânată în mai multe rânduri.

Ceva mai repede s-au mişcat procesele individuale, unde clienţii care au dat în judecată băncile pentru clauzele abuzive din contractele de credit au obţinut de foarte multe ori câştig de cauză.

Cele mai multe procese au fost îndreptate împotriva Volksbank, unde instanţele de judecată au constatat, de altfel, cele mai multe nereguli şi au dat cele mai multe sentinţe favorabile clienţilor. Dar şi celelalte bănci au fost bătute în tribunal.

Volksbank

Banca austraică Volksbank a fost dată în judecată pentru clauzele abuzive din contractele de credit încă din anul 2008, cu mult înainte ca OUG 50 – adaptarea deciziei CE 48 – să intre în atenţia autorităţilor române.

Volksbank a fost obligată în mai multe rânduri, prin sentinţe definitive şi irevocabile, să restituie clienţilor banii din comisioanele considerate abuzive şi să modifice clauzele contractuale.

Din informaţiile culese cu ajutorul clienţilor nemulţumiţi ai Volksbank şi prin verificarea Judecătoriilor şi Tribunalelor din ţară am identificat peste 100 de procese cu sentinţe definitive şi irevocabile împotriva Volksbank şi în favoarea clienţilor.

Beneficiarii creditelor au reclamat existenţa clauzelor abuzive în contractele de credit. Comisia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin oficiile judeţene a chemat în instanţă banca în multe cazuri în urma sesizărilor făcute de clienţi. Judecătorii au dispus eliminarea clauzelor contractuale abuzive privind perceperea comisoanelor de risc, au amendat Volksbank, de regulă cu 1.000 de lei şi au pus banca să plăteacă cheltuielile de judecată.

Mult mai bine au ieşit clienţii care au dat în judecată Volksbank pe cont propriu. Instanţele au dispus eliminarea comsioanelor ilegale, dar şi restituirea de către Volksbank a banilor pe care i-a perceput cu titlul de comision de-a lungul timpului. Şi sumele nu sunt deloc mici.

La Slatina, în dosarul 1822/207/2011, în octombrie 2011, Tribunalul Olt a hotărât să menţină decizia Judecătotiei Caracal în care Volksbank România era obligată să elimine comisionul de risc din contractul de credit şi să resituie titularilor o sumă de 12.658 de franci elveţieni, bani percepuţi în contul acestui comison între martie 2008 şi noiembrie 2010.

Instanţa a decis că este nefondată cererea clienţilor ca dobânda să rămână fixă la 3,99% pe an. Procesul a durat de la iniţiere la soluţia finală şapte luni. În alte cinci dosare identificate la Caracal, Volksbank este obligată să resituie între 3.000 şi 6.700 de franci elveţieni pentru comisionul de risc. La Judecătoria Slatina, Volksbank a pierdut în 44 de dosare şi a fost obligată să restituie contravaloarea comisoanelor de risc, hotărârii menţinute de Tribunalul Olt. Pe 23 februarie, anul curent,  Tribunalul a respins recursul Volksbank în trei cazuri. Alte şase sentinţe la care Volksbank a făcut recurs trebuiau pronunţate în 8 martie, şi încă trei la sfârşitul lunii.

În unele cazuri în acţiuni intentate împotriva Volksbank de către Protecţia Consumatorului, instanţa a permis persoanelor prejudiciate de bancă ca acestea să ceară restituirea banilor percepuţi în comisionul de risc, fără a mai fi nevoie de un nou proces.

Tot la Slatina, în dosarul 4791/311/2011, clienţii care au chemat în judecată Volksbank au obţinut eliminarea clauzelor abuzive prin care banca putea să schimbe dobânda, iar instanţa a dispus ca dobânda să fie fixă de 3,99% pe an, una dintre cele mai mici din ţară. Pe 1 martie, Tribunalul a respins recursul băncii şi a obligat-o şi la plata unor cheltuieli de judecată de 500 de lei. Titluarii contractului se mai află într-un proces cu Volksbank, şi au primit o sentinţă favorabilă pe 8 martie.

În dosarul 155/207/2011 de la Caracal s-a lăsat cu o pagubă de 3.046 de franci pentru Volksbank din restituirea comisionului de risc, în 3224/207/2011 cu 4980 CHF, în 2779/207/2011 cu 6659 CHF, în 1822/207/2011 cu 12658 CHF, în 2850/207/2011 cu 4710 CHF.

În total, din sentinţele pronunţate identificate de noi, acolo unde s-au specificat sumele, Volksbank ar fi trebuit să resituie aproximativ 100.000 de franci elveţieni, 135.000 de lei şi 22.500 euro.

Afară de cele 44 de dosare cu sentinţe definitive şi irevocabile din Olt, am identificat peste 120 în restul ţării, din care peste 30 numai în Argeş.

În articolul publicat luni puteţi citi mai multe despre procesele împotriva Volksbank, în special despre cele în care instanţa a arătat că dobânzile variabile, aşa cum erau ele reglementate de către clauzele contractuale, sunt abuzive. Aşa că aceastea au fost eliminate şi clienţii au rămas cu dobânzi fixe de 3,99% – 4,25% pe an la creditele în franci.

Raportul anual pe 2010, ultimul disponibil, arată că Volksbank era împlicată în 925 de litigii (nu se specifică natura lor), avea înregistrate 588 de plângeri şi existau 1.929 de plângeri potenţiale ale clienţilor pentru care banca constituise provizioane de 8,24 milioane de lei.

Banca Comercială Română

În luna ianuarie, Tribunalul Vrancea a confirmat decizia Judecătoriei Focşani şi a hotărât definitiv şi irevocabil ca dobânda clientului T.T. să fie Euribor + o marjă de 1,5 pp, instanţa declarând clauza privind dobânda de referinţă care se afişează la sediile BCR ca fiind nulă.

Acesta nu este însă primul caz în care această clauză este declarată nulă în instanţă în mod definitiv şi irevocabil. În cinci dosare din Argeş, acţiunile formulate de Protecţia Consumatorilor împotriva BCR, ca urmare a plângerilor depuse de clienţii băncii, au adus eliminarea clauzei respective, după ce clienţii implicaţi au intervenit în nume propriu. În câteva cazuri, ANPC şi clienţii au câştigat la recurs, după ce prima instanţă hotărâse în favoarea BCR.

Proces colectiv Volksbank – 2014

Procese Nationale Colective

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

PNC 1 – Judecatorie

Fond: http://portal.just.ro/300/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30000000000209964&id_inst=300

http://clientivb.files.wordpress.com/2013/09/motivare_jud_part1_procesul.pdf

http://clientivb.files.wordpress.com/2013/09/motivare_jud_part2_decizia.pdf

Recurs: http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30000000000209964&id_inst=3

http://clientivb.files.wordpress.com/2014/05/decizie-tb-pnc1-judecatorie.pdf

PNC 1 – Tribunal

Fond: http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000454674&id_inst=3

Apel: http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000454674&id_inst=2

http://clientivb.files.wordpress.com/2014/04/decizie-cab-pnc1tb.pdf

Recurs: http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000454674&pg=1

PNC2

Fond: http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000451984&id_inst=3

Apel: http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000451984&id_inst=2

Recurs: –

PNC3

Fond: http://portal.just.ro/300/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30000000000269117&id_inst=300

Recurs: –

PNC4

Fond:http://portal.just.ro/300/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30000000000283992&id_inst=300

 

 

 

Cand inregistrarile pot fi folosite ca probe in dosarul penal

Art. 139 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Prevederea legală la care se face trimitere stipulează că „înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii

 

 

Deci atentie ce vorbiti.

 

VEZI TEXTUL INTEGRAL AICI

Cum „procedam” sa primim toti banii odata pentru taxa auto/timbru de mediu?

Ce spune legea?Cum interpretam legea?Aflati informatii in acest articol

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

„Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si alte sume stabilite de instantele judecatoresti, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora”, se arata in documentul citat.

 

 

Asadar, soferii nu vor primi integral banii achitati pe taxa de poluare, ci in termen de 5 ani, cu plata esalonata. Cu alte cuvinte, cei care au obtinut deja in instanta o decizie de restituire a banilor, iar plata incepe in 2014, isi vor recupera in totalitate banii abia in 2019.

DECI S-A ELIMINAT SINTAGMA DIN OUG 8/2014 „SUSPENDARE DE DREPT”

Art. XV din OUG 8/2014
(1) Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si alte sume stabilite de instantele judecatoresti, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora.
(2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevazuti la alin. (1) se solutioneaza, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen de 45 de zile de la inregistrare, iar plata transelor anuale se efectueaza conform graficului stabilit de Administratia Fondului pentru Mediu.
(3) Termenul prevazut la alin. (1) curge de la data implinirii termenului prevazut la alin. (2).


(4) In cursul termenului prevazut la alin. (1) orice procedura de executare silita se suspenda de drept.

 


(5) Sumele prevazute la alin. (1), platite in temeiul prezentei ordonante de urgenta, se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica.
(6) Procedura de efectuare a platii titlurilor executorii va fi stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si schimbarilor climatice si al ministrului finantelor publice, cu respectarea termenelor prevazute la alin. (1).
(7) Platile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pentru care nu a fost demarata procedura de executare silita se efectueaza cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).”

Prin transa anuala se intelege cota-parte de 20% din:

  • taxa pe poluare pentru autovehicule/ taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule ,
  • cheltuielile de judecata,
  • alte sume stabilite de instantele judecatoresti.

 

Deci se poate executa silit fara probleme.

Ce se poate face?

Puteti compensa sumele obtinute cu datoriile dvs.catre stat,atunci se va lua in considerare INTREAGA SUMA,NEESALONATA

Cum interpretam legea?

 

 

Cum poti contesta in instanta taxa auto?

Asa cum am aratat mai sus, pentru ca soferii sa-si poata recupera banii achitati pe taxa de poluare, ei trebuie mai intai sa castige acest drept in instanta

Restituirea taxei de poluare se poate face numai pe calea instantei de judecata, prin promovarea unei cereri de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu administratia finantelor publice si administratia fondului pentru mediu.

 

 

 

Din 2015 dosarele pe rolul instantelor cu privire la banci vor fi foarte valoroase

De ce spunem aceasta?

 

Sunt 2 initiative privind clauzele abuzive:

– una restrictiva in favoarea bancilor

– si una cu privire la schimbarea monedei

 

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

 

De ce ne trebuie un dosar pe rol?

Pentru ca legea nu retroactiveaza si asa dispozitiile pregatite de Guvern in 2015 impreuna cu FMI nu se aplica.

 

 

Din surse neoficiale media guvernul ar fi negociat cu FMI pentru clauze abuzive si anume :din 2015 sa se schimbe legea 193/2000

 

 

Deci,este la mare pret sa ai un proces pe rol inceput in 2014

 

 

 

Cainii fara stapan nu vor mai fi eutanasiati.SUSPENDARE

Cainii fara stapan nu mai pot fi eutanasiati, intrucat Curtea de Apel Bucuresti a suspendat recent normele metodologice de gestionare a problemei cainilor fara stapan. Potrivit datelor furnizate de portalul instantelor de judecata, autoritatile locale nu mai pot eutanasia caini pana cand instanta de fond nu se va pronunta asupra acestei cauze.

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

Decizia instantei vine ca urmare a cererii introduse impotriva Guvernului, la inceputul lunii martie, de Fundatia pentru protectia animalelor Vier Pfoten Romania. Organizatia solicita, in cererea sa, suspendarea executarii normelor de aplicare a legii fara stapan, pe motiv ca acestea cuprind mai multe prevederi care contrazic legea, cea care de fapt primeaza.

„Spre exemplu, potrivit acestor norme, autoritatile locale puteau delega managementul cainilor fara stapan unor companii private. Acest lucru deschidea poarta pentru conflicte de interese si deturnarea banilor publici”, explica Gabriel Paun, director de campanii VIER PFOTEN, citat de presa centrala.

„Un alt exemplu: accesul publicului in adaposturile publice era restrictionat, fapt ce a descurajat semnificativ adoptiile si a stimulat abuzurile personalului din adaposturi”, explica in continuare Paun.

Decizia instantei nu este, insa, definitiva. Astfel, Curtea de Apel Bucuresti a dispus suspendarea normelor pana la pronuntarea instantei de fond. In plus, hotararea poate fi atacata prin recurs in 15 zile de la comunicare.

Desi decizia nu este definitiva, normele sunt suspendate in momentul de fata, ceea ce inseamna ca niciun caine fara stapan nu mai poate fi eutanasiat.

Vreti sa deveniti magistrat in 2014.Iata ce trebuie sa stii!

In cadrul actului normativ se arata:

Presedintele comisiei de admitere a concursului stabileste fisa de atributii pentru vicepresedinti, membrii comisiei, responsabilii de sala si pentru supraveghetori, precum si sarcinile ce revin tribunalelor si parchetelor de pe langa acestea, in vederea bunei desfasurari a concursului.

 

 

Pe parcursul desfasurarii probei membrii comisiei de admitere a concursului, responsabilii de sala si supraveghetorii nu le pot da candidatilor indicatii referitoare la rezolvarea testului si nu pot aduce modificari acestuia si nici baremului de evaluare si notare. Orice nelamurire legata de subiecte se discuta direct cu comisia de elaborare a subiectelor.

Termenele prevazute de prezentul regulament se calculeaza potrivit dispozitiilor art. 181 dinLegea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ghid complet al consumatorului abuzat de catre banci

Ghid complet al consumatorului abuzat de catre banci

TEXT SCRIS DE AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cuprins:
1.Cum a inceput scandalul?
In anul 2010 consumatorul a inceput sa “deschida ochii” sis a citeasca contractele de credit.
BNR ne expunea si un ghid. I. Studierea Contractului Existent
•    Subliniati text cu creionul fiecare fraza in care apar cuvintele (in orice forma): dobanda, comision, taxa, cost, rata.
•    Aflati care sunt valorile indicilor de referenta (EURIBOR/ROBOR/LIBOR pentru CHF sau USD) valabile la data semnarii contractului pentru a putea identifica marja in cazul contractelor care nu specifica in mod clar care este valoarea marjei*:
o    Vezi Istoric EURIBOR (click aici apoi selectati anul pentru care doriti sa afiseze valorile zilnice si dati click pe Historical Data si se va deschide un tabel excel care contine toate valorile EURIBOR pentru fiecare zi a anului selectat)
o    Vezi Istoric ROBOR (click aici apoi selecteaza pe rand “Piete financiare” -> “Piata monetara interbancara” -> “ROBID – ROBOR” -> “serii zilnice” -> “Genereaza statistica”)
o    Vezi Istoric LIBOR pentru CHF (click aici).
* Marja, conform legilor in vigoare, nu se poate modifica pe intreg parcursul contractului decat in cazul diminuarii acesteia din initiativa Creditorului. Pentru a stabili marja unica si fixa a contractului, aceasta trebuie identificata de la momentul semnarii contractului pentru a ne asigura ca marja nu s-a schimbat in perioada derularii contractului.
II. Studierea OUG 50 / 2010 (in special articolele 7, 35, 36, 37, 38, 40, 41, 95) luand notite pentru orice referire care considerati ca se aplica si contractului dvs. (notati-va articolele relevante pe o hartie pentru a le avea la indemana). Pentru a vizualiza textul OUG 50/2010 click aici. De asemenea, puteti vizualiza recomandarile ANPC pentru clientii institutiilor bancare publicate in data de 13.09.2010 (click aici).

III. Mers la Banca
1.    Solicitati actul aditional; acesta trebuie sa fie NEAPARAT completat special cu datele dvs. de client (numar contract, datele dvs. de identificare, tipul creditului, moneda, suma etc.), fiind datat cu data din ziua respectiva, avand stampila bancii si semnatura persoana care vi-l inmaneaza (altfel, ulterior nu veti putea demonstra ca este actul aditional al dvs.); pastrati cu mare atentie documentul in original si folositi doar copii ale acestuia pentru a nu deteriora in niciun fel actul;
2.    Studiati actul aditional punct cu punct si comparati cu datele din contractul initial si prevederile OUG 50/2010; Daca sunt neclaritati cereti lamuriri pana cand intelegeti pe deplin ce anume vi se propune sa semnati; Daca tot nu va este clar, luati exemplarul dvs. (completat cu datele dvs. personale de catre reprezentantul bancii, ale contractului de credit, datat, cu stampila bancii si semnatura reprezentantului bancii) pentru a-l studia acasa si a-l confrunta cu textul OUG 50 / 2010 si alte materiale informative la care aveti acces (online);
3.    Daca vi se cere sa semnati ca ati luat la cunostinta de actul aditional, scrieti pe exemplarul care ramane la Banca urmatoarele: “Astazi, (data), mi-a fost prezentat la solicitare actul aditional pe care l-am parcurs pe scurt pentru prima oara. Imi rezerv dreptul de a-l accepta sau refuza in urmatoarele zile in termenul precizat de OUG 50/2010. In lipsa raspunsului meu nu permit Bancii declararea abuziva a acceptului tacit si astfel modificarea contractului fara obtinerea in scris a acordului meu in calitate de parte semnatara a contractului”;
4.    Mergeti acasa si studiati problema pana cand ajungeti la o concluzie si apoi intoarceti-va la sediul bancii pentru a semna actul aditional sau pentru a solicita reformularea acestuia (asa cum este descris mai jos, la pasul numarul 5).
5.    Daca ati inteles pe deplin ce anume va propune banca in actul aditional si nu sunteti de acord, depuneti o reclamatie in acest sens la sediul bancii*, luati numar de inregistrare de la registratura bancii, faceti o copie si pentru dvs. (inclusiv numar inregistrare) si notati-va numele reprezentatului bancii cu care ati stat de vorba;
o    * precizand urmatoarele informatii:
    ce anume prevedea contractul existent cu privire la dobanda si comisioane (folositi citate nu redari aproximative din memorie!);
    ce anume vi se propune in actul aditional, precizand ca copia acestuia este atasata reclamatiei (!neaparat atasati o copie a acestuia stampilata de Banca);
    cu ce anume nu sunteti de acord (pe puncte);
    ce anume solicitati bancii (pe puncte);
IV. Depus sesizare la ANPC
1.    Daca considerati ca banca deja a incalcat prevederile OUG 50 / 2010 (de exemplu: nu ati primit nici pana in prezent notificarea de a merge la banca pentru consultarea actului aditional, sau forma actului aditional propusa de banca incalca prevederile OUG 50/2010), dupa ce ati depus o reclamatie la sediul bancii, mergeti si depuneti o sesizare si la ANPC in care le relatati pe scurt cursul evenimentelor si atasati o copie a reclamatiei depuse la sediul bancii.
2.    Vezi sediile ANPC aferente zonei tale (click aici).
V. Actionat in Instantele Judecatoresti (individual sau ca parte a unui grup).

Foarte important de mentionat sunt urmatoarele:
•    Banca nu are voie sa penalizeze sau sa declare creditul scadent in cazul in care clientul refuza semnarea actului aditional in forma propusa de banca (conform OUG 50 / 2010 art. 40 alin. (4) lit. b) “creditorul poate rezilia sau denunta unilateral contractul ori poate penaliza consumatorul în cazul afectarii reputatiei creditorului);
•    Clientii care nu au intarzieri de plata dar au obtinut restructurari in baza diminuarii veniturilor beneficiaza de toate prevederile OUG 50/2010 in baza art. 2 alin (2) lit. g) : “contracte de credit referitoare la amânarea, cu titlu gratuit, a platii unei datorii existente, neîntelegându-se prin acestea contractele de restructurare, reesalonare etc.”
•    In tot acest timp trebuie sa achitati integral ratele lunare pentru ca prevederile OUG 50/2010 nu se aplica in cazul in care, conform art. 6 lit. a), “consumatorul si-a încalcat deja obligatiile cuprinse în contractul de credit initial”;
•    Pana cand nu obtineti o decizie in instanta care suspenda platile lunare sau declara modificarile aduse contractului de catre banca la care aveti creditul ca neavand suport legal, trebuie sa continuati platile lunare asa cum banca le va emite;
Ce ar trebui sa gasesc intr-un Act Aditional

In functie de DOBANDA creditului:
1.    Dobanda Fixa
1.    Anularea clauzei “Banca isi rezerva dreptul…”;
2.    Plafonarea comisionul de rambursare in avans la max. 1% din soldul creditului la acel moment;
3.    Art 36: Precizarea unui comision unic pentru serviciile prestate de Banca la cererea Clientului;
4.    Art. 36: Eliminarea comisionului de risc (daca este cazul);
5.    Art. 36: Eliminarea comisionului de administrare credit DACA platim si un comision de administrare cont curent (limitarea acestuia la strict nivelul costurilor bancii cu acel cont curent cf. Art. 35 alin. (2);
6.    Art. 35: Eliminarea comisionului de depunere numerar pentru plata ratelor la credit, indiferent daca depunerea se efectueaza de catre titular sau de catre o alta persoana
7.    Art. 35: Eliminarea comisionului de retragere a sumelor trase din credit.
2.    Dobanda Variabila
1.    Definirea forumulei de calcul = (Marja + Indice) (EURIBOR – credite in EUR / ROBOR – credite in RON sau LIBOR CHF – credite in CHF);
2.    Precizarea exacta a frecventei si valorilor indicilor cu care se va actualiza rata dobanzii pe parcursul derularii creditului;
3.    Eliminarea comisionul de rambursare in avans;
4.    Art 36: Precizarea unui comision unic pentru serviciile prestate de Banca la cererea Clientului;
5.    Art. 36: Eliminarea comisionului de risc (daca este cazul);
6.    Art. 36: Eliminarea comisionului de administrare credit DACA platim si un comision de administrare cont curent (limitarea acestuia la strict nivelul costurilor bancii cu acel cont curent cf. Art. 35 alin. (2);
7.    Art. 35: Eliminarea comisionului de depunere numerar pentru plata ratelor la credit, indiferent daca depunerea se efectueaza de catre titular sau de catre o alta persoana
8.    Art. 35: Eliminarea comisionului de retragere a sumelor trase din credit.
Scenarii Dobanda – Posibile Interpretari in Baza OUG 50/2010

Cazul 1: credite pe care consumatorii le stiau ca fiind cu dobanda fixa (chiar daca rata lunara le-a crescut sau NU de la acordare si pana in prezent)
•    Daca in contract se mentioneaza faptul ca dobanda este fixa atunci:
o    poate actiona in judecata Banca pentru recuperarea sumelor pe care le-a platit in plus;
o    solicita Bancii in scris cu numar de inregistrare de la registratura Sucursalei conformarea contractului prevederilor OUG 50/2010;
•    Daca in contract nu se mentioneaza faptul ca dobanda este fixa atunci:
o    poate depune reclamatie (cu numar de inregistrare luat de la registratura sucursalei + numele reprezentantului bancii cu care a stat de vorba) pentru ca a fost inselat la semnarea contractului de credit; copia impreuna cu detaliile se trimit si catre ANPC pentru sanctionarea Bancii;
o    trece la calcularea dobanzii variabile (marja + indice): identifica marja = din dobanda inscrisa in contract scade valoarea indicelui de referinta (EURIBOR/ROBOR/LIBOR) valabila la data semnarii contractului initial; la marja astfel calculata se va adauga valoarea indicelui (EURIBOR/ROBOR/LIBOR) valabila la data semnarii actului aditional;
Cazul 2: credite cu dobanda variabila dar care nu au precizat cum anume variaza (“dobanda de referinta a bancii”)
•    Daca exista precizata in contract o parte fixa (“dobanda de referinta a bancii la care se adauga un procent fix”)
o    Noua rata a dobanzii este formata din Marja + Indice (EURIBOR/ROBOR/LIBOR); marja reprezinta partea fixa mentionata in contract, astfel ca se va considera marja bancii ca fiind procentul fix mentionat in contract + valoarea indicelui corespunzator monedei creditului valabila la data semnarii actului aditional;
•    Daca nu exista in contract nici o alta precizare in afara de “dobanda de referinta a bancii”:
o    Se identifica valoarea initiala a ratei dobanzii inscrisa in contract (inclusiv din graficul de rambursare atasat contractului); apoi se cauta valoare indicelui in functie de moneda creditului (EURIBOR/ROBOR/LIBOR) si se scade din valoarea dobanzii; astfel rezulta marja fixa ce trebuie inscrisa in contract;
Cazul 3: credite cu dobanda fixa pe perioada determinate si apoi variabila
•    Din momentul in care dobanda a devenit variabila se procedeaza ca si in cazurile 1 si 2; se identifica fraza care se refera la cum anume se determina variabilitatea dobanzii si se aplica formulele de calcul mentionate si mai sus:
1.    “dobanda de referinta bancii de la momentul intrarii pe dobanda variabila”:
    Interpretare 1: marja = 0% (nu este specificata dar OUG 50/2010 impune exprimarea variabilitatii dobanzii in functie de marja; daca aceasta nu este precizata in contract inseamna ca are valoare zero);
    Interpretare 2: marja = dobanda de referinta a bancii la momentul la care aceasta devenea variabila din care se scade valoarea indicelui de referinta a monedei creditului (EURIBOR/ROBOR/LIBOR) la momentul intrarii dobanzii in perioda de variabilitate;
2.    “dobanda de referinta a bancii la care se adauga X puncte procentuale”:
    X puncte procentuale reprezinta “marja fixa”/”marja bancii” (partea fixa a dobanzii variabile care nu se poate modifica pe parcursul rambursarii creditului – conform Legii); la aceasta se adauga exclusiv valoarea indicelui de referinta in functie de moneda creditului din prezent (EURIBOR/ROBOR/LIBOR);
Cazul 4: credite cu dobanda variabila care au o formula vaga de calcul a dobanzii (“marja fixa + indicele de referinta al bancii”)
•    Indicele de referinta al bancii se transforma in indicele de referinta in functie de moneda creditului (EURIBOR/ROBOR/LIBOR).
OUG 50 / 2010 (Cele mai Importante Elementele)

Definirea Termenilor (!Inclusiv a dobanzii fixe / art. 12)

Art. 7. – În sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
1. consumator – persoana fizica ce actioneaza în scopuri care se afla în afara activitatii sale comerciale sau profesionale;
2. contract de credit – contract prin care un creditor acorda, promite sau stipuleaza posibilitatea de a acorda unui consumator un credit sub forma de amânare la plata, împrumut sau alte facilitati financiare similare, cu exceptia contractelor pentru prestarea de servicii în mod continuu sau pentru furnizarea de bunuri de acelasi fel, atunci când consumatorul plateste pentru asemenea servicii sau bunuri în rate, pe
durata furnizarii lor;
3. contract de credit legat – un contract de credit în care sunt întrunite, în mod cumulativ, urmatoarele conditii:
a) creditul în cauza serveste exclusiv finantarii unui contract care are ca obiect furnizarea anumitor bunuri sau prestarea unui anumit serviciu;
b) contractul de credit si contractul de achizitie de bunuri sau servicii formeaza, din punct de vedere obiectiv, o unitate comerciala;
4. costul total al creditului pentru consumatori – toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele si orice alt tip de costuri pe care trebuie sa le suporte consumatorul în legatura cu contractul de credit si care sunt cunoscute de catre creditor, cu exceptia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, sunt incluse daca încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obtinerea creditului însusi sau pentru obtinerea acestuia în concordanta cu clauzele si conditiile prezentate;
5. creditor – persoana juridica, inclusiv sucursalele institutiilor de credit si a institutiilor financiare nebancare din strainatate care desfasoara activitate pe teritoriul României, care acorda sau se angajeaza sa acorde credite în exercitiul activitatii sale comerciale sau profesionale;
6. dobânda anuala efectiva – costul total al creditului pentru consumator exprimat ca procent anual din valoarea totala a creditului, inclusiv costurile prevazute la art. 73, dupa caz;
7. descoperit de cont – contract de credit explicit pe baza caruia un creditor pune la dispozitia unui consumator fonduri care depasesc soldul curent al contului curent al consumatorului;
8. descoperit de cont cu aprobare tacita – „descoperit de cont”, acceptat în mod tacit, prin care un creditor pune la dispozitia unui consumator fonduri care depasesc soldul curent al contului curent al consumatorului sau „descoperitul de cont” convenit;
9. intermediar de credit – persoana fizica sau juridica care nu actioneaza în calitate de creditor si care, în cursul exercitarii activitatii sale comerciale sau profesionale, în schimbul unui onorariu, ce poate lua forma pecuniara sau orice alta forma de plata convenita, desfasoara cel putin una din urmatoarele activitati:
a) prezinta sau ofera consumatorilor contracte de credit;
b) ofera asistenta consumatorilor prin organizarea de activitati pregatitoare privind contractele de credit, altele decât cele de la lit. a);
c) încheie contracte de credit cu consumatorii în numele creditorului;
10. intermediarul de credit cu titlu auxiliar – persoana, fizica sau juridica, care realizeaza activitatea de intermediere de credite cu titlu auxiliar activitatii sale principale.
11. rata dobânzii aferente creditului – rata dobânzii exprimata ca procent fix sau variabil aplicat anual sumei trase din credit;
12. rata fixa a dobânzii aferente creditului – convenirea de catre parti în contractul de credit asupra unei singure rate a dobânzii aferente creditului pentru întreaga durata a contractului de credit sau asupra mai multor rate a dobânzii aferente creditului pentru termene partiale aplicând exclusiv un procentaj fix specific. În cazul în care nu sunt stabilite toate ratele dobânzii aferente creditului în contractul de credit, se considera ca rata dobânzii aferente creditului este fixa numai pentru termenele partiale pentru care ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite exclusiv printr-un procentaj fix specific convenit în momentul încheierii contractului de credit;
13. valoarea totala a creditului – plafonul sau sumele totale puse la dispozitie pe baza unui contract de credit;
14. valoarea totala platibila de catre consumator – suma dintre valoarea totala a creditului si costul total al creditului pentru consumator;
15. suport durabil – orice instrument care permite consumatorului sa stocheze informatii care îi sunt adresate personal, în asa fel încât acestea sa fie accesibile pentru consultare în viitor pe o perioada de timp adecvata scopului informatiilor, si care permite reproducerea fidela a informatiilor stocate;
16. unitate comerciala – se considera ca exista unitate comerciala într-una din urmatoarele situatii:
a) furnizorul sau prestatorul de servicii finanteaza el însusi creditul pentru consumator;
b) creditul este finantat de un tert iar creditorul foloseste serviciile furnizorului sau ale prestatorului pentru încheierea contractului de credit sau pentru pregatirea acestuia;
c) bunurile respective sau prestarea unui anumit serviciu sunt specificate în mod expres în contractul de credit.

Comisioane si Costuri Credit

Art. 35.
(1) Fara a aduce atingere prevederilor legale privind modificarea dobânzii, pe parcursul derularii contractului de credit:
a) se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricaror altor costuri aferente contractului, cu exceptia costurilor impuse prin legislatie;
b) se interzice introducerea si perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri aferente contractului, cu exceptia costurilor specifice unor servicii suplimentare solicitate în mod expres de consumator, neprevazute în contract si care nu erau oferite consumatorilor la data încheierii acestuia. Aceste costuri neprevazute vor fi percepute numai pe baza unor acte aditionale acceptate de
consumator. Sunt exceptate costurile impuse prin legislatie;
c) se interzice perceperea unui comision de depunere numerar pentru plata ratelor la credit, indiferent daca depunerea se efectueaza de catre titular sau de catre o alta persoana;
d) se interzice perceperea unui comision de retragere pentru sumele trase din credit;

(2) Costurilor aferente contului curent nu le sunt aplicabile obligatiile prevazute la alin. (1) lit. a). Costurile aferente contului curent trebuie sa corespunda costurilor efective ale creditorului, sa se limiteze la acoperirea acestora si sa nu conduca la obtinerea de venituri suplimentare pentru acesta.

(3) Pentru orice modificare a nivelului costurilor creditului, potrivit conditiilor contractuale, creditorul este obligat sa notifice consumatorul în scris sau, la cererea expresa a consumatorului, prin alta modalitate stabilita de acesta si agreata de creditor, si va pune la dispozitia acestuia un nou tabel de amortizare/grafic de rambursare.

Lista Comisioane/Costuri Permise

Art. 36. – Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensatie în cazul rambursarii anticipate, costuri aferente asigurarilor, dupa caz, penalitati, precum si un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor;

Dobanda Variabila si Marja

Art. 37. – În contractele de credit cu dobânda variabila se vor aplica urmatoarele reguli:
a) dobânda va fi raportata la fluctuatiile indicilor de referinta EURIBOR/ROBOR/LIBOR/rata dobânzii de referinta a BNR, în functie de valuta creditului, la care creditorul poate adauga o anumita marja, fixa pe toata durata derularii contractului;
b) marja dobânzii poate fi modificata doar ca urmare a modificarilor legislative care impun în mod expres acest lucru;
c) în acord cu politica comerciala a fiecarei institutii de credit, prin exceptie de la prevederile lit. b), valoarea marjei si valoarea indicilor de referinta pot fi reduse;
d) formula dupa care se calculeaza variatia dobânzii trebuie indicata în mod expres în contract, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor în care survine modificarea ratei dobânzii, atât în sensul majorarii, cât si în cel al reducerii acesteia;
e) elementele care intra în formula de calcul a variatiei dobânzii si valoarea acestora vor fi afisate pe site-urile si la toate punctele de lucru ale creditorilor.

Calcul Rate Lunare

Art. 38. – Calculul ratei lunare a dobânzii/comisioanelor se va face:
a) fie pe baza anului calendaristic de 365 sau 366 de zile în cazul anului bisect, luând în calcul la numaratorul fractiei formulei, numarul efectiv de zile cuprins între scadente, iar la numitorul aceleiasi fractii, 365 sau 366 de zile, dupa caz;
b) fie luând în calcul la numaratorul fractiei numarul 30 zile, iar la numitorul fractiei numarul 360.
(2) Dobânda penalizatoare se aplica la suma ce reprezinta credit restant si, dupa caz, la sumele restante prevazute în contract, altele decât cele aferente creditului.
(3) Rata dobânzii aplicabila în cazul creditelor restante nu poate depasi cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzii aplicata atunci când creditul nu înregistreaza restanta, în cazul în care consumatorul sau sotul/sotia acestuia se afla în una din urmatoarele situatii: somaj, sufera o reducere drastica a salariului, concediu de boala prelungit, divort, deces. Prin reducere drastica a salariului se întelege o reducere de cel putin 15% din valoarea acestuia.

Modificari NEpermise prin Lege

Art. 40. – (1) Sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul creditorului sa modifice unilateral clauzele contractuale fara încheierea unui act aditional, acceptat de consumator.
(2) Creditorul trebuie sa poata face dovada ca a depus toate diligentele pentru informarea consumatorului cu privire la semnarea actelor aditionale.
(3) În cazul modificarilor impuse prin legislatie, nesemnarea de catre consumator a actelor aditionale prevazute la alin (1) este considerata acceptare tacita. În acest caz, se interzice introducerea în actele aditionale a altor prevederi decât cele impuse prin legislatie. Introducerea în actele aditionale a oricaror altor prevederi decât cele impuse prin legislatie sunt considerate nule de drept.
(4) Se interzice introducerea în contractele de credit a clauzelor prin care:
a) consumatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea prevederilor si a conditiilor contractuale;
b) creditorul poate rezilia sau denunta unilateral contractul ori poate penalize consumatorul în cazul afectarii reputatiei creditorului.
(5) Creditorii nu au dreptul sa refuze încasarea ratelor în moneda în care s-a acordat creditul.

Modificarea Contractelor si Acceptul Tacit

Art. 41. – (1) Orice notificare cu privire la modificarea continutului clauzelor contractuale referitoare la costuri va fi transmisa consumatorilor cu cel putin 30 de zile înainte de aplicarea acestora.
(2) Consumatorul are la dispozitie un termen de 15 zile de la primirea notificarii pentru a comunica optiunea sa de acceptare sau de neacceptare a noilor conditii.
(3) Neprimirea unui raspuns din partea consumatorului în termenul mentionat anterior nu este considerata acceptare tacita si contractul ramâne neschimbat.
(4) În cazul în care consumatorul nu accepta noile conditii, creditorul nu are dreptul de a penaliza consumatorul sau de a declara creditul scadent.

Art. 95. – (1) Pentru contractele aflate în curs de derulare, creditorii au obligatia ca, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, sa asigure conformitatea contractului cu dispozitiile prezentei ordonante de urgenta.
(2) Modificarea contractelor aflate în derulare se va face prin acte aditionale în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(3) Creditorul trebuie sa poata face dovada ca a depus toate diligentele pentru informarea consumatorului cu privire la semnarea actelor aditionale.
(4) Se interzice introducerea în actele aditionale a altor prevederi decât cele din prezenta ordonanta de urgenta. Introducerea în actele aditionale a oricaror altor prevederi decât cele impuse de prezenta ordonanta de urgenta sunt considerate nule de drept.
(5) Nesemnarea de catre consumator a actelor aditionale prevazute la alin. (2) este considerata acceptare tacita.

In 2011 surpriza:intervine political si aceste dispozitii nu se aplica.
Din anul 2011 apar si primele procese cu bancile si de atunci exista peste 5000 de dosare castigate de catre consumatori.
Este mult ,este putin haideti sa vedem?
Numărul total al românilor care au cel puţin un credit la bancă a ajuns, la finele lunii iunie, la 4,5 milioane ceea ce reprezintă aproape 50% din totalul populaţiei active. Mai mult, motiv de îngrijorare pentru BNR, media de credite pe cap de român împrumutat este de 1,7. Peste 500.000 de mii de români au cel puţin trei credite(două la bănci şi unul la o Instituţie Financiară Nebancară), arată un document al BNR. „Îndatorarea semnificativă şi rapidă a populaţiei în ultimii ani reclamă o monitorizare atentă, având în vedere că nu există o experienţă la nivelul gospodăriilor în gestionarea unor stocuri importante de datorii bancare de-a lungul unui întreg ciclu de afaceri şi cu precădere în faza descendentă a acestuia, iar evoluţiile actuale sunt preocupante”, precizează specialiştii BNR în raportul asupra stabilităţii financiare.

Este putin in raport cu numarul creditelor,dar este foarte important ca exista doar 22 de hotarari castigate de catre banca in intervalul 2011-2014

2.Care sunt bancile implicate in intervalul de timp 2009-2014?

Băncile în cauză sunt:
•    Banca Comercială Română,
•    OTP Bank
•    Raiffeisen Bank
•    Volksbank România abuzive.
•    Banca Românească
•    Credit Europe Bank IFN
3.Care sunt clauzele abuzive din contractele de credit?
Lista clauzelor abuzive din contractele comerciale
Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:
a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivaţie întemeiată, în condiţiile în care comerciantul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părţi contractante şi acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.
b) obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;
c) obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, chiar şi în situaţiile în care comerciantul nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;
d) dau dreptul comerciantului să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată, prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă;
e) dau dreptul comerciantului să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
f) dau dreptul comerciantului să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;
g) dau dreptul exclusiv comerciantului să interpreteze clauzele contractuale;
h) restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care comerciantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;
i) obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant;
j) restrâng sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, în cazurile în care:
– comerciantul a modificat unilateral clauzele menţionate la lit. e);
– comerciantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;
k) exclud sau limitează răspunderea legală a comerciantului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor şi serviciilor;
l) exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;
m) permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părti din contract;
n) dau dreptul comerciantului să transfere obligaţiile contractuale unei terte persoane – agent, mandatar etc., – fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;
o) interzic consumatorului să compenseze o datorie către comerciant cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra comerciantului;
p) prevăd ca preţul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preţurile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preţurilor, atât timp cât sunt legale, cu condiţia ca metodă prin care preţurile variază să fie descrisă în mod explicit;
r) permit comerciantului obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutării sau finalizării  contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în suma echivalentă şi pentru  consumator, în cazul neexecutării contractului de către comerciant;
s) dau dreptul comerciantului să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator;
t) dau dreptul comerciantului să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepţia unor motive întemeiate.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a dispune în mod unilateral încetarea unui contract încheiat pe o perioadă nedeterminată şi fără o notificare prealabilă în cazul unui motiv întemeiat, cu condiţia ca furnizorul sa fie obligat să informeze imediat celelalte părţi contractante.

4.Cum ma pot judeca cu banca ?
IN PRIMUL RAND TREBUIE SA STITI CA VA PUTETI JUDECA CU BANCA PE CLAUZE ABUZIVE DACA NU SUNTETI EXECUTAT/A SILIT DE BANCA
Cum verific daca sunt executat silit de banca sau un srl caruia i s-a cesionat creanta?
Intru pe portal.just.ro si caut la judecatoria de la domiciliu/resedinta dvs.Introduceti numele complet al dvs. si vedeti daca apare vreun dosar de executare.Daca nu apare puneti parcurge PASUL 1.Daca sunteti executat/a silit atunci veti depune DOAR CONTESTATIE LA EXECUTARE IN TERMEN DE 15 ZILE DE LA DATA INCUVIINTARII SILITE SAU DATA CAND ATI PRIMIT SOMATIA DE EXECUTARE.
Daca primiti o simpla notificare din parte bancii sau firmei care a cumparat creanta puteti parcurge PASUL 1
Exista o dilema antejudiciara:particip si astept la un proces colectiv ANPC sau actionez singur sau in proces comun nepublic?
ANPC intr-adevar daca depune o cerere comuna poate modifica,anula toate contractele bancii respective,insa pana acum ANPC a depus doar individual astfel de actiuni
Sfatul nostru este sa actionati fara a mai astepta actiunea ANPC
ACESTE DISPOZITII SE APLICA DACA CONSUMATORUL ESTE PERSOANA FIZICA SI NU FIRMA.DACA ESTE FIRMA SE POATE DESCHIDE UN PROCES PE CODUL CIVIL ,EXISTAND HOTARARI CASTIGATE SI PE FIRMA PENTRU CLAUZE ABUZIVE.
PASUL 1
Chem in judecata banca
PASUL 2
Ce inseamna o clauze abuziva  si cand pot sa actionez in instanta banca?
Potrivit avocatului Colţuc Marius Vicenţiu, sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:
1. dau dreptul băncii de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat în contract.
2. obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;
3. obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, chiar şi în situaţiile în care banca nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;
4. dau dreptul băncii să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada-limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă;
5. dau dreptul băncii să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
6. dau dreptul băncii să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;
7. dau dreptul exclusiv băncii să interpreteze clauzele contractuale;
8. restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care profesionistul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;
9. obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de bancă;
10. restrang sau anuleaza dreptul consumatorului de a denunţa sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile in care:
– banca a modificat unilateral clauzele prevăzute la clauza 5);
– banca nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;
– banca a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denunţării unilaterale;
11. exclud sau limitează răspunderea legală a profesionistului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a bănciii privind utilizarea produselor şi serviciilor;
12. exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;
13. permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părţi din contract;
14. dau dreptul profesionistului să transfere obligaţiile contractuale unei terţe persoane – agent, mandatar etc. -, fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;
15. interzic consumatorului să compenseze o datorie către bancă cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra băncii;
16. prevăd ca preţul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preturile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului.
17. permit băncii obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de către acesta din urma, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în sumă echivalentă şi pentru consumator, în cazul neexecutării contractului de către bancă;
18. dau dreptul băncii să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator;
19. dau dreptul băncii să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepţia unor motive întemeiate.
PASUL 3
Unde depune cererea de chemare in judecata?
Daca este depusa de ANPC sau asociatie de consumatori :„Instanţa competentă să soluţioneze acest gen de cauze este tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, iar împotriva hotărârii astfel pronunţate se poate exercita numai calea de atac a apelului, care va fi judecat de către curtea de apel
Daca depun singur sau proces comun nepublic:
Judecatoria de la sediul central sau al sucursalei al bancii.Sentinta este supusa apelului la tribunal si recursul la Curtea de Apel
Judecatoria Art. 94 CPC
Judecatoriile judeca:
1. in prima instanta, urmatoarele cereri al caror obiect este evaluabil sau, dupa caz, neevaluabil in bani:
a) cererile date de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie, in afara de cazurile in care prin lege se prevede in mod expres altfel;
b) cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrivit legii;
c) cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spatii aflate in proprietatea exclusiva a unor persoane diferite, precum si cele privind raporturile juridice stabilite de asociatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dupa caz;
d) cererile de evacuare;
e) cererile referitoare la zidurile si santurile comune, distanta constructiilor si plantatiilor, dreptul de trecere, precum si la orice servituti sau alte limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege, stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca;
f) cererile privitoare la stramutarea de hotare si cererile in granituire;
g) cererile posesorii;
h) cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante;
i) cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoare;
j) orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;
2. in prima si ultima instanta, cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv;
3. caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege in competenta lor.
DACA DEPUNETI CEREREA PE LEGEA 193/2000 ATUNCI ESTE SCUTITA DE TAXA JUDICIARA DE TIMBRU.DACA DEPUNETI PE CODUL CIVIL SE TIMBREAZA CU APROXIMATIV 10% DIN VALOARE
PASUL 4
Ce scriu in cererea de chemare in judecata?
Este foarte greu ,aproape imposibil sa gasiti un model pe internet.Va sfatuim sa nu folositi un model prestabilit si sa faceti actiune pentru problema dvs. cu ajutorul unui avocat specializat in procese banci
De citit si
Sunt contractele de credit bancar de retail contracte de adeziune, ne-negociate?
• Contractele de credit de reatail sunt contracte pre-formulate, in baza unui model care se impune bancii romanesti – subsidiara a unei banci straine care, in calitate de societate dominanta, isi impune vointa, intersul si strategia, transportindu-le in contractele bancii cu tertii prin instrumentalizarea acesteia in vederea atingerii propriilor scopuri; vointa bancii romanesti – subsidiara a bancii straine nu este decit aparent vointa sa, iar interesul sau in contract este subsumat interesului general al grupului de societati din care face parte banca romaneasca;
• Regulamentul BNR nr.3/2007 : orice produs bancar nou este supus BNR, in vederea validarii; normele interne ale bancilor, inclusiv cele relative la circuitul contractului de credit de retail in interiorul bancii, in vederea tratarii lui din perspectiva riscului sunt, conform regulilor Basel II (implementate in dreptul bancar roman incepind cu decembrie 2006), supuse aprobarii prealabile a BNR; avem, asadar, de-a face cu un contract – tip, un standard pe care il valideaza BNR inainte de a fi pus in vinzare; in orice caz, conditiile generale de afaceri, care sunt integrate oricarui contract luat in mod individual, sunt indubitabil contracte de adeziune, intrucit ele nu se negociaza, acceptarea lor fiind o conditie pentru a inchieia orice contracte cu banca;
• Contractul in sine este importat din sistemul informatic al bancii, unde este integrat un model de contract pe baza caruia se completeaza orice contract; sistemul informatic al bancii lasa in mod voit spatii goale in zona numelui si a altor date de identificare ale clientului, in zona dobinzii si in zona garantiilor suplimentare; in rest, toate celelalte clauze sunt importate din contractul tip, fixat in sistemul informatic al bancii; cel care vinde creditul nu poate modifica acest contract-tip si, in consecinta, nu poate negocia contractul cu clientul;
• Vointa clientului se rezuma la a semna sa nu contractul; singura optiune este de a alege intre diferite tipuri standard de contracte (ca la supermarket), optiune care este si ea controlata de banca, intrucit banca este cea care stabileste scoringul/ratingul clientului, elemente in functie de care, dupa analiza dosarului (pentru care banca incaseaza un comision consistent), banca indica clientului tipul de credit in care se incadreaza conform ratingului;
• Vointa consumatorului, chiar atit de redusa ca optiuni, este in plus alterata de timpul scurt in care trebuie sa semneze contractul; dupa aprobarea creditului de catre banca, aprobare care se da dupa „analiza dosarului” (ceea ce dureaza uneori 2-3 saptamini) mai ramin clientului citeva zile sau ore pentru analiza si eventual negociere, intrucit semnarea contractului de achizitie sau achizitia in sine este iminenta; cel mai grav vointa clientului este alterata la creditele ipotecare, unde refuzul de a semna ar putea duce la pierderea avansului platit de client in ante-contractul de vinzare-cumparare incheiat pentru imobilul ce ar urma sa fie finantat cu acel credit;
• Procesul de fata nu se refera la procente (in primul rind pentru ca nu se intemeiaza pe contract, ci pe lege); in proces se cere constatarea clauzelor abuzive care permit bancii sa modifice aceste procente; asadar, chiar daca s-ar sustine ca a existat totusi o negociere a procentelor de dobinda/comision de risc, caracterul ne-negociat al contractului subzista, intrucit clauzele care sunt negociabile sunt cele care permit bancii controlul total al executarii contractului si transferul tuturor riscurilor pe seama clientului;
• Banca insasi recunoaste ca acest contract este unul de adeziune, prin documentele depuse la dosar.
Contine contractul de credit de consum clauze care provoaca un dezechilibru semnificativ?
• Toate riscurile contractului sunt in sarcina consumatorului. Toate pierderile, inclusiv cele care nu sunt din vina clientilor (criza, impreviziune) sunt suportate de client. Situatia initiala – si-asa afectata masiv de clauzele abuzive – se agraveaza dat fiind ca intre timp s-a ivit criza economica, pentru care numai clientul raspunde, nu si banca;
• Dobinda, desi ar trebui sa fie fixa in conformitate cu clauzele contractuale si cu legea, este variabila in functie de vointa bancii sau de fluctuatiile pietei financiare, intrucit printr-o clauza abuziva banca si-a asigurat variatia dobinzii in functie de acest element exterior vointei clientului, dar pe care banca il aplica si il interpreteaza dupa cum are interes;
• Se percepe un comision de administrare, de risc, de monitorizare a riscului sau de rezerva minima obligatorie, platibil lunar si aplicat la soldul creditului;
• Se percepe o taxa pentru o polita de asigurare emisa de o societate aleasa de banca;
• Sunt constituite garantii, atit materiale, cit si personale sau constituite de terti;
• Se cer garantii suplimentare in caz de devalorizare a celor initiale;
• Se percep penalitati de intirziere;
• Contractul de credit este titlu executoriu, ceea ce absolva banca de stresul unui proces de dretp comun in care sa se obtina un titlu executoriu contra consumatorului;
• Creditul este cesionabil catre recuperatorii de creanta, fara acordul clientului; in cazul in care cesionarul este o subsidiara sau o afiliata a bancii, nici macar nu mai este necesara notificarea clientului;
• Pentru orice incident de plata, consumatorul este trimis pe lista neagra a debitorilor rau platnici, atit la Biroul de credit, ci si la Centrala Riscurilor Bancare de la BNR, cu consecinta excluderii clientului respectiv de la orice forma de creditare pe urmatorii 4-7 ani.
Caracterul abuziv este prezumat conform art. 4 din Legea 193/2000 precum si de anexa la aceasta
• Clauza relativa la dobinda este sub efectul prezumtiei de clauza abuziva, deoarece nu este clar exprimata in contract; intr-un text, contractul spune ca dobinda este fixa pe toata durata contractului, dar la un alineat imediat urmator se arata ca banca poate, totusi, sa modifice in mod unilateral dobinda, in functie de conjunctura economica; adica dobinda ar trebui sa fie fixa, dar prin vointa unilaterala a bancii devine variabila;
• Comisionul este o dobinda ascunsa; dovada este declaratia financiara a VBR pe anul 2009, unde comisionul este inregistrat la venituri din dobinzi; comisionul nu poate fi considerat un pret al banilor, caci „pretul” banilor este dobinda; iar daca acest comision ar fi considerat un pret al banilor, prezumtia de caracter abuziv ar fi si mai puternica, intrucit pentru aceeasi prestatie/serviciu, banca incaseaza doua preturi;
• Comisionul este de n%, platibil lunar (dar nu se stie daca este pe an sau pe luna ori pe zi; cu toata aceasta neclaritate, banca il incaseaza luna de luna, de la inceputul contractului) si aplicat la valoarea initiala a contractului sau la soldul creditului;
• Prezumtia de clauza abuziva poate fi ridicata doar prin dovada scrisa, facuta de banca, a caracterului negociat al contractului, si nu doar a unuia sau altuia dintre detaliile contractului (art. 4 alin.3, teza a doua : daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens; asadar, proba nu se poate face nici cu martori, nici cu interogatoriul si, cu atit mai putin, cu expertiza, caci acestea nu sunt probe prezentate de banca, ci provocate de banca; o proba nu poate fi prezentata daca nu pre-exista prezentarii);
• Nu intra sub incidenta prezumtiei de caracter abuziv clauzele referitoare la pretul marfii sau la tariful serviciului, cu conditia ca pretul sa fie clar si usor intelgibil pentru un om cu un nivel de cunostinte mediu (bunul simt comun) – art. 4 alin.6; daca pretul nu e clar exprimat, atunci prezumtia redevine aplicabila; in orice caz, contractul de credit bancar este o varianta de imprumut; el nu are pret (pentru ca banii nu sunt marfa) si nici tarif (pentru ca imprumutul nu este un seriviu prestat clientului) si, in consecinta, nu se poate sustine excluderea acestuia de la aplicabilitatea art. 4.
Dobinda ar trebui sa fie fixa
• Asa trebuie sa fie interpretat contractul („dobinda este fixa, pe toata perioada contractului”)
• Cind tipul de dobinda nu este clar specificat in contract, se prezuma ca dobinda este fixa, intrucit o astfel de interpretare este in favoarea celui care se obliga.
Comisionul de risc este abuziv
• Este, de fapt, o dobinda mascata;
• Este platit pentru aceeasi prestatie pentru care se plateste deja dobinda;
• Este inregistrat ca atare in contabilitatea bancii, ca „venituri din dobinzi”;
• Este menit sa asigure banca in contra riscului dat de portofoliul sau de credite neperformante, ceea ce inseamna ca riscul bancii din aceste credite neperformante nu este suportat nici de banca, nici de debitorii neperformanti, ci de debitorii bun-platnici, asa cum sunt si reclamantii;
• Ca acest comision este stabilit printr-o clauza abuziva rezulta si din faptul ca, pina la momentul actionarii in judecata si chiar si ulterior, reclamantii nu au avut nici un incident de plata; desi, normal, ar fi trebuit ca banca sa restituie aceasta suma acumulata cu titlu de comision de risc (pentru ca riscul nu s-a intimplat niciodata), suma nu a fost si nu va fi restituita decit ca urmare a obligarii la restituire in cazul cistigarii acestui proces.
F. Bancile au mai fost sanctionate
• De instante (o jurisprudenta relevanta este decizia Curtii de Apel Bacau nr.2/2011, pe care a publicat-o intr-un post mai vechi)
• De ANPC (cazuri, mai ales in 2010, sunt multiple; comisionul de risc, de exemplu, a fost invariabil considerat abuziv anul trecut)
• De BNR (unele banci au fost sanctionate in chestiunea comisionului de rezerva minima obligatorie)
• De Comisia Europeana si de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (speta Clubul Lombard)
Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la clauzele abuzive folosite de bancile austriece in contractele de credit de retail, ca practica de tip cartelar, concertata la nivel de sistem bancar, precum si la raspunderea societatii – mama pentru fapta anticoncurentaiala a filialei sale
PASUL 5
Am castigat sau pierdut procesul
Prima teza:
Daca am castigat procesul si am solicitat sume de bani incasate ilegal de catre banca atunci ar trebui sa punem urgent in executare hotararea data in prima instanta.Vom lua legatura cu un executor competent-este competent cel din raza Curtii de Apel Bucuresti
Nu trebuie sa neglizati apararea in caile de atac sau sa renuntati la serviciului avocatului ales
A doua teza
Analizati pertinent de ce s-a pierdut
Ar fi bine sa nu schimbati avocatul daca va explica pertinent ca a pierdut.Daca aveti informatii lapidare de la avocat sau nu raspunde la telefon trebuie schimbat
PASUL 6
Ideal ar fi sa mergeti la termenele de judecata personal.

5.Legislatie internationala protectie consumatori in relatia cu bancile?
În dreptul european, cadrul principal de reglementare este conferit de Directiva 1993/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, Directiva 2008/48/CE privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului; Directiva 2009/22/CE privind acţiunile în încetare în ceea ce priveşte protecţia intereselor consumatorilor. Anul acesta a fost adoptată Directiva 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48 şi 2013/36/UE şi a Regulamentului UE nr. 1093/2010.
În dreptul intern, Directiva 1993/13/CEE a fost transpusă prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Ultima modificare a legii, adusă prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, care a reglementat posibilitatea formulării aşa-numitor acţiuni colective în încetare, a devenit aplicabilă începând cu data de 1 octombrie 2013. Directiva 2008/48/CE a fost transpusă prin OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Referitor la recenta Directiva 17/2004, până la data de 21 martie 2016, statele membre sunt obligate să transpună în legislaţia internă această directivă, aplicabilă însă numai contractelor de credit existente înainte de această dată. De asemenea, recenta modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească, prin Legea nr. 296/2013, a creat cadrul pentru înfiinţarea unor tribunale specializate să judece anumite litigii, inclusiv cele privind protecţia consumatorilor.

6.Se va schimba ceva in aceste probleme in 2015?

articol scris de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

Cesiunea partilor sociale, posibila numai dupa o inspectie fiscala

Legea societatilor nr. 31/1990 ar putea fi modificata printr-un proiect de lege, initiat de senatorul PSD Darius-Bogdan Valcov, care a fost aprobat ieri de Senat. Acest document stabileste cateva noutati referitoare la vanzarea firmelor si la procedura lichidarii.

Astfel, transmiterea partilor sociale ale societatii, intr-un anumit termen, catre una sau mai multe persoane s-ar putea realiza numai dupa o inspectie a Agentiei Nationale de Adminstrare Fiscala (ANAF), se precizeaza in proiectul de act normativ.

Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca transmiterea in primele 12 luni de la infiintarea unei societati comerciale, a cel putin 50% din partile sociale ale acesteia catre una sau mai multe persoane se poate efectua si devine opozabila tertilor doar dupa realizarea inspectiei fiscale efectuata de organele de specialitate din cadrul ANAF. Inspectia urmeaza sa se realizeze in maximum 30 de zile.

Aceasta masura vine in contextul in care la data cesiunii partilor sociale sunt situatii in care agentii economici, conform declaratiilor depuse de ei, nu figureaza cu obligatii de plata catre bugetul consolidat al statului, se mentioneaza in expunerea de motive a documentului. Ulterior, cu ocazia inspectiilor efectuate de catre ANAF, s-au constat fapte de evaziune fiscala.

Operatiunile de lichidare ar putea deveni obligatorii pentru societatile dizolvate

Realizarea cesiunii partilor sociale numai dupa controlul fiscal nu este singura noutate adusa de dispozitiile aprobate ieri de senatori. Proiectul de lege aduce modificari si in ceea ce priveste dizolvarea societatilor comerciale.

Astfel, noile reglementari stabilesc ca hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea unei firme se va inregistra in registrul comertului si se va comunica si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social sau detine bunuri, nu doar directiei generale a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.

Legislatia in vigoare nu prevede ca hotararea privind dizolvarea, pronuntata de tribunal, trebuie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social.

Noua prevedere are scopul de a inlesni desfasurarea activitatii inspectorilor cu atributii in constatare, impunere, control persoane juridice, se mentioneaza in expunerea de motive.

De asemenea, in dispozitiile aprobate ieri de senatori sunt cuprinse o serie de modificari referitoare la procedura de lichidare, pe care trebuie sa o urmeze o societate dizolvata. Mai exact, judecatorul va trebui sa numeasca un lichidator pentru societatea dizolvata in termen de 30 de zile calendaristice de la data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva si nu in 3 trei luni, asa cum este prevazut in legislatia in vigoare. In plus, aceasta ar putea reprezenta o obligatie pentru judecator.

„Daca in termen de 30 de zile calendaristice de la data de la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva nu se procedeaza la numirea unui lichidator la cererea oricarei persoane interesate, judecatorul delegat are obligatia ca in termen de o luna sa numeasca un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare, remunerarea acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in cazul lipsei acesteia din fondul de lichidare constituit in temeiul prevederilor art. 4 alin.(6) din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare”, se precizeaza in proiectul de lege.

In acelasi timp, documentul citat ar putea abroga alineatul 8 al articolului 237 din Legea societatilor nr. 31/1990, potrivit caruia daca judecatorul delegat nu a fost sesizat cu nicio cerere de numire a lichidatorului in termen de trei luni de la data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva, persoana juridica se radiaza din oficiu din registrul comertului, prin incheiere a judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului National al Registrului Comertului, cu citarea partilor, conform dreptului comun.

In ceea ce priveste incheierea de radiere a unei societati, aceasta va putea fi inregistrata in registrul comertului, numai dupa ce va fi pronuntata dupa inchiderea procedurii de lichidare, in conditiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. In plus, incheierea de radiere urmeaza sa fie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social si detine bunuri.

Legea societatilor nr. 31/1990 prevede in prezent ca incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica persoanei juridice la sediul social, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul.

Modificarile care ar putea fi introduse prin proiectul de lege sunt necesare, sustin initiatorii proiectului de lege, pentru ca exista numeroase situatii in care societatile comerciale, dupa incheierea procedurii de dizolvare, ajung sa fie radiate fara a urma procedura de lichidare conform legislatiei in vigoare. Prin stabilirea unui termen de numire a lichidatorului se va evita radierea din oficiu si se vor parcurge in mod obligatoriu operatiunile de lichidare, au explicat aceleasi surse.

Cum se realizeaza acum cesiunea partilor sociale?

Cesiunea partilor sociale sau actiunilor unei societati inseamna vanzarea acelei firme, iar conditiile de realizare a acestei proceduri sunt reglementate prin Legea societatilor nr. 31/1990. Prin vanzarea participatiei la capitalul social al unei societati, vanzatorul transmite atat activul, cat si pasivul societatii, au explicat avocatii de la Pachiu&Asociatii intr-un articol mai vechi publicat de AvocatNet.ro.

Concret, cesiunea partilor sociale reprezinta transmiterea partilor sociale, cu consimtamantul asociatilor actuali, catre una sau mai multe persoane, care astfel vor dobandi calitatea de asociati, au continuat sursele citate. Persoanele catre care vor fi cesionate partile sociale pot fi asociati ai firmei sau persoane din exteriorul acesteia. Avand in vedere acest lucru, procedura cesiunii este diferita in cele doua situatii.

In cazul cesiunii partilor sociale intre asociati, avocatii sustin ca procedura presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

  • aprobarea cesiunii in cadrul adunarii generale a asociatilor (prin majoritatea prevazuta in actul constitutiv);
  • incheierea unui contract intre asociatul cedent si asociatul cesionar;
  • inscrierea cesiunii in registrul asociatilor societatii;
  • inregistrarea cesiunii in Registrul Comertului in vederea opazabilitatii fata de terti.

In schimb, cesiunea partilor sociale catre persoane din afara societatii, prespune, conform acelorasi surse, adoptarea unei hotarari a adunarii generale a asociatilor, inainte de incheierea contractului de cesiune. In acest caz, insa, hotararea trebuie sa fie luata cu votul asociatilor care reprezinta cel putin trei patrimi din capitalul social.

„La calculul acestei majoritati nu se va avea in vedere si partea de capital social detinuta de asociatul care doreste sa-si cedeze partile sociale”, au subliniat sursele citate.

Pe baza hotararii de aprobare a cesiunii partilor sociale, se va incheia contractul de cesiune care trebuie sa cuprinda partile, pretul cesiunii, numarul de parti sociale cesionate, precum si drepturile si obligatiile partilor.

Totodata, la fel ca in cazul cesiunii partilor sociale intre asociati, si transferul partilor sociale catre o persoana din afara societatii trebuie inregistrat atat in registrul asociatilor tinut de societate, cat si in Registrul Comertului, in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

In ceea ce priveste costurile procedurii, avocatii de la Pachiu&Asociatii au declarat ca, pe langa costurile corespunzatoare formalitatilor de la Registrul Comertului, in situatia cesiunii partilor sociale, costul principal este reprezentat de impozitul pe venitul realizat prin vanzarea partilor sociale, in cazul vanzatorului (atunci cand partile sociale se tranzactioneaza la o valoare mai mare decat valoarea nominala).

Durata procesului de cesiune a partilor sociale este diferita daca cesiunea se efectueaza intre asociati sau catre persoane din afara societatii.

Potrivit surselor citate, in cazul cesiunii de parti sociale intre asociati, inregistrarea procedurii dureaza aproximativ 5 zile lucratoare de la depunerea documentelor relevante la Registrul Comertului, in timp ce, in cazul cesiunii de parti sociale catre persoane din afara societatii, procedura de inregistrare la Registrul Comertului ajunge la aproximativ doua luni pentru ca trebuie depuse doua dosare distincte.

Prin depunerea primului dosar se asigura mentionarea in Registrul Comertului si publicitatea in Monitorul Oficial a hotararii asociatilor de vanzare a partilor sociale.

„Registrul Comertului are obligatia legala de a transmite in format electronic hotararea de aprobare a transferului catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala si subunitatile acesteia, in termen de 15 zile de la data mentionarii in Registrul Comertului”, au punctat avocatii.

Cel de-al doilea dosar va fi depus la expirarea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii asociatilor prin care a fost aprobata cesiunea partilor sociale. In acest interval orice persoana interesata (in special creditorii societatii care pot fi prejudiciati prin hotararea asociatilor privitoare la cesiunea de parti sociale) poate formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii fie la repararea prejudiciului cauzat, fie la atragerea raspunderii civile a asociatului care doreste sa transfere partile sociale.

Proiectul privind conversia creditelor moneda nationala fara comision sau garantie suplimentara

‘Senatul Romaniei a adoptat propunerea mea legislativa privind dreptul consumatorilor de a solicita conversia creditelor din monede straine in moneda nationala, fara garantii suplimentare sau alte comisioane. Este o victorie. Consumatorii de credite din Romania care au contractat credite in monede straine, spre exemplu in franci elvetieni, au trecut printr-un adevarat cosmar din cauza fluctuatiilor cursului de schimb valutar. Ratele au crescut exponential, astfel incat foarte multi romani au ajuns chiar in imposibilitate de plata, fiind astfel supusi riscului executarilor silite’, a declarat deputatul PSD Ana Birchall, initiatoarea proiectului.

Propunerea legislativa pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.50/2010 privind contractele pentru consumatori a primit aviz favorabil de la Comisia juridica si de la Comisia pentru drepturile omului din Senatul Romaniei. Senatul a adoptat raportul favorabil pe care initiativa legislativa l-a primit de la Comisia pentru buget, finante, activitate bancara si piata de capital in sedinta de astazi cu 74 de voturi pentru, 2 abtineri si un vot impotriva. De asemenea, propunerea legislativa se bucura de sustinerea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

Acordarea vizei pentru intrarea în România şi prelungirea dreptului de şedere

Viza constă în autorizaţia, materializată prin aplicarea unui colant pe un document de trecere a frontierei de stat valabil sau, după caz, pe fila separată pentru aplicarea vizei, care conferă titularului dreptul să solicite tranzitul aeroportuar, tranzitul ori şederea temporară pentru o perioadă determinată.
Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situaţia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliţiei de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România.

Reprezentanţii poliţiei de frontieră române solicită, de regulă, fiecărui străin să dovedească îndeplinirea condiţiilor de intrare şi şedere în România. Dacă îndeplinirea acestor condiţii nu este probată, străinului i se poate refuza intrarea în România, chiar dacă el deţine o viză valabilă.

Notă: Informaţii despre condiţiile privitoare la intrarea străinilor, motivele de nepermitere a intrării în România şi cererea de acordare a vizei găsiţi în prima parte. În partea a doua sunt informaţii despre viza de tranzit aeroportuar, viza de tranzit şi viza de scurtă şedere.

4. VIZA DE SCURTĂ ŞEDERE PE BAZĂ DE INVITAŢIE

În conformitate cu Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1743/2010, modificat prin Ordinul nr. 418/2013, cetăţenii următoarelor state pot obţine viza de scurtă şedere în România doar în baza unei invitaţii avizate în prealabil de către Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Oficiul Român pentru Imigrări:
Afganistan
Republica Algeriană Democratică şi Populară
Republica Angola
Republica Populară Bangladesh
Republica Populară Chineză
Republica Ciad
Republica Democrată Congo
Republica Populară Democrată Coreeană
Republica Arabă Egipt
Republica India
Republica Indonezia
Regatul Haşemit al Iordaniei
Republica Islamică Iran
Republica Irak
Republica Libaneză
Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă
Republica Mali
Regatul Maroc
Republica Islamică Mauritania
Republica Federală Nigeria
Republica Islamică Pakistan
Republica Arabă Siriană
Somalia
Autoritatea Palestiniană
Republica Democratică Socialistă Sri Lanka
Republica Sudan
Sudanul de Sud
Republica Tunisiană
Republica Uzbekistan
Republica Yemen
Străinilor din statele aflate pe lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României, pentru care este stabilită procedura invitaţiei, posesori de paşapoarte simple, li se poate acorda viză de scurtă şedere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare invitaţie scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:
a) vizită – pot face invitaţii cetăţenii români sau străinii posesori ai unui permis de şedere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:
– cartea de identitate sau paşaportul pentru cetăţenii români, cartea de identitate sau paşaportul şi certificatul de înregistrare, cartea de rezidenţă sau cartea de rezidenţă permanentă pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European şi pentru cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi pentru membrii de familie ai acestora şi paşaportul şi permisul de şedere pentru străini, în original şi în copie;
– dovada asigurării condiţiilor de cazare;
– dovada posibilităţilor de asigurare a întreţinerii străinului în cuantum de cel puţin 30 euro/zi pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;
– copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, aparţinând străinului invitat;
– două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
b) turism – pot face invitaţii, nominal pentru fiecare străin invitat, societăţile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:
– actele de înfiinţare ale persoanei juridice care face invitaţia;
– certificat constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi, după caz, împuternicirea din partea societăţii comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;
– cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite;
– copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat;
– două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
c) afaceri – pot face invitaţii, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societăţile comerciale cu sediul în România. În numele societăţilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deţinătoare ale majorităţii capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:
– actele de înfiinţare ale persoanei juridice care face invitaţia;
– certificat constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi, după caz, împuternicirea din partea societăţii comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;
– cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite;
– copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat;
– două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
– dovada asigurării condiţiilor de cazare a străinului invitat pe perioada şederii în România.
IMPORTANT
Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.
Invitaţiile se completează în două exemplare şi se depun la sediul formaţiunilor teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea aprobării.
Aprobarea este condiţionată de verificarea documentelor prezentate şi a evidenţelor Oficiului Român pentru Imigrări, în scopul constatării îndeplinirii condiţiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauză şi, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garanţii că vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.
Soluţionarea cererilor de aprobare a invitaţiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.
În cazul aprobării, un exemplar al invitaţiei va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular unde solicită acordarea vizei române.
Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitaţiei.
Nu se aprobă o nouă invitaţie depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul ţării în termenul de valabilitate al vizei.
Vizele se acordă cu un drept de şedere de până la 90 de zile, în funcţie de perioada pentru care străinul este invitat.

EXCEPŢII DE LA PROCEDURA INVITAŢIEI

Centrul Naţional de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Oficiului Român pentru Imigrări, fără îndeplinirea condiţiilor procedurii pe bază de invitaţie, pentru următoarele categorii de străini:
a) străinul minor al cărui părinte este beneficiar al statutului de refugiat sau are protecţie subsidiară ori se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
b) soţul/soţia şi părinţii străinului beneficiar al statutului de refugiat sau care are protecţie subsidiară ori care se află în posesia unui permis de şedere în
România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
c) străinul major al cărui părinte este cetăţean român;
d) străinul, părinte al unui cetăţean român.
Centrul Naţional de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Oficiului Român pentru Imigrări şi fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta secţiune, pentru următoarele categorii de străini:
a) străinii căsătoriţi cu cetăţeni români;
b) străinii copii minori ai cetăţenilor români;
c) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în statele părţi la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să depăşească valabilitatea permisului de şedere;
d) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în state pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în statele părţi la Acordul Schengen;
e) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, ale statelor părţi la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate depăşi valabilitatea acestei vize;
f) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităţilor administrative, precum şi a societăţilor comerciale, care sunt înscrise pe listele contribuabililor la bugetul de stat, stabilite de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi care îşi asumă, printr-o scrisoare de garanţie adresată în original Centrului Naţional de Vize, obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de îndepărtare;
g) străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;
h) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităţilor publice centrale ori a camerelor de comerţ străine;
i) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul Naţional de Vize din partea următoarelor instituţii din România: Administraţia Prezidenţială, Parlament, Guvern şi alte autorităţi publice centrale şi locale, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, precum şi cele teritoriale şi a prefecturilor, care îşi asuma obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanţie transmisă în original;
j) şoferii de TIR;
k) personalităţile din diaspora românească şi descendenţii acestora.
l) părinţii elevilor sau studenţilor străini, acceptaţi la studii în România, care sosesc în vederea primei instalări a acestora, sub rezerva prezentării unui document apostilat sau, după caz, supralegalizat, eliberat de autorităţile din statul de origine care să ateste legătura de rudenie.

5. VIZA DE LUNGĂ ŞEDERE

Viza de lungă şedere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:
– desfăşurarea de activităţi economice (simbol D/AE) – se acordă străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în condiţiile legii privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;
Documente necesare: – dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice; – asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei; – certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.
– desfăşurarea de activităţi profesionale (simbol D/AP) – se acordă străinilor care urmează să desfăşoare aceste activităţi în conformitate cu legile speciale care reglementează condiţiile de exercitare a profesiilor respective;
Viza se acordă dacă străinii:

a) fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
b) fac dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România;
c) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;
d) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.
– desfăşurarea de activităţi comerciale (simbolul D/AC) – străinilor care sunt sau urmează să devină acţionari sau asociaţi cu atribuţii de conducere şi administrare a unor societăţi comerciale din România;
Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, străinilor care sunt acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi comerciale, persoane juridice române, care urmează să realizeze o investiţie, în condiţiile prezentului articol.
Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine se acordă dacă străinii prevăzuţi mai sus îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) prezintă un plan de afaceri care va cuprinde date referitoare la: identificarea firmei, obiectul de activitate al acesteia, obiectul şi valoarea investiţiei, numărul estimat de locuri noi de muncă şi etapele de creare a acestora, etapele derulării procesului de investiţie şi sumele aferente acestora, locaţia investiţiei, durata investiţiei şi amortizării acesteia, proiecţia activităţii financiare pe o perioadă de minimum 3 ani;
b) fac dovada, printr-un singur extras de cont eliberat de o bancă din România pe numele persoanei fizice cetăţean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 100.000 euro, pentru străinii asociaţi într-o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 150.000 euro, pentru străinii acţionari într-o societate pe acţiuni;
c) vor realiza, în maximum 12 luni de la data obţinerii permisului de şedere, o investiţie potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), aducând un aport de capital sau tehnologie în valoare de minimum 100.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată şi de cel puţin 150.000 euro pentru o societate pe acţiuni;
d) prin activitatea pe care o presupune investiţia propusă, aceasta va crea, în maximum 12 luni de la data obţinerii permisului de şedere, cel puţin 10 noi locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 15 noi locuri de muncă pentru o societate pe acţiuni.
În cazul societăţilor cu 2 sau mai mulţi asociaţi ori acţionari, care solicită acordarea avizului, condiţiile de mai sus vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiţiei ce urmează a fi realizată şi numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcţie de numărul solicitanţilor de aviz. Străinii care au mai obţinut anterior un aviz din partea Agenţiei Române pentru Investiţii Străine sau a Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz, în următoarele situaţii:
a) dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior;
b) dovedesc că au realizat planul de afaceri anterior. Solicitarea de viză va fi însoţită de următoarele documente:
a) avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine;
b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică;
c) asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei;
d) dovada asigurării condiţiilor de cazare.
Cererea însoţită de documentele necesare se depune la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României şi se transmite, prin intermediul Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru avizare conform competenţelor. Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine este valabil 6 luni de la data emiterii şi are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice, de utilitate şi fezabilitate economică a investiţiei ce urmează a fi implementată de către cetăţeanul străin.
– angajare în muncă (simbolul D/AM) – se acordă străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera şi sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile în condiţiile legii;
Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări în condiţiile legii, cu excepţia autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi.
Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a) copia autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări sau, după caz, documente prin care să se facă dovada că solicitantul prestrează muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizaţie de muncă;
b) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu sau de reşedinţă;
d) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei.
Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă şi următoarelor categorii de străini care pot fi încadraţi în muncă sau pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizaţie de muncă:
a) străinilor al căror acces fără autorizaţie de muncă pe piaţa muncii din România este stabilit în textul acordurilor, convenţiilor sau înţelegerilor la care România este parte;
b) străinilor care desfăşoară activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate din România, în baza unor acorduri bilaterale sau în baza ordinului ministrului de resort;
c) străinilor care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome;
d) străinilor care sunt numiţi şefi de filială, reprezentanţă sau de sucursală ai unei companii de pe teritoriul României care are sediul în străinătate, iar la data solicitării nu sunt asociaţi, acţionari sau administratori la o persoană juridică română. Străinii pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizaţie de muncă în condiţiile în care obţin şi avizul de la Oficiul Român pentru Imigrări.
Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data eliberării autorizaţiei de muncă. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obţinerea avizului.
– detaşare (simbol D/DT) – se acordă străinilor calificaţi, angajaţi ai unei persoane juridice străine, care pot să desfăşoare activităţi pe teritoriul României, în următoarele situaţii: sunt detaşaţi pe teritoriul României în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea în România, sunt detaşaţi la o unitate situată pe teritoriul României sau la o întreprindere care aparţine unui grup de întreprinderi situate pe teritoriul României;
Viza de lungă şedere pentru detaşare se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi, eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii.
Viza de lungă şedere pentru detaşare se acordă şi străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, detaşaţi în România, posesori ai unui permis de şedere din acel stat, care pot fi încadraţi în muncă sau pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizaţie de muncă.
Pentru străinii prevăzuţi mai sus este necesară şi obţinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări.
Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a) copia autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări în termen de 60 de zile de la data eliberării autorizaţiei de muncă.
b) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu sau de reşedinţă;
d) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei.Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data eliberării autorizaţiei de muncă.
Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data eliberării autorizaţiei de muncă. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obţinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări.
– studii (simbol D/SD) – se acordă străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învăţământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obţinerea unor titluri ştiinţifice în cadrul instituţiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;
Viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi.
Calitatea de student o au străinii acceptaţi la studii de către o instituţie de învăţământ de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.
Documente necesare:
a) în cazul studenţilor:
(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de zi;
(ii) dovada achitării taxei de studii pentru cel puţin un an de studii;
(iii) dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul minim net pe ţară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(iv) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică;
(v) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei;
(vi) încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor;
b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:
(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de zi;
(ii) dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru acest scop;
(iii) dovada din partea organizaţiei care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întreţinere şi eventualele costuri privind îndepărtarea;
(iv) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei;
(v) dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizaţia care realizează schimbul de elevi şi care deţine un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie din România;
(vi) încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor. Străinii bursieri ai statului român nu sunt obligaţi să prezinte documentele prevăzute la lit. a) pct. (ii) şi (iii), iar cei de origine română nu sunt obligaţi să prezinte documentele prevăzute la lit. a) pct. (iii).
Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 şi 19 ani.
Viza de lungă durată pentru studii se acordă şi străinilor acceptaţi la studii în baza documentelor internaţionale la care România este parte.
– reîntregirea familiei (simbol D/VF) – se acordă străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unităţii familiale;
Cererea de reîntregire a familiei:
Sponsorul posesor al unui permis de şedere temporară valabil un an, al unei Cărţi albastre a UE, al unui permis de şedere pe termen lung sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:
a) soţ/soţie;
b) copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului şi ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi;
c) copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului, inclusiv cei adoptaţi, aflaţi în întreţinerea sa şi asupra cărora sponsorul exercită drepturile părinteşti. Dacă drepturile părinteşti sunt exercitate în comun, este necesar şi consimţământul celuilalt titular al drepturilor părinteşti cu privire la reîntregirea familiei solicitată de sponsor;
d) copiii minori necăsătoriţi ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi aflaţi în întreţinerea sa şi asupra cărora soţul/soţia exercită drepturile părinteşti. Dacă drepturile părinteşti sunt exercitate în comun, este necesar şi consimţământul celuilalt titular al drepturilor părinteşti cu privire la reîntregirea familiei solicitată de sponsor.
Oficiul Român pentru Imigrări poate aproba, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei şi pentru următoarele categorii:
a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale soţului/soţiei, în cazul în care nu se pot întreţine singure şi nu se bucură de un sprijin familial adecvat în ţara de origine;
b) copiii adulţi necăsătoriţi ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, în cazul în care aceştia nu se pot întreţine singuri din motive medicale.
Minorii neînsoţiţi, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:
a) rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal; ori
b) atunci când aceştia nu există sau nu pot fi identificaţi, orice altă rudă a acestuia. Sponsorii, titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea unei activităţi de cercetare ştiinţifică şi străinii posesori ai Cărţii albastre a UE pot solicita reîntregirea familiei chiar dacă valabilitatea permisului de şedere este mai mică de un an.
* Termenul de sponsor este atribuit străinului posesor al unui permis de şedere sau al unei Cărţi albastre a Uniunii Europene eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări, care solicită reîntregirea familiei sau ai cărui membri de familie solicită reîntregirea familiei cu acesta.
Cererea-tip se depune la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază solicitantul locuieşte în mod legal şi va fi însoţită de următoarele documente (art. 46 alin. 7):
a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;
b) declaraţia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
c) copia documentului care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României;
d) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit pentru o locuinţă considerată normală pentru o familie similară în România;
e) dovada mijloacelor de întreţinere;
f) dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate a solicitantului;
g) declaraţia scrisă a persoanei care deţine împreună cu sponsorul custodia comună a copilului minor pentru care se solicită reîntregirea familiei, din care să rezulte consimţământul ca acesta să locuiască împreună cu sponsorul pe teritoriul României;
h) copia documentului de călătorie al membrului de familie pentru care se solicită reîntregirea familiei.
În cazul în care există dubii cu privire la încheierea căsătoriei ori legătura de rudenie, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acestora.
Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiţii (art. 46 alin. 9):
a) să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;
b) solicitantul să deţină un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;
c) solicitantul să posede mijloace de întreţinere, pe lângă cele necesare pentru propria întreţinere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie.
d) persoana pentru care se solicită reîntregirea familiei posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, acceptat de statul român, nu este inclusă în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili şi nu prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.
Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea documentelor prevăzute la alin. (7) lit. d)-f) şi nici îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (9) lit. b) şi c).
Cererea va fi soluţionată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii.
Aprobarea cererii se comunică în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular în termen de 60 de zile de la data emiterii, odată cu cererea de acordare a vizei de lungă şedere pentru reîntregirea familiei.
În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.
Solicitarea şi eliberarea vizei pentru reîntregirea familiei:
Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care membrii de familie îşi au reşedinţa sau domiciliul.
Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a) comunicarea Oficiului Român pentru Imigrări;
b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;
c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă a străinului.
Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei şi următoarele categorii de persoane:
a) străinii căsătoriţi cu cetăţeni români;
b) străinii necăsătoriţi care convieţuiesc cu cetăţeni români necăsătoriţi, dacă au cel puţin un copil împreună, denumiţi în continuare parteneri;
c) copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului român, a soţului/soţiei sau a partenerului;
d) rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia.
e) străinul părinte al cetăţeanului român minor, dacă face dovada faptului că minorul se află în întreţinerea sa sau că există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate;
f) străinii, membrii de familie ai cetăţenilor români, care fac dovada că sunt înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în această calitate.
Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la lit. a)-e) va fi însoţită de certificatul de căsătorie eliberat de autorităţile române sau transcris în condiţiile legii ori, după caz, de dovada existenţei legăturii de rudenie sau a calităţii de partener.
Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la lit. f) va fi însoţită de documente care să ateste că sunt înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetăţeanului român.
Adopţia trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorităţi române competente, în condiţiile legii, sau printr-o decizie a unei autorităţi a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.
Acordarea vizei de lungă şedere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o căsătorie de convenienţă constatată anterior, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sau când se constată existenţa unei stări de bigamie sau poligamie.
– activităţi religioase (simbol D/AR) – se acordă străinilor care urmează să intre în România pentru a desfăşura activităţi în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora;
Viza de lungă şedere pentru activităţi religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în următoarele condiţii:
a) existenţa avizului Secretariatului de Stat pentru Culte. Avizul se acordă străinilor care desfăşoară activităţi similare în ţara de origine sau de reşedinţă;
b) dovada calităţii de reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţate în România;
c) dovada spaţiului de locuit şi a mijloacelor de întreţinere, la nivelul a 3 salarii medii pe economia naţională;
d) dovada asigurării medicale şi că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine a străinului.
– activităţi de cercetare ştiinţifică (simbol D/CS) – se acordă străinilor care urmează să intre în România pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică;
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică se acordă străinilor în baza avizului Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi al Oficiului Român pentru Imigrări.
Avizul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică se eliberează la solicitarea unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) unităţile de cercetare-dezvoltare să fie atestate în condiţiile legii;
b) să existe un acord de primire între unităţile prevăzute la lit. a) şi cercetătorul care a fost acceptat să desfăşoare activităţi în cadrul unui proiect de cercetare ştiinţifică.
Forma şi condiţiile în care se încheie acordul de primire vor fi stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.
Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a) acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică;
b) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă;
c) asigurarea medicală valabilă pe perioada valabilităţii vizei.
– viza diplomatică şi viza de serviciu (simbol DS);
Viza diplomatică şi viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o şedere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui paşaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcţie oficială ca membri ai unei reprezentanţe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenenţă în România.
Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de paşapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimiţător sau a unei reprezentanţe diplomatice ori consulare a acestuia, precum şi membrilor de familie, împreună cu care titularul locuieşte, şi sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înţelegerile bilaterale la care România este parte.
– alte scopuri (simbol D/AS).
Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:
* Celor desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
(i) au calitatea de administrator;
(ii) la data solicitării nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română şi nu au avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;
(iii) la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;
(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puţin 50.000 euro;
* Celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi, dacă fac dovada că îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
(i) au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi;
(ii) dispun de mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin salariul mediu brut pe economie lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(iii) au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor.
* Celor care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
(i) au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizaţie-gazdă, în cuprinsul căruia se face menţiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile în care sunt supravegheaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi la orele de lucru;
(ii) organizaţia-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întreţinere şi asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum şi eventualele costuri privind îndepărtarea;
(iii) au vârsta de peste 14 ani inclusiv;
(iv) au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;
* Celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituţiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituţiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Această viză poate fi acordată şi pentru un eventual însoţitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;
* Celor care desfăşoară alte activităţi ce nu contravin legilor române, dacă îşi justifică prezenţa pe teritoriul României.
Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se acordă dacă străinii:
a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;
b) prezintă dovada asigurării condiţiilor de cazare;
c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine.
Viza de lungă şedere permite străinilor intraţi pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţină un permis de şedere.
Notă: Pentru mai multe informaţii legate de viza de şedere pe teritoriul României, a se vedea OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Restrictii legale privind platile in numerar efectuate catre persoane fizice.Noi cazuri.

In ce priveste platile in numerar facute catre persoane fizice, se va stabili daca in prezent se pot achita dividende catre persoane fizice intr-o singura zi in suma de 10.000 lei. La aceasta data sunt inca in vigoare prevederile OG 15/1996, care permit efectuarea de plati in numerar catre persoane fizice fara avea o limita superioara, informeaza fiscalitatea.ro. Atentie insa ca pentru plati mai mari de 15.000 euro/tranzactie/zi, societatea va trebui sa raporteze tranzactia la Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea spalarii banilor, conform Legii 656/2000.

Nu au intrat inca in vigoare, fiind in stadiu de proiect acele prevederi care vor plafona si platile in numerar catre persoane fizice. Prevederile actuale in vigoare: Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din OG 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, pentru intarirea disciplinei financiare si evitarea evaziunii fiscale, operatiunile de incasari si plati intre persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plata fara numerar.

Prin exceptie de la aceste prevederi, conform alin. (2) al aceluiasi articol, persoanele juridice pot efectua plati in numerar in urmatoarele cazuri: plata salariilor si a altor drepturi de personal; alte operatiuni de plati ale persoanelor juridice cu persoane fizice; plati catre persoane juridice in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon zilnic in suma de 5.000 lei. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei.

Drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii.Noi reguli Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2014

Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2014 se adresează tuturor profesioniștilor și reglementează drepturile consumatorilor, reprezentând transpunerea în cadrul normativ intern a mai multor directive europene.

Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 427/2014.
Amintim faptul că profesionist este orice persoană fizică sau juridică, atât de drept privat, cât și de drept public, care își desfășoară activitatea în domenii comerciale, industriale, de producție, artizanale ori practică profesii libere și semnează contracte cu beneficiarii săi. Consumatorul este orice persoană fizică sau orice grup de persoane fizice asociate care achiziționează bunuri sau servicii de la profesioniști.
Foarte important: OUG nr. 34/2014 se aplică la orice tip de contract între profesioniști și consumatori, inclusiv la contractele semnate electronic.
Legiuitorul a precizat în mod expres că dacă există alte acte normative în vigoare aflate în contradicție cu prezentele prevederi din ordonanță, aceasta din urmă prevalează. Sunt excluse din obiectul ordonanței serviciile sociale, serviciile de sănătate, jocurile de noroc, serviciile financiare, schimbarea drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile și alte câteva servicii specializate.

Obligații preliminare pentru profesioniști

Înainte de a semna un contract, profesionistul trebuie să informeze consumatorul cel puțin cu privire la următoarele aspecte:
– principalele caracteristici ale produselor și serviciilor;
– identitatea profesionistului, inclusiv denumirea și adresa sa;
– prețul total al produselor cu toate taxele incluse și modalitățile de plată;
– mențiuni cu privire la garanțiile legale;
– durata de valabilitate a contractului;
– condițiile de încetare a contractului;
– eventuale proceduri de prelungire automată.
Notă: Sarcina probei cu privire la informarea consumatorului este în seama profesionistului.

Obligații de informare pentru contractele semnate la distanță (semnate electronic) și contractele semnate în afara spațiilor comerciale (în alte incinte decât cele de afaceri)

Profesionistul trebuie să informeze consumatorul asupra mai multor aspecte cu privire la bunurile și serviciile livrate/prestate, dintre care le amintim pe cele mai importante:
– caracteristicile principale ale produselor și serviciilor;
– identitatea profesionistului, adresa poștală;
– prețul total ce include toate taxele sau procedura de calcul a prețului, dacă acesta este compus din mai multe componente;
– costul de utilizare a mijloacelor de comunicare la distanță în vederea încheierii contractului;
– modalitățile de plată;
– garanțiile legale.
Foarte important: Un contract semnat la distanță poate fi reziliat unilateral de consumator într-un termen de 14 zile. Dacă au fost achiziționate produse, acestea trebuie returnate într-un termen de 14 zile pentru a se considera închis contractul.
Dacă profesionistul nu a transmis consumatorului dreptul de retragere, în acest caz, perioada de retragere se prelungește cu până la 12 luni după primele 14 zile.
Dreptul de retragere al consumatorului trebuie să fie exprimat neechivoc de către acesta, cu informarea profesionistului. Acesta poate folosi fie un formular de retragere prevăzut chiar de Ordonanța de urgenţă nr. 34/2014, fie de a comunica într-o formă neechivocă stabilită de către consumator decizia de retragere din contract.
Sarcina probei privind exercitarea dreptului de retragere dintr-un contract revine consumatorului.
În cazul retragerii, profesionistul trebuie să ramburseze toate sumele pe care le-a primit în maximum 14 zile de la informarea de retragere a consumatorului.
Consumatorul este obligat să restituie produsele achiziționate într-un termen de maximum 14 zile de la data retragerii din contract.
Ordonanța prevede și câteva excepții, situații în care consumatorul nu se poate retrage dintr-un contract, dintre care amintim:
– în cadrul contractelor de prestări servicii, când acestea au fost efectuate cu acordul expres al consumatorului, iar acesta a fost informat că își pierde dreptul de retragere;
– pentru produse confecționate după specificațiile prezentate de consumator sau personalizate în mod clar;
– furnizarea de înregistrări audio sau video sigilate sau de programe informatice sigilate care au fost desigilate după livrare;
– furnizarea de ziare periodice și reviste, cu excepția contractelor de abonament pentru astfel de publicații;
– furnizarea de conținut digital care nu este livrat pe suport material, când prestarea a fost efectuată cu acordul consumatorului, iar acesta a fost înștiințat că își va pierde dreptul de retragere.
Foarte important: Există cel puțin 25 de fapte considerate contravenții în OUG nr. 34/2014, cu sancțiuni de la 1.000 la 5.000 de lei, în funcție de gravitatea contravenției.
Cu această ocazie se mai modifică și alte acte normative, cum ar fi:
– Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte;
– OUG nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice;
– Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora.
Ordonanța de urgenţă nr. 34/2014 intră în vigoare începând cu data de 13 iunie 2014 și se aplică pentru contractele semnate după intrarea în vigoare a acesteia.

Cum poate fi dat in judecata Banciu pentru „afirmatiile” impotriva Simonei Halep?

In timp ce Simona Halep isi inmormanta un unchi au venit aceste afirmatii defaimatoare.Radu Banciu nu a fost impresionat de performanţa Simonei Halep de la Roland Garros. Acesta a făcut, în cadrul emisiunii pe care o moderează, o remarcă jignitoare la adresa tenismenei românce.

„Simona Halep este o ţărăncuţă, nu aţi văzut cum vorbeşte engleza? Aia, Şarapova, e o lady”, a spus acesta, în timpul emisiunii sale de duminică.

Aceasta nu a fost singura remarcă deplasată la adresa Simonei Halep, Radu Banciu a continuat în acelaşi stil, spunând că Simona degeaba a ajuns în finală dacă a pierdut-o, că nu a învins nicio tenismenă puternică în acest turneu şi a spus că nu e de acord cu faptul că Simona se simte mândră că este româncă, într-o ţară în care 86% dintre cetăţeni nu reuşesc să facă economii de la o lună la alta.

Haideti sa vedem ce prevede Codul Civil

Respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei umane

Art. 72

Dreptul la demnitate

(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale.

(2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75 din Codul Civil

Art. 75

Limite

(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.

(2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.

Se pot exercita 3 actiuni:
– actiune depusa de Simona Halep pentru daune morale.Aceasta se timbreaza cu 100 de lei indiferent de suma pretinsa
– actiune colectiva pentru apararea unui simbol public al Romaniei

– sau chiar o plangere penala

Proces impotriva ENEL pentru facturile marite – Cum fac?

Furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract de furnizare încheiat de furnizor cu consumatorul. Contractul de furnizare stabilește raporturile dintre un furnizor și un consumator cu privire la furnizarea energiei electrice, inclusiv facturarea și plata energiei electrice.

Acesta este un contract ce intra sub incidenta legii 193/2000 privind consumatorii

 

ENEL ne acorda si un calculator de calculare energie electrica

https://www.enel.ro/crosweb/calculator/index

 

Raspunderea este una contractuala

 

VEZI AICI

 

 

La articolul 6 litera c Furnizorul are obligatia de a respecta tariful legal si sa nu mareasca acest tarif  ilegal.

 

Noi propunem urmatoarele:

– O actiune contractuala,comuna intemeiata pe legea 193/2000 modificarea acestei clauze si specificarea in mod concret si transparent a formarii tarifului

– Acesta clauza este una abuziva

– Actiunea intemeiata pe legea 193/2000 este scutita de taxa de timbru

– Restituirea sumelor incasate ilegal

Aceasta actiune nu se suspeda pana se judeca dosarul penal,pentru ca in NCPC actiunea civila este independenta de actiunea penala(Deci nu mai exista principiul „penalul tine in loc civilul?

 

Deci se poate initia o astfel de actiune.Mai mult decat atat este destul de simplu pentru ca acest contract este acelasi pentru toti consumatorii fiind nevoie decat de mentionarea Numelui si datelor de contact pentru fiecare.

 

Pentru detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Cum poti sa obtii despagubiri de la agentia care te-a abandonat in strainatate

Cum poti sa obtii despagubiri de la agentia care te-a abandonat in strainatate

 

Cum pot sa obtii despagubiri de la agentia care te-a abandonat in strainatate

Ofertele speciale de vacanta, foarte apreciate de turisti pentru discounturile masive, au si partea lor „intunecata”. Adesea se intampla ca serviciile sa nu se ridice la nivelul promis, dar ce faci cand te trezesti ca agentia de turism a intrat in insolventa?

Pe de o parte din cauza naivitatii turistilor si pe de alta parte, din pricina lacomiei unor agentii de turism obscure, care furnizeaza servicii fara sa fie incluse in subordinea Asociatiei Natioanale a Agentiilor de Turism (ANAT). Organizatia impune tuturor agentiilor membre sa incheie o asigurare de calatorie, care sa protejeze turistii, in cazul in care firma intra in incapacitate de plata.

Initiativa apartine ministerului Turismului care a obligat, din 2001, prin statutul membrilor ANAT, sa incheie o asigurare in valoare de 50.000 de dolari.

„In contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice incheiat intre
agentiile de turism si turisti, indiferent de modul de prezentare a acestuia (catalog, pliant sau alt inscris), este obligatoriu sa se consemneze faptul ca turistul este asigurat pentru insolvabilitatea sau falimentul agentiei de turism, precum si conditiile si termenele in care turistul poate solicita plata despagubirilor”, se arata in ordinul emis de ministerul de Turism, in iunie 2001, privind asigurarea turistilor in cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism.

Cel mai recent caz de agentie care a anuntat oficial intrarea in incapacitate de plata este Kara Travel, care se afla in subordinea ANAT si care este controlata de Doru Negulescu si Aristide Iordache. Cel din urma detine si firma de transport Arytrans.

Potrivit datelor de pe Ministerul Finantelor, Kara Travel a avut in 2012 o cifra de afaceri de aproape un milion de lei si pierderi de peste 500.000 de lei. Anul trecut a beneficiat de o marire de capital, Aristide Iordache intrand in actionariatul agentiei.

Presedintele ANAT, Lucia Morariu, a mentionat ca turistii vor fi despagubiti in limita celor 50.000 de dolari prevazuti prin lege. De asemenea, mentioneaza ca agentia de turism Kara Travel a avut anul trecut un incident cu un partener din strainatate care a reclamat-o „pentru ca nu a facut platile, insa ANAT a intervenit si agentia si-a platit datoriile”.

In acest moment exista aproximativ 100 de turisti plecati pe destinatii externe prin agentia de turism Kara Travel, carora le-au fost achitate doar partial serviciile, dar care au transportul retur asigurat.

„Acestia vor fi nevoiti sa isi achite local serviciile neplatite de Kara Travel, urmand ca la intoarcerea in tara sa se adreseze asiguratorului care a emis polita de asigurare pentru riscul de insolvabilitate al agentiei de turism”, mai precieaza oficialii ANAT.

 

 

Ce oameni romani de afaceri vor fi afectati de strategia anti-offshore a Comisiei Europene

Ce oameni romani de afaceri vor fi afectati de strategia anti-offshore a Comisiei Europene

 

Ce oameni romani de afaceri vor fi afectati de strategia anti-offshore a Comisiei Europene

Autoritatile europene cauta solutii pentru a le „veni de hac” companiilor care isi deschid sedii in „paradisuri fiscale” prin introducerea obligativitatii de a declara taxele platite in fiecare tara in care au subsidiare. Pe lista companiilor „vizate” de masura sunt Google, Starbuck sau Microsoft. In Romania, oameni de afaceri precum Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vantu sau Dan Voiculescu ar avea de pierdut din schimbarea regimului fiscal.

Obligand companii importante sa declare ce taxe platesc, comisarul Seneta spera ca ele se vor teme de reactia clientilor si vor fi nevoite sa plateasca taxe mai mari. Metodele de a evita plata taxelor folosite de Starbucks, Apple sau Amazon a facut ca autoritatile sa puna „planificarea fiscala agresiva” pe lista prioritatilor politice din acest an.

ine sunt oamenii de afaceri din Romania care vor suferi dupa offshore-uri

Dinu Patriciu este „patrintele offshore-urilor din Romania” daca tinem cont de faptul ca prima companie infiintata dupa Revolutie la care a devenit asociat avea ca ationar majoritar un offshore cu o istorie incalcita.

Firma Alpha Constructii si Investitii Imobiliare, prima societate comerciala infiintata dupa Revolutie, are in momentul de fata ca actionar majoritar (55,01%) Astra Investitii Imobiliare, un offshore. Astra Investitii Imobiliare a fost vanduta, in 2008, de compania controlata de Dinu Patriciu – Rompetrol SA, unui offshore cipriot – DSP Investments, care ar fi controlat tot de miliardar. Suma tranzactiei s-a ridicat la 33,85 de milioane de dolari.

In prezent, compania de constructii Astra Investitii, cu sediul in vila din strada Mircea Eliade, este detinuta de DPGP Astra (aproape 99% din actiuni), companie cu sediul in Luxemburg si de DPGP Romania, companie tot cu sediul in Luxemburg (1%).

Sorin Ovidiu Vantu,supranumit si „Regele offshore-urilor” a folosit nu mai putin de 22 de companii pentru delapidarea Petromservice.

Cu alte sase companii offshore- Tabor Projects Limited, Brendelco Limited, Karaka Holdings Limited, Karo Holdings Limited, Kauri Holdings Limited si SC PSV Company SA – Vantu a dat in judecata autoritatile din Republica Moldova pentru a obtine capitalul investit la Investprivatbank, careia autoritatile i-au retras licenta.

Dan Voiculescu are, la randul lui, afaceri cu offshore-uri. El a ales Cipru pentru a „duce” profitul companiilor din Romania prin companiile Crescent Comercial & Maritime si Crescent Comercial.

O baza comuna de taxare pentru firmele din UE, un proiect care se misca cu greu

Autoritatile europene nu sunt la prima incercare de a le veni „de hac” offshore-urilor. Un alt proiect al Comisiei viza introducerea unei baze comune de taxare pentru firme la nivel european. Daca se va aplica aceasta masura, firmele din Romania se vor numara printre cei mai mari pierdanti.

Incercari romanesti de a „pune taxe” pe off-shore-uri

Si autorititatile din Romania au cautat solutii pentru a opri „scurgerea” banilor catre paradisurile fiscale. S-a propus modificarea Codului fiscal, prin impunerea unui impozit de 50% pentru tranzactiile catre tari cu care Romania nu are conventie pentru schimbul de informatii. Totusi, potrivit specialistilor masura nu ii incurca deloc pe evazionisti, care au gasit deja mai multe cai de ocolire a suprataxarii.

Compania din Romania nu va mai face plati direct catre offshore, ci prin intermediul unui stat care percepe impozit mic si cu care Romania are conventie, precum Bulgaria sau Cipru, care practica impozit de 10%, dar care nu are reglementari atat de stricte in privinta transferurilor catre paradisuri fiscale. Si nu este ilegal.

O alta cale si mai simpla este constituirea unui cont extern, spre exemplu in Ungaria, din care banii vor fi virati catre offshore. Tranzactia nu intra in evidenta Fiscului din aceste tari, ci sub supravegherea autoritatilor din paradisul fiscal.

 

 

„Legea anti-offshore” poate afecta comertul

„Legea anti-offshore” poate afecta comertul

 

Legea anti-offshore poate afecta comertul

Modificarea Codului fiscal, prin impunerea unui impozit de 50% pentru tranzactiile catre tari cu care Romania nu are conventie pentru schimbul de informatii nu ii incurca deloc pe evazionisti, care au gasit deja mai multe cai de ocolire a suprataxarii.

„Este complet inutila si mai mult incurca decat ajuta. Cei care vor sa foloseasca companii din strainatate pentru o impozitare mai mica, oricum nu folosesc direct companii offshore. Romania are 85 de conventii privind evitarea dublei impuneri. Daca cineva vrea sa foloseasca structuri de optimizare fiscala, foloseste interfata din state cu care avem deja conventii”.

Asadar, pentru ocolirea acestei legi, compania din Romania nu va mai face plati direct catre offshore, ci prin intermediul unui stat care percepe impozit mic si cu care Romania are conventie, precum Bulgaria sau Cipru, care practica impozit de 10%, dar care nu are reglementari atat de stricte in privinta transferurilor catre paradisuri fiscale. Si nu este ilegal.

O alta cale si mai simpla este constituirea unui cont extern, spre exemplu in Ungaria, din care banii vor fi virati catre offshore. Tranzactia nu intra in evidenta Fiscului din aceste tari, ci sub supravegherea autoritatilor din paradisul fiscal.

Statul impoziteaza banii trimisi spre paradisuri fiscale. Se vor speria evazionistii?

Iar paradisul fiscal nu este o titulatura proprie tarilor exotice. Statul Delaware, SUA, percepe un impozit de 1%. Nu este de mirare ca la o populatie de 917.000 de locuitori, sunt inregistrate 945.000 de companii.

Pe de alta parte, impozitul ar putea sa loveasca tocmai in afacerile „de buna-credinta” dintre Romania si tari cu care nu exista conventie de evitare a dublei impuneri, dar care nu intra in categoria paradisurilor fiscale, cum ar fi Brazilia, Taiwan sau Peru.

Astfel, potrivit OG nr. 8/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2013 privind Codul fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, care intra in vigoare incepand cu data de 1 februarie 2013, veniturile impozabile cu 50% sunt dividendele, redeventele, comisioanele, dar si „venituri din servicii prestate in Romania si in afara Romaniei” sau „venituri din profesii independente desfasurate in Romania (…), care nu indeplinesc anumite conditii, prevazute in lege.

 

Timbru de mediu 2014.Hotarare castigata in Romania in 2014 pe timbru de mediu

Portal  > Tribunalul BRĂILA  > Informaţii dosar

Nr. unic (nr. format vechi) :3725/113/2013

29.05.2014 Ora estimata: 09:00
Complet: F3 COM+CA
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea.Respinge exceptiile invocate de pârâtă. Obligă pârâta să înmatriculeze autoturismul reclamantului fără plata timbrului de mediu. Obligă pârâta la plata sumei de 50 lei cheltuieli de judecată.
Document: Hotarâre  952/2014  29.05.2014

Persoanele fizice care au depus bani la CEC pana in 1992 pentru cumpararea unui autoturism Dacia isi iau banii

Desi pe hartie pare usor in realitate BRD refuza sa de acesti bani.Ce pot face?Persoanele fizice care au depus bani la CEC pana in 1992 pentru cumpararea unui autoturism Dacia si pe care i-au transferat ulterior la BRD trebuie sa depuna mai multe acte pentru s-si putea reccupera investitia.

Hotararea de Guvern (HG) pe aceasta tema a fost publicata in Monitorul Oficial din 16 mai.

In context, reprezentantii BRD au transmis ca „in vederea constituirii dosarelor de despagubire, deponentii CEC, mostenitorii acestora sau imputernicitii desemnati, se vor putea prezenta, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a HG, in orice agentie BRD pentru depunerea unei cereri impreuna cu documentele doveditoare ale sumei depuse sau transferate, dupa caz: originalul cec-ului cu suma limitata si/sau originalul dovezii eliberate de banca in momentul transferului sumelor de la CEC la BRD”.

Cati bani da statul pentru pagubitii Dacia

La dosar vor fi necesare urmatoarele acte:

– o declaratie notariala pe proprie raspundere in care sa se declare faptul ca nu s-a incasat despagubirea pana la data declaratiei, sa se ateste faptul ca suma transferata la BRD nu a fost afectata in niciun fel pana la data declaratiei si ca persoana in cauza este de acord cu prelucrarea datelor personale si transferul acestora catre Ministerul Finantelor Publice sau orice alta autoritate sau entitate implicata;

– un act de identitate valabil;

– un act care atesta calitatea de mostenitor sau procura notariala speciala care atesta calitatea de imputernicit, in original.

BRD precizeaza, de asemenea, ca in cazul deponentilor, mostenitorilor sau imputernicitilor acestora care au obtinut o hotarare judecatoreasca executorie care prevede o suma pe care statul Roman, prin MFP, a fost obligat sa o achite, acestia trebuie sa se adreseze direct Ministerului Finantelor Publice, pentru a depune o cerere si copia legalizata de instanta judecatoreasca emitenta dupa hotararea judecatoreasca executorie.

„Emisiunea de titluri de stat pentru plata despagubirilor va avea loc la data de 4 august 2014, cu scadenta in data de 3 septembrie 2014. Persoanele fizice care au dreptul la despagubire se vor putea prezenta la banca, in vederea punerii la dispozitie a sumelor cuvenite, incepand cu prima zi bancara imediat urmatoare datei scadentei emisiunii de titluri de stat, respectiv 4 septembrie 2014.

Termenul de 30 zile de la data intrarii in vigoare a HG pentru depunerea cererilor de inscriere nu este un termen de decadere din drepturi si nu afecteaza dreptul la despagubire acordata de Statul Roman. Deponentii vor putea depune dosare si ulterior, urmand a primi despagubiri prin viitoare emisiuni de titluri de stat”, arata reprezentantii bancii.

BRD-Groupe Societe Generale este cea de-a doua banca din Romania dupa totalul activelor cu 2,3 milioane de clienti.

Comisioanele bancilor tot mai abuzive, modul de calcul si stabilire al dobanzilor 2006-2011 intra sub incidenta legii 193/2000 fiind catalogat ca abuziv

De fiecare data cand se discuta despre un litigiu cu banca, trebuie sa avem in vedere determinarea extraordinara pe care bancherii  o arata, in ultima perioada, pentru a castiga procesele in care sunt angrenati. Sa nu uitam totusi ca din 2006, cand au inceput primele discutii intre institutiile bancare si s-au constituit, spunem noi, sub forma de CARTEL si pana in 2011 tarziu cand pagubitii s-au saturat efectiv de aceste abuzuri si au actionat in justitie pentru corectarea acestor abuzuri. In ultima perioada ne-am constituit sub forma de colectivitate, tocmai pentru a putea sa  ne impunem in fata bancilor.

 

 

Prin urmare,inscrierile in acest proces colectiv privesc urmatoarele doua aspcte:
Pentru cei ce au creditele in EURO sau FRANCI si doresc sa scape de riscul valutar se va solicita DENOMINAREA CREDITULUI la moneda nationala repectiv RON la cursul valutar de la momentul acordarii creditului, motiv pentru care rata dvs. urmeaza sa fie tratata ca fiind la nivelul anului corepunzator acordarii creditului.

Pentru celelalte categorii de imprumutati, cei care au creditele in RON, inclusiv pentru cei care au creditele in EURO si FRANCI, se va solicita constatarea nulitatii absolute a

a) comisionului de acordare
b) comisionului de gestiune
c) comisionului de risc
d) comisionului de transformare
e) STABILIREA MARJEI DE CALCUL dupa formula DOBANDA DE LA DATA INCHEIERII CONVENTIEI MINUS INDICELE DE REFERINTA DE LA ACEASTA DATA.

Practic prin aceasta solicitare vi se va fixa o MARJA FIXA, care in cazul anumitor banci este 0, practic putem obliga sa calculeze cu MARJA 0 la care se va adauga DOAR indicele de referinta, practic insemnand ca reducerea ratei pe care o platiti sa fie proportionala cu acest calcul (spre 70%).
Nu trebuie sa uitam de faptul ca la 1 Octombrie 2013 a intrat in vigoare Art. 13. – (1) Instanþa, în cazul în care constatã existenþa clauzelor abuzive în contract, obligã profesionistul sã modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum ºi sã elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activitãþii profesionale, fapt pentru care succesul procesului este unul clar!

HOTARARE CASTIGATA 2014 / RECUPERARE TIMBRU DE MEDIU 2014.Comunicare

Inţelegem să prezentăm o nouă hotărâre judecătorească din seria celor recent pronunţate, prin care anumite instanţe naţionale au constatat deja caracterul nelegal şi al timbrului de mediu (taxa auto 2013 – s.n.) reglementat de OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule[1], fără a aştepta o eventuală hotarărâre preliminară a CJUE pronunţată într-o cauză exclusiv împotriva României [care să analizeze din nou (in)compatibilitatea legislaţiei naţionale privind taxele auto cu dreptul UE], aşa cum procedează alte instanţe care, pe lângă faptul că refuză să sesizeze instanţa de la Luxembourg, ignoră şi practica judiciară depusă la dosare, chiar jurisprudenţa anterioară a CJUE în materia taxelor/impozitelor, iar în momentul în care sunt puse în situaţia de a realiza că inclusiv la nivelul aceleaşi instanţe s-a conturat o practică judiciară neunitară, fie încep să respingă în bloc acţiunile, fie încep să le admită, în special dacă, între timp, CJUE se pronunţă asupra unei trimiteri preliminare făcute de o instanţă “mai curajoasă” din România.

Amintim că astfel de incidente au apărut până la pronunţarea hotărârii în cauza Tatu, apoi până la cea pronunţată în cauza Nisipeanu, dar şi până la recenta hotărâre pronunţată în cauza Irimie, care a constituit totodată o dovadă clară a situaţiei ridicole şi fără precedent în care s-a aflat justiţia din România, de vreme ce s-a permis crearea unei jurisprudenţe cvasiunanime incompatibile cu dreptul unional şi practica CJUE.

Surprinzător este faptul că instanţa constată că şi în forma actuală legislativă, respectiv OUG nr. 9/2013, stabileşte indirect, pentru produsele provenind din Uniunea Europeană, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naţionale similare. Reglementată în acest mod, timbrul de mediu diminuează sau este destinat să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientaţi din punct de vedere fiscal să achiziţioneze autovehicule noi produse în România.

Deşi constatarea este corectă, în opinia noastră, instanţa ar fi trebuit să se aplece cu şi mai multă atenţie asupra prevederilor din OUG nr. 9/2013, care, în momentul de faţă, determină potenţialii cumpărători să achiziţioneze autovehicule pentru care a fost achitată taxa de primă înmatriculare/de poluare pentru autovehicule/pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (şi nerecuperate ulterior), tocmai pentru a nu fi obligaţi la plata timbrului de mediu în momentul (re)înmatriculării pe numele noului proprietar. Astfel că piaţa autovehiculelor second-hand deja înmatriculate (pentru care s-au achitat taxele, dar nu s-au recuperat ulterior) este favorizată în deterimentul autovehiculelor second-hand deja înmatriculate, dar taxele plătite au fost recuprate, respectiv în detrimentul autovehiculelor importate din alte state membre ale UE şi care urmează a fi înmatriculate pentru prima dată în România[

VEZI HOTARAREA AICI

TRIBUNALUL MEHEDINŢI

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa nr. 4519/2013

Şedinţa publică de la 6 Septembrie 2013

Completul constituit din:

PREŞEDINTE Magdalena Lucia Bordea

Grefier Liana Camelia Manea

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul C.G. prin SC K. D. SRL şi pârâtul Instituţia Prefectului – Serviciul Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Mehedinţi, având ca obiect obligaţia de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat Ş.Ş.D. pentru reclamant, lipsind pârâtul.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care conform art. 131 Cod procedură civilă instanţa, din oficiu, procedează la verificarea competenţei generale, materiale şi teritoriale de a judeca pricina şi constată că este competentă cu soluţionarea prezentei cauze în temeiul art. 167 alin. 1 Cod procedură.

Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fond părţii prezente.

Avocat Ş.Ş.D. solicită admiterea acţiunii şi obligarea pârâtului la înmatricularea definitivă a autoturismului marca Volkswagen Passat fără plata timbrului de mediu prevăzut de OUG nr. 9/2013, fără cheltuieli de judecată.

Instanţa, rămânând în deliberare, a pronunţat următoarea sentinţă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 31 mai 2013 şi înregistrată sub nr. 6615/101/2013, reclamantul C.G., prin SC K. D. SRL, a chemat în judecată pârâtul Instituţia Prefectului – Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Mehedinţi, pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să fie obligat la înmatricularea definitivă a autoturismului marca Volkswagen Passat fără plata timbrului de mediu prevăzut de OUG nr. 9/2013.

În motivarea cererii arată că a cumpărat un autoturism second-hand marca Volkswagen Passat şi pentru a-l folosi în România i s-a solicitat să plătească o taxă de înmatriculare. Precizează reclamantul că plata acestei taxe contravine Tratatului Comunităţii Europene care în art. 90 interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului.

Mai arată reclamantul că prin încasarea acestei taxe nu a fost respectat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne, iar din analiza dispoziţiilor legale rezultă că taxa este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană şi reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în cazul unei noi înmatriculări, taxa nu este percepută. Instituirea timbrului de mediu prevăzută de OUG nr. 9/2013 reprezintă un obstacol în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul Comunităţii Europene iar reglementarea acesteia nu poate fi justificată prin satisfacerea unor cerinţe obligatorii ale interesului public. A susţinut că instituirea timbrului de mediu prevăzută de OUG nr. 9/2013 are un caracter protecţionist, producând un efect echivalent taxelor şi tarifelor vamale, respectiv creşterea preţurilor pentru produsele importate şi că este contrară art. 90 alin. 1 din Tratatul Uniunii Europene .

Reclamantul a depus la dosar, în copie, înscrisuri: contract de mandat nr. 862/28.11.2012, adresa nr. 71216/13.05.2013, cererea nr. 71216/09.05.2013, actul de identitate, actul de proprietate, certificatul de înmatriculare tradus din limba germană.

Pârâtul Instituţia Prefectului – Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Mehedinţi, deşi legal citat nu a formulat întâmpinare.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul C.G. a achiziţionat autoturismul marca VOLKSWAGEN, EURO 4, cu număr de identificare….., an fabricaţie 2005, fiind înmatriculat pentru prima data în Germania la data de 1 iulie 2005.

Astfel cum rezultă din adresa nr. 71216/13.05.2013 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, reclamantului i-a fost refuzată înmatricularea autoturismului sus menţionat motivat de împrejurarea că nu a făcut dovada achitării timbrului de mediu, astfel cum este reglementat prin OUG nr. 9/2013 .

Instanţa reţine că potrivit art. 7 din Ordinul nr. 150 /2006 emis de M.A.I., înmatricularea permanentă sau înmatricularea temporară se efectuează pe baza mai multor documente printre care şi dovada plăţii timbrului de mediu conform OUG nr. 9/2013.

La data de 15 martie 2013 a intrat în vigoare OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule fiind abrogată Legea nr. 9/2012 aflată în vigoare de la data de 1 ianuarie 2013 și până la adoptarea noului act normativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 4 din OUG nr. 9/2013, timbrul de mediu se datorează: a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare; b) la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7; c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa de poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale în vigoare la momentul înmatriculării; d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei de poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

În speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 4 lit. a) din OUG nr. 9/2013 care reglementează timbrul de mediu ce trebuie achitat pentru autoturismele importate din alte state membre în vederea punerii lor în circulaţie în România, dispoziţii pe care instanţa le găseşte contrare legislaţiei comunitare, respectiv art. 110 TFUE.

Se reţine că legiuitorul român a ajuns la adoptarea OUG nr. 9/2013 după ce anterior a înţeles să adopte mai multe acte normative în acelaşi domeniu care, în final, au ajuns să fie considerate de instanţa comunitară ca fiind neconforme cu legislaţia europeană.

Aşa cum rezultă din analiza legislaţiei române adoptată de-a lungul timpului (Legea nr. 571/2003, OUG nr. 50/2008 cu toate modificările, Legea nr. 9/2012, OUG nr. 1/2012), obligaţia de plată a taxei de primă înmatriculare sau taxă de poluare sau pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a existat pentru mai multe categorii de autovehicule, două fiind cele care au suscitat opinii divergente, respectiv cele achiziţionate second-hand dobândite de un prim proprietar din România cu ocazia înscrierii în evidențele autorităţii competente, potrivit legii, atribuirii unui certificat de înmatriculare și a unui număr de înmatriculare, precum și cele rulate care au fost înmatriculate deja în România și care fac obiectul unor tranzacţii de vânzare-cumpărare și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu fac parte din categoria exceptate sau scutite de la plata acestor taxe sau taxa pe emisii poluante (art. 4 alin. 1 lit. a ,alin. 2 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule).

Din preambulul diferitelor acte normative adoptate de legiuitorul român rezultă că printre motivele care au determinat executivul să le adopte au fost avute în vedere impactul pe care măsurile dispuse prin aceste acte normative privind taxa de primă înmatriculare, taxa pe poluare pentru autovehicule sau pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule le-ar fi avut în plan economic și social ,consecinţele negative asupra modului de aplicare a taxării autovehiculelor aflate în categoria celor reglementate de aceste prevederi legale precum și necesitatea simplificării procedurii aplicării taxei.

În mod evident, prin adoptarea OUG. nr. 9/2013 s-au încălcat principiile liberei circulaţii a mărfurilor, neutralităţii impozitării interne si s-a creat o discriminare la momentul înmatriculării între produsele provenite din alte state membre ale comunităţii europene și produsele de pe piaţa internă, fiind nerespectate prevederile art. 90 din Tratatul Uniunii Europene (art. 110 TFUE)

Scopul art. 110 TFUE este acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 28-30 TFUE prin taxarea internă discriminatorie.

Potrivit jurisprudenţei CJUE, interdicţia prevăzută la articolul 110 TFUE trebuie să se aplice de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naţionale.

Articolul art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că statelor membre nu le este permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piaţa naţională și introduse pe această piaţă înainte de intrarea în vigoare a taxelor menţionate.

Se consideră că, în mod aparent, prin adoptarea OUG nr. 9/2013 este înlăturată discriminarea la momentul înmatriculării între produsele provenite din alte state membre ale comunităţii europene și produsele de pe piaţa internă deoarece, în realitate, aplicarea unor taxe cu titulatura de timbru de mediu în cuantumuri destul de însemnate pentru cele achiziţionate second-hand dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene conduce în mod evident la diminuarea livrărilor intracomunitare de autovehicule și încurajarea producţiei interne de astfel de bunuri și achiziţionarea lor, o asemenea măsura intrând în categoria celor cu efecte restrictive din punct de vedere cantitativ.

Deşi, modalitatea de calcul a timbrului de mediu pentru autovehiculele second-hand achiziţionate din afara României și cele similare de pe piaţa internă este, cel puţin, identică, se apreciază că în mod indirect s-a creat un tratament favorabil celor produse în România având în vedere că, în contextul intenţiei legislativului de înnoire a parcului auto naţional cu autovehicule produse în țara noastră, cele mai multe autovehicule indigene sunt noi, din categoria Euro 4, Euro 5 pentru care cuantumul timbrului de mediu pentru autovehicule este mai mic comparativ cu cele achiziţionate din spaţiul intracomunitar, numărul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare cu autovehiculele deja înmatriculate în România și pentru care nu s-a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 sau taxa pe poluare pentru autovehicule, sau taxa pe emisii poluante fiind infim.

Este adevărat că statele membre ale Uniunii Europene au libertatea de a stabili taxe pentru activitatea de comerţ cu bunuri importate însă este necesar ca efectul economic al unei astfel de norme asupra circulaţiei bunurilor importate să nu intre în conflict cu legislaţia comunitară, aici intervenind rolul judecătorului naţional de a verifica respectarea principiului egalităţii de tratament între cele două categorii de mărfuri .

Pornind de la ideea că Uniunea Europeană doreşte liberalizarea pieţelor si înlăturarea oricăror obstacole în calea liberei circulaţii a mărfurilor, personal, ţinând cont de contextul economico-social, de amploarea pieţei auto din România, tendinţa cetăţenilor români de a achiziţiona autovehicule second-hand din alte state membre ale spaţiului intracomunitar deoarece se realizează egalitatea între preţ si calitate, se consideră că prin actuala reglementare s-au impus măsuri cu caracter restrictiv din punct de vedere cantitativ, măsuri interzise de legislaţia comunitară.

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, în jurisprudenţa sa constantă, a statuat că articolul 110 TFUE reprezintă o completare a dispoziţiilor privind eliminarea taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziţie are drept obiectiv asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă, prin eliminarea oricărei forme de protecţie care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii faţă de produsele provenind din alte state membre (Hotărârile Brzeziński C-313/05 şi Krawczyński C 426/07).

În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE (actualul art. 110) vizează garantarea neutralităţii depline a impozitelor interne faţă de concurenţa dintre produsele care se află deja pe piaţa internă şi produsele din import (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/Grecia, C 74/06). În plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naţionale şi, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzeziński).

Prin urmare, şi în forma actuală legislativă, respectiv OUG nr. 9/2013 , stabileşte indirect, pentru produsele provenind din Uniunea Europeană, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naţionale similare. Reglementată în acest mod, timbrul de mediu diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientaţi din punct de vedere fiscal să achiziţioneze autovehicule noi produse în România.

De altfel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 aprilie 2011 în Cauza C-402/09 Tatu şi prin Hotărârea din 7 iulie 2011 în Cauza C263/10 Nisipeanu a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie în statul membru menţionat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

Ca atare, şi actualul act normativ este contrar art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, întrucât este destinat să facă mai puţin atractivă opţiunea de a introduce în România autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, favorizând astfel achiziţionarea autovehiculelor noi produse în România.

Instanţa reţine că TFUE a creat ”o nouă ordine juridică” în dreptul internaţional (denum ită astfel de Curtea Europeană de Justiţie în cazul Van Gend en Loos, 1963), caracterizată prin faptul că are efect direct şi se bucură de supremaţie (prioritate) în raport cu ordinea juridică internă. Aceste principii au fost consacrate şi de art. 148 alin. 2 din Constituţia României, potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faţa de dispoziţiile contrare din legile interne. Astfel, având în vedere că dispoziţiile art. 110 din Tratatul de funcţionare a UE prevalează faţă de dispoziţiile contrare cuprinse în OUG nr. 9/2013 , precum şi faptul că, instituţiile statului, deci inclusiv Instituţia Prefectului, sunt obligate a da prioritate regulilor de drept comunitar, se apreciază că, pârâta, nu poate invoca dispoziţiile art. 7 din Ordinul nr. 150/2006 pentru a refuza înmatricularea, dacă restul condiţiilor prevăzute de lege sunt îndeplinite.

Prin urmare, constatându-se că, în mod nelegal, pârâtul a refuzat înmatricularea autovehiculului fără plata timbrului de mediu, instanţa apreciază că acţiunea este întemeiată şi în consecinţă o va admite şi va obliga pârâtul să înmatriculeze autoturismul deţinut de reclamant fără plata timbrului de mediu pentru autovehicule prevăzut de OUG nr. 9/2013.

Se va lua act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamantul C.G., CNP…., cu domiciliul în…., prin SC K. D. SRL, cu domiciliul procesual ales în….. în contradictoriu cu pârâtul Instituţia Prefectului – Serviciul Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Mehedinţi, cu sediul în…..

Obligă Instituţia Prefectului – Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Mehedinţi să înmatriculeze autoturismul reclamantului marca Volkswagen Passat, serie saşiu… fără plata timbrului de mediu pentru autovehicule prevăzută de OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

Ia act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 6 Septembrie 2013 la sediul Tribunalului Mehedinţi.

PREŞEDINTE,

Intre timp a devenit si irevocabila aceasta hotarare.

Imi pierd locul de munca pentru ca diploma Spiru Haret este nerecunoscuta .Ce fac?

Imi pierd locul de munca pentru ca diploma Spiru Haret este nerecunoscuta .Ce fac?

In mai 2014 peste 10000 de absolventi Spiru din sectorul bugetar au primit o notificare ca in 10 zile sa aduca diploma Spiru Haret in original si dovada ca este recunoscuta

Situatia este una disperata.

Daca nu reusesc aceste persoane sa aduca actle solicitate vor fi date afara si obligate sa restituie sumele primite ca si salarii pe baza diplomei

In 2009, Ecaterina Andronescu, ministru al Educatiei la acea vreme, anunta ca formele de invatamant la distanta si fara frecventa ale unor specialitati ale Universitatii „Spiru Haret” nu sunt autorizate, deschizand astfel o cutie a Pandorei umflata de valurile succesive de zeci de mii de absolventi.

Ministerul si Universitatea s-au acuzat reciproc, fara a fi avansata insa nicio solutie concreta pentru rezolvarea unei situatii care a capatat accente grave, in contextul in care pune in pericol locul de munca al fostilor studenti.

Pentru a-si primi diplomele, multi dintre acestia au ales calea tribunalului.

Aici, Universitatea Spiru Haret este parata, iar Ministerul Educatiei este chemat in garantie

„Ministerul Educatiei este in razboi cu Universitatea Spiru Haret de aproape cinci ani de zile si nu a facut niciun demers pana la ora actuala pentru a media conflictul si pentru a da o mana de ajutor studentilor.

Ba mai mult, si in cazurile care ajung la instanta avand ca obiect eliberarea diplomelor de licenta, MECTS ingreuneaza procedura in fata instantei, acestia neprezentandu-se la primul termen de judecata si solicitand termen pentru angajare aparator, in conditiile in care in minister lucreaza peste 50 de juristi. Ministerul Educatiei nu emite avizele si tipizatele necesare pentru ca Universitatea Spiru Haret sa poate elibera diplomele absolventilor Consecinte serioase

Potrivit avocatilor, absolventii se afla in situatia de a fi dati afara de la locurile de munca pentru ca nu au cum sa demonstreze ca au studii superioare, adeverinta care tine loc de diploma de licenta fiind valabila doar un an.

„Problema s-a extins insa si asupra celor care au diplomele, promotiile vechi, 2005, 2006,2007 si mai noi 2010,2011,2012 .Cei care sunt angajati in cadrul Ministerului Educatiei si vor sa sustina examenul de gradatie in invatamant sau examenul de titularizare, apar in sistemul de verificare cu diplome nerecunoscute.

Fara niciun avertisment si fara a aduce la cunostinta opiniei publice, MECTS a hotarat ca diplomele anterioare anului 2009 nu sunt valabile, in conditiile in care la vremea respectiva ARACIS nu functiona.

Exemplul unei cliente este urmatorul: a absolvit Facultatea de Litere Spiru Haret, a lucrat ca suplinitor in invatamant, iar anul acesta voia sa isi depuna dosarul pentru examenul de titularizare.

La momentul depunerii dosarului cu actele necesare se face si o verificare in sistem a candidatului, ori in acest caz doamna apare cu diploma nerecunoscuta

Situatia este una complexa si afecteaza peste 50000 de persoane

avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

www.coltuc.ro

0745150894

Aveti nevoie de avocat in recurs.Asa a decis Curtea De Apel Cluj

 Una dintre cele mai importante noutati introduse de Noul Cod de Procedura Civila, in vigoare din 15 februarie 2013, se refera la redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului.

Mai precis, NCPC stabileste, la art. 83 si 84, ca, la redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea sau sustinerea recursului, partile (persoane fizice si juridice) vor fi asistate si reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic.

Art. 83. – (3) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Art. 84. – (2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic, in conditiile legii.

Mai departe, la art. 486 din acelasi act normativ, sunt prevazute mai multe mentiuni pe care cererea de recurs trebuie sa le cuprinda, printre care: numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii in favoarea careia se exercita recursul, numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului care formuleaza cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si numele si prenumele consilierului juridic care intocmeste cererea. De asemenea, cererea va contine si semnatura avocatului sau, dupa caz, a consilierului juridic.

Asadar, dupa cum se arata in reglementari, cererile de recurs care nu cuprind semnatura unui avocat sau a unui consilier juridic vor fi respinse de instanta.

De la aceasta regula exista, insa, si o exceptie, detaliata tot de NCPC, la art.13, alin.2: „In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept”.

Recurs la Curtea de Apel din Cluj, respins pentru ca nu a fost semnat de un avocat

O decizie recenta a Curtii de Apel Cluj a pus in aplicare reglementarile introduse anul trecut, in sensul ca un recurs a fost declarat nul pentru ca a fost redactat fara asistarea/reprezentarea prin avocat sau consilier juridic. Concret, este vorba despre Decizia civila nr. 1904/2014, pronuntata in sedinta publica in 28 februarie 2014, in dosarul nr. 10434/117/2013 al Curtii de Apel Cluj, document obtinut recent de AvocatNet.ro, ce poate fi consultat si in fisier atasat.

CODUL INSOLVENTEI ESTE IN VIGOARE CU 21.05.2014

Grupul parlamentar al Partidului National Liberal din Camera Deputatilor a depus o sesizare la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) referitoare la Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.

Potrivit sesizarii, Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa incalca mai multe principii constitutionale, precum: dreptul la proprietate, accesul liber si neingradit la justitie, dar si obligativitatea respectarii legilor in vigoare, potrivit Agerpres.

Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc preciza ca legea insolventei este un important pas inainte, el vine in sprijinul mediului de afaceri punandu-i la indemana instrumente mai eficiente in recuperarea creantelor, propune solutii de prevenire a abuzurilor in procedura din partea debitorului sau a creditorului, propune masuri pentru un proces derulat intr-un termen rezonabil.

In Monitorul Oficial nr. 363 din 16 mai 2014 a fost publicata H.G. nr. 392/2014 privind aprobarea elementelor tehnice si modalitatea de stabilire a despagubirilor pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme, precum si pentru punerea in executare a hotararilor judecatoresti.

Prezentul articol reglementeaza elementele tehnice necesare despagubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme.

 

 

Valoarea totala a despagubirii prevazuta la art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 232/2008, cu completarile ulterioare, denumita in continuare ordonanta, se majoreaza cu suma de 222.231,94 lei, care reprezinta cumulul despagubirilor rezultate din necesitatea recalcularii despagubirilor acordate pentru 4 deponenti, din neincluderea in lista initiala a unui deponent, precum si al despagubirilor rezultate din 6 hotarari judecatoresti executorii.

Valoarea totala a despagubirii este calculata de catre C.E.C. BANK – S.A., prin indexarea, de la data depunerii si pana la data de 31 iulie 2007, a sumelor existente cu indicii preturilor de consum comunicati de Institutul National de Statistica, din care se deduce dobanda legala bonificata de C.E.C. BANK – S.A. pe perioada in care a fost acordata.

Suma reprezentand despagubirea este asigurata de Ministerul Finantelor Publice printr-o emisiune de titluri de stat pe numele C.E.C. BANK – S.A., de valoare nominala totala egala cu valoarea totala a despagubirii, in data de 4 august 2014. Titlurile de stat sunt nenegociabile, nepurtatoare de dobanda si au scadenta la 3 septembrie 2014.

Valoarea nominala individuala a fiecarui titlul de stat este egala cu valoarea individuala a despagubirii, determinata potrivit prevederilor anterioare, pe numele fiecaruia dintre deponenti.

La data scadentei emisiunii de titluri de stat, Ministerul Finantelor Publice procedeaza la rascumpararea acestora, prin plata pe numele C.E.C. BANK – S.A. a sumei de 222.231,94 lei, reprezentand valoarea nominala totala a titlurilor de stat emise.

Pentru a intra in posesia sumelor reprezentand valoarea despagubirii, deponentii C.E.C. BANK – S.A., mandatarii sau succesorii legali ai acestora vor prezenta, in original, urmatoarele documentele, dupa caz: cec cu suma limitata, un act de identitate valabil, acte de stare civila, procura speciala autentificata pentru a face dovada mandatului, certificat de mostenitor si alte documente legale.

Doi din trei români au datorii.Cum ma apar de executare?

Cercetarea relevă faptul că mai mult de jumătate dintre români s-au declarat pesimişti în privinţa situaţiei materiale, indiferent de generaţia din care fac parte, iar două treimi dintre datornici au contractat credite din bănci.

Concret, doi din trei români au o datorie, iar în jumătate din cazuri aceasta depăşeşte 5.000 de lei. De asemenea, două treimi dintre cei care au credite au contractat datoria de la bănci, iar 20% de la rude.

Tot la situaţia datoriilor, 20,19% dintre români au declarat că au avut o datorie mai mare de 1.000 de lei în ultimii zece ani, iar 31,74% că au contractat un împrumut mai mare de 1.000 de lei, în ultimul deceniu.

Potrivit studiului, când vine vorba despre atitudinea faţă de bani, 41% dintre români declară că aceştia contează, dar numai cât să aibă un trai decent, iar 21% spun că e bine să ai cât mai mulţi bani cu putinţă şi cine nu recunoaşte acest fapt minte sau este ipocrit. Mai mult, peste o treime dintre repondenţi au menţionat că îşi doresc să aibă mai mulţi bani decât în prezent.

Întrebaţi dacă mărturiile unor persoane cu experienţă despre greutăţile financiare i-ar putea ajuta să iasă din datorii, părerile românilor sunt împărţite în mod egal, între ‘nimeni nu poate şti mai bine decât mine problemele mele’ şi că ‘da, aş putea afla nişte sfaturi utile’.

Conform cercetării, aproape 60% dintre cei chestionaţi spun că părinţii lor aveau mai puţine datorii, în timp ce 40% dintre aceştia au menţionat că generaţia părinţilor lor era mai puţin interesată de latura materială. Doar 30% dintre români au indicat că preocuparea faţă de bani era aceeaşi.

Efectul hotararii CJUE din Ungaria asupra contractelor de leasing

Cred ca toata lumea a aflat de decizia Soţii Kasler vs. OTP

Se pune intrebarea : se aplica si la clauzele abuzive din contractele de leasing?

Raspunsul este categoric ,DA

 

 

 

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în cauza Kasler, trimisă de Curtea Supremă din Ungaria, privind caracterul abuziv al unei clauze contractuale referitoare la cursul de schimb aplicabil ratelor unui împrumut contractat în monedă străină.

Pe scurt, Curtea a stabilit că:

  • instanţele naţionale se pot pronunţa asupra caracterului abuziv a acestor clauze, în anumite condiţii,
  • instanţele trebuie să ia în calcul nu numai redactarea într-un limbaj clar şi inteligibil a unor astfel de clauze, dar şi faptul că băncile trebuie să arate în mod transparent în contracte cum funcţionează mecanismul cursului de schimb şi consecinţele asupra consumatorului
  • că instanţele pot să completeze clauzele abuzive cu norme legislative interne, dacă contractul nu mai poate continua altfel şi ar fi în defavoarea consumatorilor.

 

 

Ce fac mai exact firmele de leasing?

 

Companiile de leasing din România acordă doar teoretic finanţări în euro pentru că, în realitate, ele încasează ratele de la clienţi exclusiv în lei, la un curs impus şi întotdeauna mai dezavantajos decât cele mai bune cotaţii disponibile la casele de schimb valutar. Exact această practică a fost catalogată recent ca abuzivă de către Curtea Europeană de Justiţie în urma unei întrebări puse de o instanţă maghiară.

Singura diferenţă este că, în cazul ungurilor, era vorba despre bănci care au acordat credite în franci elveţieni dar care îşi obligau clienţi să achite ratele în forinţi la un curs impus. Folosindu-se de statutul de Insitutuţii Financiare Nonbancare, firmele de leasing îşi motivează strategia prin faptul că pe teritoriul României nu pot fi încasate facturi decât în lei, nu şi în alte monede.

Este însă o explicaţie care nu poate sta în picioare atât timp cât singurul lucru pe care firmele de leasing ar trebui să îl facă pentru a permite clienţilor să-şi plătească ratele în moneda în care a fost acordată finanţarea este să îşi deschidă un cont în euro la o bancă din România. Ar fi un lucru cu atât mai firesc cu cât majoritatea firmelor de leasing din România sunt arondate unor grupuri bancare iar clienţii achită ratele la respectivele bănci.

 

 

 

 

Ce se poate face?

 

Actiona in Judecata firma de leasing pentru constatarea caracterului abuziv al acestor clauze

 

 

Comisionul ascuns din contractele de leasing ca si clauza abuziva

Companiile de leasing din România acordă doar teoretic finanţări în euro pentru că, în realitate, ele încasează ratele de la clienţi exclusiv în lei, la un curs impus şi întotdeauna mai dezavantajos decât cele mai bune cotaţii disponibile la casele de schimb valutar. Exact această practică a fost catalogată recent ca abuzivă de către Curtea Europeană de Justiţie în urma unei întrebări puse de o instanţă maghiară.

Singura diferenţă este că, în cazul ungurilor, era vorba despre bănci care au acordat credite în franci elveţieni dar care îşi obligau clienţi să achite ratele în forinţi la un curs impus. Folosindu-se de statutul de Insitutuţii Financiare Nonbancare, firmele de leasing îşi motivează strategia prin faptul că pe teritoriul României nu pot fi încasate facturi decât în lei, nu şi în alte monede.

Este însă o explicaţie care nu poate sta în picioare atât timp cât singurul lucru pe care firmele de leasing ar trebui să îl facă pentru a permite clienţilor să-şi plătească ratele în moneda în care a fost acordată finanţarea este să îşi deschidă un cont în euro la o bancă din România. Ar fi un lucru cu atât mai firesc cu cât majoritatea firmelor de leasing din România sunt arondate unor grupuri bancare iar clienţii achită ratele la respectivele bănci.

Exemplu de calcul pentru un automobil de 15.000 de euro luat în leasing pe cinci ani cu avans 25%. Cursurile practicate în data de 7 mai 2014 la casele de schimb şi la firmele de leasing. Rata impusă şi rata care ar fi trebuit plătită la cel mai bun curs

Ai cumpărat euro ieftin? Ţi-l mareste firma de leasing

Pierderile suferite de clienţi nu vin doar din diferenţa dintre cel mai bun curs de pe piaţă şi cel al firmei de leasing la data facturării, deşi nici acestea nu sunt neglijabile.

Clientul este dezavantajat şi prin faptul că nu poate plăti rata direct cu euro achiziţionaţi din timp, la un curs mai avantajos. Acest dezavantaj este cu atât mai vizibil în criză economică, atunci când leul este foarte expus. De menţionat este şi faptul că peste 95% din volumul contractelor de leasing încheiate în România reprezintă fi­nan­ţări în euro.

Taxa de despăgubire sau plata abonamentului în avans sunt reversul medaliei atunci când vă achiziţionaţi servicii telecom sau un telefon la preţ redus

Este lesne de înțeles de ce există aceste taxe pentru terminalele achiziţionate de la un operator prin subvenţii la dispozitive, dar când îţi achiziţionezi doar servicii de comunicaţii mobile, aceste taxe nu ar avea ce să caute în contracte sau valoarea lor nu ar trebui să fie la nivelul actual.

În cazul Vodafone România taxa de despăgubire a unui contract de servicii este minim 150 de euro.

„Dacă clientul solicită rezilierea înainte de expirarea perioadei minime contractuale, se percepe o despăgubire. Aceasta se calculează pornind de la o suma fixă, ținând cont de durata minimă contractuală şi de numărul de luni rămase până la sfârşitul perioadei contractuale. Suma de la care porneşte calculul despăgurii depinde de tipul serviciului achiziţionat de client şi de modelul de telefon. Pentru clienţii care reziliază înainte de terminarea contractului abonamente care nu au inclus şi un telefon, suma este fixă”, au declarat oficialii Vodafone

economica

Transportul rutier contra-cost de persoane se poate realiza doar în condiţiile prevăzute în OG nr. 27/2011 şi Ordinul nr. 980/2011

Conform art. 3 din OG nr.  27/2011, prin transport rutier contra-cost se înţelege transportul rutier de mărfuri şi/sau persoane efectuat contra plată, prin încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii.

Prin transport rutier interjudeţean se înţelege transportul rutier care se efectuează între capul de traseu de plecare şi capul de traseu de destinaţie, situate pe teritoriul a două judeţe diferite, cu sau fără tranzitarea unuia sau a mai multor judeţe. În sensul prezentei ordonanţe, transportul rutier dintre municipiul Bucureşti şi alte judeţe este considerat transport rutier interjudeţean, cu excepţia transportului dintre municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, care este considerat transport local.

LICENŢA DE TRASEU reprezintă document pe baza căruia operatorul de transport rutier efectuează transport rutier naţional contra-cost de persoane prin servicii regulate sau servicii regulate speciale, pe un anumit traseu, conform programului de transport.

Transportul rutier contra-cost de persoane se efectuează de către operatorii de transport rutier numai cu autobuze la bordul cărora se află, pe toată durata transportului, o copie conformă a licenţei comunitare, precum şi licenţa de traseu sau documentul de transport corespunzător serviciilor ocazionale, după caz.

Prin excepţie, transportul rutier naţional contra-cost de persoane prin servicii regulate speciale şi servicii ocazionale se efectuează de către operatorii de transport rutier şi cu autovehicule având nouă locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto, precum şi de către întreprinderile autorizate numai cu autovehicule având nouă locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto, la bordul cărora se află, pe toată durata transportului, copia conformă a licenţei comunitare valabilă pentru transportul rutier naţional contra-cost, prevăzută la art. 184 alin. (2) la nomele metodologice/copia conformă a autorizaţiei pentru transportul rutier naţional contra-cost, după caz, precum şi licenţa de traseu sau documentul de transport corespunzător serviciilor ocazionale.

Transportul rutier în trafic judeţean/interjudeţean al elevilor prevăzuţi la art. 84 alin. (1)-(3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către operatorii de transport rutier.

Transportul rutier contra-cost de persoane se poate realiza prin servicii regulate, servicii regulate speciale, servicii ocazionale.

TRANSPORTUL RUTIER CONTRA-COST DE PERSOANE PRIN SERVICII REGULATE SPECIALE

Transportul rutier interjudeţean contra-cost de persoane prin servicii regulate speciale se efectuează de către operatorii de transport rutier sau întreprinderile autorizate pe baza licenţei de traseu eliberate de Autoritatea Rutieră Română (ARR).
Licenţa de traseu reprezintă documentul nominal de transport (nefiind transmisibilă) al operatorului de transport rutier/întreprinderii autorizate pe baza căruia se poate efectua transportul rutier naţional contra-cost de persoane prin servicii regulate speciale.
Condiţii în care se poate desfăşura transportul rutier contra-cost de persoane prin servicii regulate speciale
Transportul rutier interjudeţean contra-cost de persoane prin servicii regulate speciale poate fi efectuat de către operatorii de transport rutier care au încheiat un contract cu un beneficiar care poate fi operator economic, unitate de învăţământ sau unitate militară, în vederea efectuării transportului următoarelor categorii de personal:
a) angajaţi transportaţi între domiciliu şi locul de muncă;
b) elevii şi studenţii transportaţi spre şi dinspre instituţiile de învăţământ;
c) militarii şi familiile acestora transportaţi între domiciliu şi unitatea militară.
Transportul rutier interjudeţean contra-cost de persoane prin servicii regulate speciale poate fi efectuat de către întreprinderile autorizate care au încheiat un contract cu un beneficiar care poate fi operator economic sau unitate militară, în vederea efectuării transportului următoarelor categorii de personal:
a) angajaţi transportaţi între domiciliu şi locul de muncă;
b) militarii şi familiile acestora transportaţi între domiciliu şi unitatea militară.
Suplimentar faţă de documentul de transport, în cazul transportului rutier interjudeţean contra-cost de persoane prin servicii regulate speciale, la bordul autobuzului/autovehiculului având nouă locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto, trebuie să se mai afle:
a) contractul încheiat cu beneficiarul transportului sau copia conformă cu originalul a acestuia;
b) documentele din care să rezulte apartenenţa pasagerilor la categoria pentru care este licenţiat serviciul de transport persoane prin servicii regulate speciale;
c) legitimaţia de serviciu valabilă a conducătorului auto;
d) contractul de închiriere sau de leasing, în original ori copie conformă cu originalul, în cazul în care autobuzul/autovehiculul având nouă locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto, este deţinut cu contract de închiriere sau leasing;
e) actul prin care se dovedeşte dreptul de muncă în România, în cazul conducătorilor auto cetăţeni ai statelor nemembre ale Uniunii Europene;
f) asigurarea pentru persoanele transportate şi bagajele acestora, pentru riscuri de accidente ce cad în sarcina operatorului de transport rutier/întreprinderii autorizate, în copie.

„Electorata” si clauzele abuzive banci

Electorata lui Ponta, dezavantajoasă pentru datornici

 

„Povestea cu creditul fiscal, cel puţin atâta cât am participat la discuţii, nu era foarte clară. Foarte multe banci m-au întrebat care e mecanismul practic de funcţionare şi nu am ştiut ce să le răspund. El intervine iîn momentul în care se incheie perioada de reducere a principalului, nu era clar dacă va fi plătit lunar, anual, ce se întamplă cu pensionarii..”, a mai spus Cinteză. Din punct de vedere al creditorului, aceste lucruri trebuiau clarificate, a mai precizat el.

 

Ajutor pentru 900.000 de datornici sau păcăleală pentru 5.000.000 de contribuabili?

 

În cazul debitorilor, vorbim de o reeşalonare a creditului astfel încât valoarea ratei lunare să scadă considerabil timp de 2 ani pentru cei cu venituri sub salariul mediu net pe economie. După acest interval, debitorul va plăti timp de alţi 2 ani rata veche plus fracţiunea de principal de care fusese scutit (băncile nu renunţă la dobândă în primii 2 ani ci doar la fracţiunea din principal ce intră în componenţa ratei e redusă). Acest efort va fi însă acoperit de Guvern, care va acorda o scutire din impozitul pe venit în anii 3 şi 4 în limita a 200 lei/lunar. Pe scurt, îţi poţi reduce rata timp de 2 ani iar în următorii 2 ani Guvernul îţi va achita majorarea faţă de valoarea iniţială a acesteia acceptând să-ţi reducă impozitul pe venit.

Se remarcă în acest context că principalul beneficiar al măsurii de stimulare a consumului prin reducerea ratelor debitorilor cu împrumuturi care n-au ajuns încă în stadiul de credite neperformante (la peste 90 de zile de întârziere banca trebuie să provizioneze creditul) este sectorul bancar. Băncile vor primi din partea statului timp de 2 ani dobânzile aferente creditelor rescadenţate pentru că toate împrumuturile care se vor încadra în această categorie vor ajunge cu doi ani mai tărziu la scadenţă. Este un efort aproximat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la 0,1% din PIB (aproximativ 130 milioane euro), dar estimarea se poate dovedi ulterior prea pesimistă, precum valoarea încasărilor din impozitul pe stâlp. Astfel, dacă am lua în considerarea o DAE medie la creditele rescadenţate de 10%, un număr mediu de debitori care vor profita de această “oportunitate” de 1 milon şi o valoare medie a soldului creditelor echivalentă cu 5.000 euro, cele 20% de procente colectate de bănci suplimentar timp de 2 ani înseamnă per total 1 mililard euro împărţit în 2 ani de scutiri fiscale.

 

CLAUZE ABUZIVE BANCI:Aveţi un credit în monedă străină? Plata ratelor s-ar putea face la cursul de la data semnării contractului, nu la cel actual!

Recent, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a pronunţat, în cauza C-26/13,  Decizia  care stabileşte, în esenţă, următoarele:  

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
– instanţa naţională ar putea declara drept clauză abuzivă paragraful dintr-un contract de împrumut care prevede că plata ratelor se face la cursul actual şi nu cel de la data semnării contractului;
– o clauză contractuală este considerată a fi redactată în mod clar şi inteligibil dacă respectiva clauză este clară şi inteligibilă atât din punct de vedere gramatical pentru consumator, dar şi dacă motivele economice care stau la baza aplicării clauzei contractuale, precum şi relaţia dintre aceasta şi alte clauze ale contractului sunt clare şi inteligibile pentru respectivul consumator;
– instanţa naţională ar putea remedia nulitatea unei clauze abuzive dintr-un contract de împrumut prin înlocuirea clauzei respective cu o dispoziţie de drept naţional cu caracter supletiv.
Reţinem că decizia mai sus menţionată devine obligatorie pentru instanţele statelor membre, deci inclusiv pentru instanţele judecătoreşti din România.

Cum s-a ajuns la pronunţarea de către CJUE a acestei decizii?

În cauza C-26/13 s-a formulat o cerere de decizie preliminară privind interpretarea art. 4 alin. 2 şi a art. 6 alin. 1 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
Potrivit art. 4 alin. 2 din Directiva 93/13, aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu priveşte nici definirea obiectului [principal al] contractului, nici caracterul adecvat al preţului sau al remuneraţiei, pe de o parte, faţă de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate în mod clar şi inteligibil.
Potrivit art. 6 alin.1 din Directiva 93/13, statele membre stabilesc că clauzele abuzive utilizate într-un contract încheiat cu un consumator de către un vânzător sau un furnizor, în conformitate cu legislaţia internă, nu creează obligaţii pentru consumator, iar contractul continuă să angajeze părţile prin aceste clauze [a se citi “potrivit dispoziţiilor sale”], în cazul în care poate continua să existe fără clauzele abuzive.
Cererea de decizie preliminară a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul Kásler şi doamna Káslerné Rábai (denumiţi în continuare împreună „împrumutaţii”), pe de o parte, şi OTP Jelzálogbank Zrt (denumită în continuare „Jelzálogbank”), pe de altă parte, cu privire la pretinsul caracter abuziv al unei clauze contractuale referitoare la cursul de schimb aplicabil ratelor unui împrumut contractat în monedă străină.

De ce s-a declanşat litigiul principal intre împrumutaţi şi banca Jelzálogbank?

La 29 mai 2008, împrumutaţii au încheiat cu Jelzálogbank un contract denumit „împrumut ipotecar încheiat în valută garantat printr-o ipotecă” (denumit în continuare „contractul de împrumut”).
Potrivit punctului I/1 din acest contract, Jelzálogbank a acordat împrumutaţilor un împrumut în sumă de 14.400.000 de forinţi maghiari (HUF), precizându-se că „determinarea valorii în valută a împrumutului se realizează la cursul de schimb la cumpărarea valutei aplicat de bancă, în vigoare la data deblocării fondurilor”. Conform acestui punct I/1, „ulterior deblocării fondurilor, cuantumul împrumutului, dobânzile aferente şi cheltuielile de administrare, precum şi dobânzile de întârziere şi celelalte cheltuieli se stabilesc în valută”.
Pe baza cursului de schimb la cumpărarea francilor elveţieni (CHF) aplicat de Jelzálogbank la deblocarea fondurilor, suma împrumutului a fost stabilită la 94.240,84 CHF. Împrumutaţii aveau obligaţia de a rambursa această sumă într-o perioadă de 25 de ani, fiecare rată lunară fiind scadentă în a patra zi a fiecărei luni.
Potrivit punctului II din contractul menţionat, acest împrumut a fost acordat la o rată a dobânzii nominale de 5,2 %, la care se adaugă cheltuieli de administrare de ordinul a 2,04 %, ceea ce corespundea unei dobânzi anuale efective (DAE) de 7,43 % la data încheierii contractului de împrumut.
Potrivit punctului III/2 din acest contract (denumit în continuare „clauza III/2”), „împrumutătorul stabileşte valoarea în forinţi maghiari a fiecăreia dintre ratele lunare datorate pe baza cursului de schimb la vânzare al monedei [străine] aplicat de bancă în ziua anterioară scadenţei”.
Împrumutaţii au introdus o acţiune împotriva Jelzálogbank invocând caracterul abuziv al clauzei III/2. Ei au susţinut că această clauză, prin faptul că permite Jelzálogbank să calculeze ratele lunare de rambursare scadente pe baza cursului de schimb la vânzarea monedei străine aplicat de Jelzálogbank, deşi cuantumul împrumutului deblocat este stabilit de aceasta din urmă pe baza cursului de schimb la cumpărare pe care îl aplică valutei respective, conferă Jelzálogbank un avantaj unilateral şi nejustificat în sensul articolului 209 din Codul civil maghiar.

Care a fost cursul litigiului şi care au fost, în esenţă, întrebările preliminarii formulate către CJUE?

Instanţa de prim grad a admis acţiunea împrumutaţilor, hotărârea ce a fost confirmată în apel.
Jelzálogbank a formulat recurs la instanţa de trimitere împotriva hotărârii pronunţate în apel.
Instanţa de trimitere Kúria a hotărât să suspende judecarea cauzei şi să adreseze CJUE mai multe întrebări preliminare.
Prin intermediul primei întrebări, instanţa de trimitere a solicitat, în esenţă, să se stabilească dacă art. 4 alin. 2 din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că termenii „obiectul principal al contractului” şi „caracterul adecvat al preţului sau al remuneraţiei, pe de o parte, faţă de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte” acoperă o clauză, cuprinsă într-un contract de credit încheiat în monedă străină între un vânzător sau un furnizor şi un consumator şi care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale (precum cea în discuţie în litigiul principal), în temeiul căreia pentru calcularea ratelor împrumutului se aplică cursul de schimb la vânzare al acestei valute.
De asemenea, prin intermediul celei de-a doua întrebări, instanţa de trimitere a solicitat să se stabilească, în esenţă, dacă art. 4 alin. 2 din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că cerinţa potrivit căreia o clauză contractuală trebuie redactată în mod clar şi inteligibil trebuie să se înţeleagă ca impunând nu numai ca respectiva clauză să fie clară şi inteligibilă din punct de vedere gramatical pentru consumator, ci şi ca motivele economice care stau la baza aplicării clauzei contractuale, precum şi relaţia dintre aceasta şi alte clauze ale contractului să fie clare şi inteligibile pentru respectivul consumator.
În fine, prin intermediul celei de-a treia întrebări, instanţa de trimitere a solicitat să se stabilească în esenţă dacă, într-o situaţie (precum cea în discuţie în litigiul principal) în care un contract încheiat între un vânzător sau un furnizor şi un consumator nu poate continua să existe după eliminarea unei clauze abuzive, art. 6 alin. 1 din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naţionale care permite instanţei naţionale să remedieze nulitatea clauzei abuzive prin înlocuirea acesteia cu o dispoziţie de drept naţional cu caracter supletiv.

Ce a răspuns CJUE la întrebările preliminare ce i-au fost adresate?

Având în vedere motivele expuse pe larg în Decizia din data de 30.04.2014, CJUE a răspuns la prima întrebare că art. 4 alin. 2 din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că:
– termenii „obiectul principal al contractului” nu acoperă o clauză, cuprinsă într-un contract de împrumut încheiat în monedă străină între un vânzător sau un furnizor şi un consumator şi care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale, precum cea în discuţie în litigiul principal, în temeiul căreia pentru calcularea ratelor împrumutului se aplică cursul de schimb la vânzare al acestei valute, decât în cazul în care se constată – ceea ce revine în sarcina instanţei de trimitere să verifice având în vedere natura, economia generală şi prevederile contractului, precum şi contextul său juridic şi factual – că respectiva clauză stabileşte o prestaţie esenţială a acestui contract care, ca atare, îl caracterizează;
– o astfel de clauză, în măsura în care cuprinde o obligaţie pecuniară a consumatorului de a plăti, în cadrul ratelor împrumutului, sumele care rezultă din diferenţa dintre cursul de schimb la vânzare şi cursul de schimb la cumpărare ale monedei străine, nu poate fi considerată ca cuprinzând o „remuneraţie” al cărei caracter adecvat în calitate de contrapartidă a unei prestaţii efectuate de împrumutător să nu poată face obiectul unei aprecieri pentru a se stabili dacă este abuzivă în temeiul art. 4 alin. 2 din Directiva 93/13.
De asemenea, pentru motivele expuse pe larg în Decizia din data de 30.04.2014, CJUE a răspuns la a doua  întrebare că art. 4 alin. 2 din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că:
– în ceea ce priveşte o clauză contractuală (precum cea în discuţie în litigiul principal), cerinţa potrivit căreia o clauză contractuală trebuie redactată în mod clar şi inteligibil trebuie înţeleasă ca impunând nu numai ca respectiva clauză să fie inteligibilă pentru consumator din punct de vedere gramatical, ci şi ca contractul să expună în mod transparent funcţionarea concretă a mecanismului de schimb al monedei străine la care se referă clauza respectivă, precum şi relaţia dintre acest mecanism şi cel prevăzut prin alte clauze referitoare la deblocarea împrumutului, astfel încât acest consumator să poată să evalueze, pe baza unor criterii clare şi inteligibile, consecinţele economice care rezultă din aceasta în ceea ce îl priveşte.
În fine, pentru motivele expuse pe larg în Decizia din data de 30.04.2014, CJUE a răspuns la  a treia  întrebare că art. 6 alin. 1 din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că:
– într-o situaţie (precum cea în discuţie în litigiul principal) în care un contract încheiat între un vânzător sau un furnizor şi un consumator nu poate continua să existe după eliminarea unei clauze abuzive, această dispoziţie nu se opune unei norme de drept naţional care permite instanţei naţionale să remedieze nulitatea clauzei respective prin înlocuirea acesteia cu o dispoziţie de drept naţional cu caracter supletiv.

Art. 34 din Legea 165/2013 este neconstitutional

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.4 cu raportare la art.34 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania a fost dezbatuta in data de 7 mai de judecatorii Curtii Constitutionale.

Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr.165/2013 sunt constitutionale in masura in care termenele prevazute la art. 34 alin. (1) din aceeasi lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii.

Art. 4 prevede ca “Dispozitiile prezentei legi se aplica cererilor formulate si depuse, in termen legal, la entitatile investite de lege, nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor, precum si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a prezentei legi.”

Potrivit art. 34 “dosarele inregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor vor fi solutionate in termen de 60 de luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cu exceptia dosarelor de fond funciar, care vor fi solutionate in termen de 36 de luni“.

In consecinta, termenul de 60 de luni, respectiv de 36 de luni, nu se aplica dosarelor prin care se solutioneaza restituirea imobilelor preluate abuziv.

Decizia este definitiva si general obligatorie si  se  comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, Tribunalului Cluj – Sectia civila si Tribunalului Dolj – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Reamintim faptul ca dispozitiile art. 4 fac obiectul unei alte decizii de constitutionalitate, decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 88/2014 prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Eyal Munteanu si Magda Munteanu Tamar in Dosarul nr. 638/3/2013, Florica Seceleanu (decedata) in Dosarul nr. 76.787/3/2011 si Paul Goldenberg in Dosarul nr. 29.875/3/2013 ale Tribunalului Bucuresti – Sectia a V-a civila si s-a constatat ca dispozitiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania sunt constitutionale in masura in care termenele prevazute la art. 33 din aceeasi lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii.

Acordarea brevetului de turism.Cum obtin?

Brevetul de turism este documentul (eliberat de către instituţia publică centrală responsabilă în domeniul turismului) prin care se atestă capacitatea profesională în domeniul turismului a persoanelor fizice care asigură conducerea agenţiilor de turism şi/sau a structurilor de primire turistice.

 

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
Conducerea operativă a unei structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare/ alimentaţie publică sau a unei agenţii de turism, cu excepţiile prevăzute în normele metodologice, poate fi asigurată numai de către o persoană deţinătoare a brevetului de turism specific funcţiei / a certificatului de absolvire a unui curs de formare managerială în domeniu, organizat de un furnizor de formare profesională autorizat sau în baza diplomei de licenţă/ masterat/ doctorat prin care atestă absolvirea cursurilor universitare/ postuniversitare în domeniul turismului.

FUNCŢII PENTRU CARE SE ELIBEREAZĂ BREVETUL DE TURISM

În funcţie de nivelul şi de pregătirea profesională, precum şi de îndeplinirea criteriilor minime obligatorii, brevetul de turism se poate elibera pentru următoarele funcţii:
a) manager în activitatea de turism;
b) director de agenţie de turism;
c) director de hotel;
d) director de restaurant;
e) cabanier.
Posesorul unui brevet de turism poate ocupa şi alte funcţii decât cele înscrise pe acesta, astfel:
a) persoana care deţine brevet pentru funcţia de manager în activitatea de turism poate ocupa oricare dintre funcţiile de mai sus;
b) persoana care deţine brevet pentru funcţia de director de hotel poate ocupa fie funcţia înscrisă în brevet, fie funcţia de conducere operativă a activităţilor oricărui alt tip de structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare.
Obligaţia intrării în posesie a brevetului de turism în format original revine exclusiv solicitantului şi se eliberează doar la cererea, în varianta agreată de acesta, după cum urmează:
a) de la sediul/sediile instituţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, solicitantului sau prin delegarea scrisă a unui alt reprezentant;
b) prin servicii de curier rapid naţional sau prin alte servicii poştale, la adresa de destinaţie indicată de solicitant, cu plata ramburs.

ACTE NECESARE

În vederea obţinerii brevetului de turism, persoana fizică trebuie să depună la sediul MDRT, prin DGT – Serviciul Autorizare, următoarea documentaţie:
– cerere-tip pentru eliberarea brevetului de turism;
– curriculum vitae cu precizarea expresă a pregătirii profesionale şi a experienţei profesionale;
– copie de pe actul de identitate, certificată pentru conformitate de către titular;
– copie de pe actele care atestă pregătirea profesională, certificată pentru conformitate de către titular;
Dovada vechimii în muncă în domeniul turismului, într-o activitate calificată pe specialitate, se va efectua prin următoarele modalităţi, după caz:
1. copia carnetului de muncă, certificată pentru conformitate de către titular (valabil până la data de 01.01.2011);
2. dovada vechimii în muncă de minimum cinci ani în domeniul turismului, într-o activitate calificată, în cazurile prevăzute de art. 41 lit. c) din norme;
3. copia contractului individual de muncă, certificată pentru conformitate de către titular, însoţită de o adeverinţă de salariat din care să rezulte vechimea în muncă;
4. extras REVISAL, vizat pentru conformitate de reprezentantul legal al operatorului economic angajator;
5. copia certificată pentru conformitate de către titular a actelor societăţii de turism şi copia certificatului de clasificare sau licenţei de turism, după caz.
– certificat valabil de cazier judiciar, fără înscrieri;
– certificat de cazier fiscal aparţinând solicitantului din care să rezulte că nu a săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financiară;
– copie de pe atestatul de limbă străină de circulaţie internaţională, certificată pentru conformitate de către titular, cu excepţia:
1) absolvenţilor, cu examen de licenţă, ai unei facultăţi acreditate cu specializare turism, absolvenţilor unui master sau doctorat în turism;
2) absolvenţilor unor forme de învăţământ cu predare într-o limbă de circulaţie internaţională;
3) absolvenţilor facultăţilor de specialitate cu predare într-o limbă străină de circulaţie internaţională şi cei ai facultăţilor de relaţii internaţionale/afaceri internaţionale;
4) celor care fac dovada că au lucrat la firme de turism în afara României cel puţin un an;
5) cetăţenilor români cu dublă cetăţenie;
6) absolvenţilor unor cursuri postuniversitare de limbi străine;
7) cabanierului.

CRITERII MINIME OBLIGATORII PENTRU OBŢINEREA BREVETULUI DE TURISM:

I. Brevetul de turism pentru funcţia de manager în activitatea de turism se eliberează la cerere dacă solicitantul îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele cerinţe:
a) este absolvent cu examen de licenţă al unei facultăţi acreditate cu specializare turism şi al unui curs de formare managerială/ masterat/ doctorat în domeniul turismului, după caz;
b) este absolvent cu examen de licenţă al unei facultăţi acreditate cu specializare turism şi care deţine o vechime în muncă de minimum doi ani în domeniul turismului, într-o funcţie de conducere sau de specialitate;
c) este absolvent cu examen de licenţă al unei facultăţi acreditate şi al unui curs de formare managerială/ masterat/ doctorat în domeniul turismului, are o vechime în muncă de minimum doi ani în domeniul turismului într-o funcţie de conducere şi deţine un atestat de limbă străină de circulaţie internaţională (după caz);
d) este absolvent cu examen de licenţă al unei facultăţi acreditate şi are o vechime de minimum trei ani într-o funcţie de specialitate în cadrul instituţiei publice centrale  responsabile în domeniul turismului;
II. Brevetul de turism pentru director de agenţie de turism se eliberează la cerere dacă solicitantul îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele cerinţe:
a) este absolvent cu examen de licenţă al unei facultăţi acreditate şi al unui curs de formare managerială specific activităţilor agenţiilor de turism, are o vechime în muncă de minimum doi ani în domeniul turismului într-o funcţie de conducere şi deţine un atestat de limbă străină de circulaţie internaţională (după caz); şi/sau
b) este absolvent al unui liceu, cu diplomă de bacalaureat, şi al unui curs de formare managerială specific activităţii agenţiilor de turism, are o vechime în muncă de minimum trei ani în domeniul turismului într-o funcţie de conducere sau o vechime în muncă de minimum cinci ani în domeniul turismului într-o activitate calificată de specialitate şi deţine un atestat de limbă străină de circulaţie internaţională;
III. Brevetul de turism pentru director de hotel se eliberează la cerere dacă solicitantul îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele cerinţe:
a) este absolvent cu examen de licenţă al unei facultăţi acreditate şi al unui curs de formare managerială specific activităţii hoteliere, are o vechime în muncă de minimum doi ani în domeniul turismului într-o funcţie de conducere şi deţine atestat de limbă străină de circulaţie internaţională (după caz); şi/sau
b) este absolvent al unui liceu, cu diplomă de bacalaureat, şi al unui curs de formare managerială specific activităţii hoteliere, are o vechime în muncă de minimum trei ani în domeniul turismului într-o funcţie de conducere sau o vechime în muncă de minimum cinci ani în domeniul turismului într-o activitate calificată de specialitate şi deţine un atestat de limbă străină de circulaţie internaţională;
IV. Brevetul de turism pentru director de restaurant se eliberează la cerere dacă solicitantul îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele cerinţe:
a) este absolvent cu examen de licenţă al unei facultăţi acreditate şi al unui curs de formare managerială specific activităţii de restauraţie, are o vechime în muncă de minimum doi ani în domeniul turismului într-o funcţie de conducere şi deţine un atestat de limbă străină de circulaţie internaţională (după caz);
b) este absolvent al unui liceu, cu diplomă de bacalaureat, şi al unui curs de formare managerială specific activităţii de restauraţie, are o vechime în muncă de minimum trei ani în domeniul turismului într-o funcţie de conducere sau o vechime în muncă de minimum cinci ani în domeniul turismului într-o activitate calificată de specialitate şi deţine un atestat de limbă străină de circulaţie internaţională;
V. Brevetul de turism pentru cabanier se eliberează la cerere, pentru absolvent al unui liceu, cu diplomă de bacalaureat, care a absolvit un curs de formare managerială specific activităţii hoteliere.

PROCEDURA DE ELIBERARE

Cererea solicitantului este analizată şi soluţionată în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data depunerii acesteia însoţită de documentaţia completă.
Termenul poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de prelungirea dispusă de instituţia publică centrală responsabilă în domeniul turismului. Prelungirea termenului de soluţionare, precum şi durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzător şi notificate solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
În cazul unei documentaţii incomplete, instituţia publică centrală responsabilă în domeniul turismului informează solicitantul, printr-o notificare, cu privire la necesitatea transmiterii de documente suplimentare, precum şi cu privire la consecinţele asupra termenului de analizare a documentaţiei.
Dacă în termen de şase luni de la data emiterii notificării documentaţia nu este completată, aceasta se clasează.
La documentaţiile întocmite conform prevederilor amintite mai sus, instituţia publică centrală responsabilă în domeniul turismului, în cazul în care consideră necesar, poate solicita persoanei fizice în cauză şi alte documente suplimentare justificative.
Obligaţia intrării în posesie a brevetului de turism în format original revine exclusiv solicitantului şi se eliberează doar la cerere, în varianta agreată de acesta, după cum urmează:
a) de la sediul/sediile instituţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, solicitantului sau prin delegarea scrisă a unui alt reprezentant;
b) prin servicii de curier rapid naţional sau prin alte servicii poştale, la adresa de destinaţie indicată de solicitant, cu plata ramburs.

Ce drepturi am in perioada de proba

In raporturile de munca, un instrument important si util, in acelasi timp, atat pentru angajator, cat si pentru angajat, il reprezinta perioada de proba prin care sunt verificate aptitudinile profesionale si personale ale salariatului, cu scopul de a aprecia capacitatea acestuia de a ocupa postul respectiv, sustine COLTUC MARIUS VICENTIU,AVOCAT

Ce drepturi am in perioada de proba
Ce drepturi am in perioada de proba

Deoarece, in anumite situatii, nu este suficienta o evaluare prealabila angajarii, in functie de nivelul de specializare al postului si de nivelul ierarhic al acestuia fiind nevoie de mult mai mult timp pentru a verifica aptitudinile profesionale ale candidatului, legislatia da angajatorului posibilitatea de a efectua aceasta verificare pe durata executarii contractului de munca.

Potrivit art. 17, alin. (3), lit. n) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii republicat, anterior incheierii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii cu privire la durata perioadei de proba. Aceasta obligatie se considera a fi indeplinita, in momentul semnarii contractului, astfel cum prevede art. 17, alin. (2) – durata perioadei de proba, conform art. 17, alin. (4) din Codul muncii republicat.

Trebuie mentionat ca perioada de proba reprezinta un element de negociere intre parti. Angajatul si angajatorul pot negocia durata, tinand insa cont de limitele legale. Desi, la o prima vedere, perioada de proba pare a fi doar in favoarea angajatorului, exista totusi si beneficii pentru salariat. Cand vine vorba de a include in contract o perioada de proba, angajatii sunt reticenti, considerand ca nu au siguranta continuarii raporturilor de munca la sfarsitul acestei perioade. Pe de alta parte, nici angajatorul nu poate avea aceasta siguranta, angajatul putand sa identifice alte locuri de munca mai avantajoase si sa renunte la raporturile de munca existente.

Redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut-o.Urgentare

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
Cetăţenia română se dobândeşte prin naştere, adopţie, acordare la cerere. Aceasta poate fi şi redobândită de către persoanele care au pierdut-o din motive imputabile.

CONDIŢII DE REACORDARE

Potrivit Legii nr. 21/1991, cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut-o, precum şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condiţiile (art. 8 lit b-e) în care persoana:
– dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
– a împlinit vârsta de 18 ani;
– are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
– este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român.
Aceleaşi condiţii de redobândire se aplică şi apatrizilor foşti cetăţeni români şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv.
Redobândirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nicio consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt soţ. Soţul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care redobândeşte cetăţenia română poate cere acordarea cetăţeniei române în condiţiile Legii nr. 21/1991.

TAXE

1. Taxă consulară: 191 de lei – se plăteşte la C.E.C. sau Trezorerie în contul nr. 203301028609468.
2. Taxă înregistrare cerere: 3 lei – se plăteşte la C.E.C. sau Trezorerie în contul nr. 203301028609468.
3. Timbru judiciar de 1,5 lei – se cumpără de la Poştă.

DEPUNEREA CERERII

Cererea de redobândire a cetăţeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetăţenie şi se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 21/1991.

ACTE NECESARE*

1. Paşaport în copie legalizată;
2. Cazier judiciar din România;
3. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
4. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ etc.) apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
5. Dacă titularul cererii nu a avut cetăţenia română, sunt necesare acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume, deces sau divorţ etc.) în copii legalizate pentru ascendenţi (părinţi, bunici) foşti cetăţeni români, apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
6. Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române;
7. Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;
8. Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
9. Dovadă scrisă privind data pierderii cetăţeniei române – adeverinţă eliberată de misiunea diplomatică a României sau Direcţia Generală de Paşapoarte ori copia hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română titularului cererii sau ascendenţilor acestuia până la gradul II inclusiv (părinţi, bunici);
Dacă nu există o asemenea dovadă, sunt necesare:
– certificat de naturalizare sau certificat doveditor al obţinerii cetăţeniei străine, în copie legalizată, cu apostilă şi traducerelegalizată, prin care petentul sau ascendenţii petentului (părinţi, bunici), foşti cetăţeni români, au obţinut pentru prima dată de la plecarea din România o cetăţenie străină din care să reiasă data acordării acesteia;
– acte din care să rezulte data când petentul sau ascendenţii petentului (părinţi, bunici), foşti cetăţeni români, au emigrat din România (copie legalizată după paşaportul românesc cu viza de ieşire sau documentde călătorie);
10. Dovada locuinţei în România (pentru persoanele care solicită redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România):
– prin contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată;
– prin contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză;
– prin contract de comodat în copie legalizată şi extras CFde informare al proprietarului pentru imobilul în cauză;
– prin declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză;
11. Dovada sursei legale de existenţă în România (pentru persoanele care solicită redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România);
12. Acte de stare civilă în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor, dacă este cazul, apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată;
13. Acordul părinţilor pentru dobândirea cetăţeniei române de către copiii minori, autentificat la notar sau la misiunea diplomatică a României, dacă este cazul;
14. Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României în prezenţa unui părinte.
* Important!
Toate actele se depun într-un dosar cu şină.
Toate taxele se plătesc înainte de depunerea cererii
Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere.
Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate.
În cazul în care actele sunt întocmite de agenţii diplomatici sau consulari ai României, nu este necesară apostila ori supralegalizarea.
Persoanele fără cetăţenie sunt scutite de plata taxelor consulare.
Cerererile se depun personal şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte doveditoare de un reprezentant legal (mandatar sau avocat) cu procură specială şi autentică.
Cererile se pot depune şi la ambasadele şi consulatele României din străinătate.

SOLUŢIONAREA CERERII DE CĂTRE COMISIA PENTRU CETĂŢENIE

Preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie, prin rezoluţie, stabileşte termenul la care va dezbate cererea de redobândire a cetăţeniei, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române.
La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române. În cazul încare se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române, potrivit dispoziţiilor de la art. 10 și art. 8 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată.

RAPORTUL COMISIEI

Comisia pentru Cetăţenie întocmeşte un raport care se înaintează preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi care cuprinde propunerile motivate ale Comisiei pentru redobândirea cetăţeniei române sau, după caz, de respingere a cererii de redobândire a cetăţeniei române.

EMITEREA ORDINULUI PREŞEDINTELUI AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU CETĂŢENIE

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, respinge prin ordin cererea de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de respingere a cererii de redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI

În termen de trei luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, persoanele în cauză vor depune jurământul de credinţă faţă de România.
Persoanele care au redobândit cetăţenia română în condiţiile prevăzute de art. 10 cu menţinerea domiciliului în străinătate vor depune jurământul de credinţă în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.
În privinţa copiilor minori, dacă aceştia dobândesc cetăţenia română odată cu părinții sau cu unul dintre părinţi, ei vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinților şi nu depun jurământul. În cazul în care un copil devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.
Potrivit art. 21 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, ”nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, a jurământului de credinţă”, în termenul de trei luni de la data comunicării ordinului, ”atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.”
Potrivit art. 21 alin.(3) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, ”persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.”
De asemenea, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, ”persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.”

Vânzarea locuinţelor obţinute prin ANL in 2014

În forma în vigoare din 26 iulie 2013, la alin. (1) al art. 192 din Normele metodologice este prevăzut că locuinţele pentru tineri destinate închirierii, precum şi locuinţele destinate închirierii în mod exclusiv unor tineri specialişti din învăţământ şi din sănătate, cu excepţia celor prevăzute la art. 151, se pot vinde numai la solicitarea titularilor contractelor de închiriere, în condiţiile prevăzute la art. 10 din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Două precizări. Excepţiile prevăzute la art. 151 din Norme se referă la:
– procentul stabilit prin hotărâre a Guvernului din numărul total de locuinţe pentru tineri destinate închirierii, care fac obiectul proprietăţii publice a statului şi nu pot fi vândute. Acestea sunt administrate de autorităţile instituţiilor din sectorul de apărare naţională, ordine publică, siguranţă naţională, autorităţii judecătoreşti şi administraţiei naţionale a penitenciarelor şi se repartizează personalului propriu din domeniile respective, în condiţiile legii.
– dreptul de vânzare: potrivit art. 10 din Legea nr. 152/1998, locuinţele pentru tineri destinate închirierii, inclusiv cele construite şi destinate în mod exclusiv închirierii tinerilor specialişti din învăţământ sau sănătate, repartizate în condiţiile art. 8 alin. (3) sau ale art. 23, după caz, se pot vinde titularilor contractelor de închiriere, numai la solicitarea acestora, după expirarea a minimum un an de închiriere neîntreruptă către acelaşi titular şi/sau către persoana în beneficiul căreia s-a continuat închirierea în condiţiile legii, fără ca vânzarea să fie condiţionată de vârsta solicitantului.

Modificări privind regimul de înstrăinare

În forma modificată a Normelor, în aceste contracte de vânzare se înscriu interdicţia de înstrăinare a locuinţei prin acte între vii pe o perioadă de cinci ani de la data dobândirii acesteia, precum şi excepţia de aplicare a acesteia, prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 152/1998.
Observăm, mai întâi, că în noua versiune se precizează “interdicţia de înstrăinare”, spre deosebire de forma anterioară în care apărea “clauza de interdicţie a înstrăinării”.
Acte lovite de nulitate absolută. O prevedere nou-introdusă precizează că actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor art. 10 din lege sunt lovite de nulitate absolută, în condiţiile art. 11 din lege.

Pentru prevederile art. 10 din lege, reamintim că acesta priveşte dreptul de vânzare către titularii contractelor de închiriere, numai la solicitarea acestora, după expirarea a minimum un an de închiriere neîntreruptă către acelaşi titular şi/sau către persoana în beneficiul căreia s-a continuat închirierea, fără ca vânzarea să fie condiţionată de vârsta solicitantului şi cu respectarea condiţiilor de la alin. (2) al aceluiaşi articol.
Nulitatea absolută: în condiţiile art. 11 din lege, contractele de închiriere, contractele de vânzare-cumpărare, precum şi orice alte acte încheiate cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (3) şi ale art. 10 din lege sunt lovite de nulitate absolută. Depistarea acestor cazuri şi sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru constatarea nulităţii şi restabilirea situaţiei anterioare se fac prin grija prefecţilor.
Înscrierea în cartea funciară. Prin aceeaşi hotărâre pentru modificarea Normelor, dreptul de proprietate dobândit în baza contractelor de vânzare încheiate de beneficiar în condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile alin. (5) se înscrie în cartea funciară potrivit dispoziţiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Interdicţia de înstrăinare prevăzută la art. 10 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se radiază la cererea persoanelor interesate, după împlinirea termenului de cinci ani de la data dobândirii locuinţei prin contractul de vânzare-cumpărare, în condiţiile legii. Radierea dreptului de ipotecă constituit în aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (2) lit. f) teza a 3-a din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu atrage radierea interdicţiei de înstrăinare anterior împlinirii termenului de cinci ani.

Drepturile la pensie vor putea fi transFerate la mutarea în alt stat al Uniunii Europene

Drepturile la pensie vor putea fi transFerate la mutarea în alt stat al Uniunii Europene
Drepturile la pensie vor putea fi transFerate la mutarea în alt stat al Uniunii Europene

Persoanele care se mută în alt stat membru al Uniunii Europene îşi vor putea transfera toate drepturile la pensie, anunţă Parlamentul European (PE).

Măsura face parte dintr-o propunere legislativă adoptată în 15 aprilie de PE.

Potrivit sursei citate, în legislaţia actuală a Uniunii Europene este prevăzut că lucrătorii îşi păstrează drepturile statutorii la pensie atunci când se mută într-un alt stat. Dar, cu toate astea, nu există prevederi similare privind schemele suplimentare de pensii (finanţate sau co-finanţate de angajatori). Din acest motiv, există riscul pierderii acestor drepturi suplimentare dacă perioada respectivă de muncă nu este considerată suficient de lungă de către statele UE în care se mută persoanele.

Noile prevederi impun ca perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii – necesară pentru ca o persoană să-şi poată păstra drepturile la pensie suplimentară la mutarea în alt stat UE – să fie de cel mult trei ani.

“Deputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie conform noii directive, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani”, este precizat în comunicatul de presă al PE-ului.

Propunerea legislativă urmează să fie aprobată formal de Consiliul de Miniştri.

Pas cu pas ce trebuie sa stiu daca vreau sa cumpar un teren agricol in Romania

Pas cu pas ce trebuie sa stiu daca vreau sa cumpar un teren agricol in Romania
Pas cu pas ce trebuie sa stiu daca vreau sa cumpar un teren agricol in Romania

Oricine poate cumpara terenuri agricole extravilane in Romania, de astazi, insa tranzactiile ar putea fi anulate, daca ofertele nu vor fi facute in primul rand preemptorilor, se subliniaza in legea publicata acum o luna in Monitorul Oficial. In plus, daca preemptorii nu vor dori sa cumpere terenurile, vanzarea la liber se va putea face doar daca preturile vor fi mai mari decat cele solicitate preemptorilor, conform acestui act normativ.

Legea nr. 17/2014 privind unele masuri de reglementare a vanzarii-cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan si de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului (ADS) a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 178 din data de 12 martie, dar a intrat in vigoare la 30 de zile de la publicare, respectiv incepand cu 11 aprilie2014

Potrivit Legii nr. 17/2014, pot cumpara teren agricol extravilan in tara noastra, incepand din 11 aprilie:

  • cetatenii romani;
  • cetatenii unui stat din Uniunea Europeana;
  • cetatenii statelor care fac parte din Acordul privind Spatiul Economic European (ASEE; cuprinde Norvegia, Liechtenstein si Islanda) sau ai Confederatiei Elvetiene;
  • apatrizii cu domiciliul in Romania, intr-un stat din UE, intr-un stat din ASEE sau in Confederatia Elvetiana;
  • persoanele juridice de nationalitatea romana;
  • persoanele juridice avand nationalitatea unui stat membru al UE, a statelor care sunt parte a ASEE sau a Confederatiei Elvetiene.

In plus, cetatenii si persoanele juridice dintr-un stat membru al UE sau din statele care sunt parte a ASEE sau a Confederatiei Elvetiane pot achizitiona teren agricol in Romania in conditii de reciprocitate.

De asemenea, cetateanul unui stat tert si apatridul cu domiciliul intr-un stat tert, precum si persoanele juridice avand nationalitatea unui stat tert pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate in extravilan in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate, in conditiile prezentei legi, se subliniaza in actul normativ care a intrat in vigoare la inceputul lunii aprilie. Astfel, daca o tara din UE are un tratat international cu o tara din afara Europei, cetatenii si persoanele juridice din acea tara au dreptul sa cumpere teren agricol din tara noastra.

Toate aceste persoane nu pot cumpara insa teren agricol extravilan in tara noastra oricum, conform noului noilor reglementari. Mai exact, ele trebuie sa respecte dreptul de preemptiune al coproprietarilor, arendasilor, proprietarilor vecini, precum si al statului roman, reprezentat prin Agentia Domeniilor Statului (ADS), in aceasta ordine. De asemenea, trebuie respectat dreptul de preemptiune si in ceea ce priveste pretul, precum si conditiile egale. Preemptiunea reprezinta dreptul de a cumpara cu prioritate un bun, care, in cazul acestei legi, este unul imobil, potrivit Codului civil.

„Arendasul care doreste sa cumpere terenul agricol situat in extravilan trebuie sa detina aceasta calitate pentru terenul respectiv, stabilita printr-un contract de arenda valabil incheiat si inregistrat potrivit dispozitiilor legale, la momentul afisarii ofertei de vanzare la sediul primariei”, se subliniaza in Legea nr. 17/2014.

Atentie! Prevederile acestei legi nu se aplica antecontractelor si pactelor de optiune care au fost autentificate la notariat inainte de intrarea ei in vigoare si nici instrainarilor intre rude pana la gradul al treilea, inclusiv.

Potrivit Legii nr 17/2014, tranzactiile cu terenuri agricole extravilane se face cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de Codul civil.

Totusi, vanzarea terenurilor agricole extravilane pe care se afla situri arheologice clasate trebuie sa respecte prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

De asemenea, terenurile agricole situate in extravilan, pe care se afla situri arheologice, unde au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potential arheologic evidentiat intamplator, pot fi vandute, doar cu avizul specific al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, dupa caz.

In plus, conform noii legi, urmatoarele tipuri de terenuri pot fi vandute doar cu avizul Ministerului Apararii Nationale (MApN), eliberat in urma consultarii cu Serviciul Roman de Informatii (SRI), Serviciul de Informatii Externe (SIE), Serviciul de Protectie si Paza (SPP), Ministerul de Interne (MI) si Ministerul Justitiei (MJ), prin structurile interne specializate:

  • terenurile agricole din extravilan, pe o adancime de 30 km fata de frontiera de stat si tarmul Marii Negre, catre interior,
  • situate la o distanta de pana la 2400 m fata de obiectivele speciale

Pentru comercializare, vanzatorul trebuie sa inregistreze, la primaria din raza localitatii unde este terenul, o cerere prin care solicita sa fie afisata oferta de vanzare a parcelei agricole din extravilan, potrivit Legii nr. 17/2014. Aceasta cerere se depune pentru ca oferta sa fie adusa la cunostinta preemptorilor.

De asemenea, cererea depusa la primarie de proprietarul terenului este insotita de oferta de vanzare a terenului agricol si de documentele doveditoare. In plus, oferta de vanzare va cuprinde informatii despre teren – pret, amplasament, suprafata, categoria de folosinta si clasa de calitate, precum si documentele cadastrale – si despre vanzator – numele si prenumele, adresa completa si copia documentului de proprietar.

La cateva zile de la depunerea si inregistrarea cererii si, implicit, a ofertei de vanzare a terenului agricol extravilan, aceasta urmeaza sa fie publicata pe mai multe site-uri al autoritatilor.

Astfel, in termen de o zi lucratoare de la data inregistrarii cererii, primaria are obligatia sa afiseze oferta de vanzare la sediul sau si, dupa caz, pe pagina sa de internet, timp de 30 de zile.

Apoi, in termen de 3 zile lucratoare de la inregistrarea cererii, primaria trebuie sa transmita structurii din aparatul central al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), respectiv ADS-ului, si structurilor teritoriale ale acesteia un dosar, se mai scrie in actul normativ care a intrat in vigoare pe 11 aprilie. Aceste dosar trebuie sa cuprinda lista preemptorilor, copiile cererii de afisare, ale ofertei de vanzare si ale documentelor doveditoare. Dupa inregistrarea dosarului, ADS si structurile acesteia, in termen de alte 3 zile lucratoare, respectiv la maximum o saptamana de la depunerea cererii la primaria in raza careia se afla terenul, trebuie sa afiseze pe site-urile proprii oferta de vanzare, timp de 15 zile.

Cumparatorul este ales in functie de rangul la preemptiune si de pret

Conform Legii nr. 17/2014, preemptorii trebuie ca, in termenul de 30 de zile de la afisarea ofertei, sa isi manifeste, in scris, intentia de cumparare, sa comunice acceptarea ofertei vanzatorului si sa o inregistreze la sediul primariei unde aceasta a fost afisata.

La sfarsitul perioada de 30 de zile de la afisarea ofertei la primarie, dupa ce primeste intentiile de achizitie, vanzatorul trebuie sa aleaga un potential cumparator si sa comunice numele acestuia primariei in raza careia se afla terenul, se subliniaza in recentul act normativ.

Mai exact, alegerea cumparatorului se va face in functie de rangul preemptorului si de pret, conform Codului civil.

Daca in cele 30 de zile, mai multi preemptori de rang diferit isi manifesta, in scris, intentia de cumparare, la acelasi pret si in aceleasi conditii, vanzatorul trebuie sa aleaga potentialul cumparator, in urmatoarea ordine: coproprietarii, arendasii, proprietarii vecini si ADS-ul. Apoi, vanzatorul trebuie sa comunice numele acestuia primariei.

In plus, daca in cele 30 de zile, mai multi preemptori de acelasi rang isi manifesta in scris intentia de cumparare si niciun preemptor de rang superior nu accepta oferta, la acelasi pret si in aceleasi conditii, vanzatorul trebuie sa aleaga dintre primii preemptori si sa comunice numele potentialului cumparator primariei.

In termen de 3 zile lucratoare de la comunicarea de catre vanzator a potentialului cumparator, primaria are obligatia sa transmita ADS-ului si structurilor sale teritoriale, datele de identificare ale potentialului cumparator, pentru a fi verificat daca acesta indeplineste conditiile legale, conform nolilor reguli de cumparare a terenurilor agricole extravilane.

Daca un preemtor inferior ofera un pret mai mare, se reia procedura

Daca in cele 30 de zile de la afisarea ofertei de vanzare la primarie, un preemptor de rang inferior ofera un pret superior celui din oferta de vanzare sau celui oferit de ceilalti preemptori de rang superior lui care accepta oferta, vanzatorul poate relua vanzarea, se precizeaza in Legea nr. 17/2014.

Concret, vanzatorul va inregistra noua oferta de vanzare, cea cu pretul oferit de preemptorul inferior, respectiv mai mare decat cel din oferta initiala, la primaria in raza careia este terenul. In plus, vanzatorul trebuie sa inainteze noua oferta de vanzare mai intai catre preemptorii de rang superior.

Fata de procedura standard, intr-o astfel de situatie, vanzatorul trebuie sa aleaga un potential cumparator intr-un termen de trei ori mai scurt, respectiv in 10 zile de la afisare ofertei.

Vanzarea libera a terenului nu poate avea un pret mai mic decat in oferta initiala

Daca, in cele 30 de zile de la afisarea ofertei, niciun preemptor nu isi manifesta intentia sa cumpere terenul, tranzactionarea este libera, urmand ca vanzatorul sa instiinteze in scris primaria ca a luat aceasta decizie, potrivit Legii nr. 17/2014.

Cu toate acestea, vanzarea libera a terenului la un pret mai mic decat cel cerut in oferta de vanzare ori in conditii mai avantajoase decat cele aratate in aceasta atrage nulitatea absoluta, conform documentului normativ mentionat.

Mai mult, potrivit Legii nr. 17/2014, daca in perioada cat preemptorul trebuie sa-si manifeste intentia de cumparare, vanzatorul modifica datele din oferta de vanzare, el poate relua procedura de inregistrare a cererii de cumparare de catre preemptori.

ADS-ul trebuie sa-si dea avizul pentru preemptor

In ciuda faptului ca si-a ales un potential cumparator, procedura de cumparare a terenului agricol extravilan nu s-a incheiat.

Potrivit Legii nr. 17/2014, daca terenul este cumparat de un preemptor, este nevoie de un aviz final, ca sa fie incheiat contractul de vanzare. Acest aviz il emit structurile teritoriale ale ADS-ului pentru terenurile cu o suprafata de pana la 30 de hectare inclusiv si ADS-ul pentru terenurile cu suprafata de peste 30 de hectare.

Mai exact, ADS-ul verifica daca preemptorul indeplineste conditiile legale, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea datelor si documentelor despre vanzare, conform noului act normativ. Daca indeplinesc conditiile legale de vanzare, in termen de 2 zile lucratoare de la expirarea termenului pentru verificare, ADS-ul sau structurile teritoriale emit avizul necesar incheierii contractului de vanzare-cumparare.

„In situatia in care, in urma verificarilor de catre structura centrala, respectiv structurile teritoriale, dupa caz, se constata ca preemptorul ales nu indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege, se va emite un aviz negativ, in termen de 2 zile lucratoare de la expirarea termenului pentru verificare”, se subliniaza in Legea nr. 17/2014.

Accident de munca.Ce trebuie sa fac daca am avut un acCident de munca

Accident de munca.Ce trebuie sa fac daca am avut un acCident de munca
Accident de munca.Ce trebuie sa fac daca am avut un acCident de munca

Legea nr. 346/2002 stabileste ca si angajatii romani care presteaza munca in strainatate din dispozitia angajatorilor romani au calitatea de asigurat, ca de altfel si cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pentru angajatori romani, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania.

De asigurare pot beneficia chiar si persoanele care nu sunt angajate in baza unui CIM. Este vorba de cei aflati intr-una dintre urmatoarele situatiile:

asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
comanditati, administratori sau manageri;
membri ai asociatiei familiale;
persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
persoane angajate in institutii internationale;
proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;
persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier;
membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;
alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decat cele mentionate anterior

Acestia se pot asigura in sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale pe baza de contract individual de asigurare, caz in care vor depune la CNPP o declaratie de venituri si vor comunica, in termen de 15 zile, orice modificare intervenita cu privire la propriul statut.

De ce drepturi beneficiaza salariatii asigurati?

Conform Legii nr. 346/2002, asigurarea are drept scop prevenirea accidentelor de munca , dar si reabilitarea medicala si socioprofesionala a asiguratilor, victime ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale. In plus, tot in baza acestei asigurari, salariatii care se ranesc la serviciu pot primi bani pe termen lung si scurt, sub forma de indemnizatii si alte ajutoare.

Concret, asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:

reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;
reabilitare si reconversie profesionala;
indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;
indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;
compensatii pentru atingerea integritatii;
despagubiri in caz de deces;
rambursari de cheltuieli.

1. Reabilitarea medicala si recuperarea capacitatii de munca

Legea republicata recent stabileste ca asiguratii au dreptul la prestatii medicale pentru investigarea, diagnosticarea, reabilitarea starii de sanatate, precum si recuperarea capacitatii de munca. Astfel, asiguratii vor beneficia, gratuit, de urmatoarele:

asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloacele de transport specializate si in unitatile spitalicesti;
tratament medical ambulatoriu, analize medicale si medicamente, prescrise de medic;
servicii medicale in spitale sau in clinici specializate pentru boli profesionale;
tratament de recuperare a capacitatii de munca in unitati de specialitate;
servicii de chirurgie reparatorie;
cure balneoclimaterice;
investigatii de specialitate si analize de laborator, necesare in vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor

Totodata, asiguratii au dreptul si la dispozitive medicale in vederea corectarii si recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale.

Mai mult decat atat, angajatii beneficiaza si de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al CNPP. Conform legii, programele pot include si tratament balnear, a carui durata va fi de 15-21 de zile si va fi stabilita de medicul asiguratorului.

Atentie! Asiguratii au obligatia sa urmeze si sa respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist. In caz contrar, dreptul la aceste servicii va fi suspendat de CNPP.

Tratamentul medical in perioada programului individual de recuperare, precum si cazarea si masa in unitatile medicale se suporta de catre CNPP, care are obligatia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate pana cand se realizeaza:

restabilirea starii de sanatate sau ameliorarea deficientelor de sanatate survenite in urma unui risc asigurat;
prevenirea diminuarii ori a pierderii capacitatii de munca si a necesitatii de ingrijire permanenta

2. Reabilitare si reconversie profesionala

Serviciile pentru reabilitare si reconversie profesionala se acorda de CNPP doar la solicitarea asiguratilor care, desi nu si-au pierdut complet capacitatea de munca, nu mai pot desfasura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale.

Practic, CNPP va asigura plata cheltuielilor privind serviciile medicale si psihologice pentru aprecierea starii fizice, mentale si aptitudinale in vederea reconversiei profesionale, precum si costul cursurilor de calificare sau de reconversie. In plus, asiguratul va primi si o indemnizatie pe durata cursurilor de calificare si de reconversie, care se acorda lunar si reprezinta 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale.

Acest ajutor financiar lunar se acorda numai daca persoana asigurata respecta dispozitiile cu privire la:

institutia la care urmeaza sa se desfasoare cursul;
programul de instruire;
modalitatea de absolvire.

„Indemnizatia se acorda numai daca persoana asigurata nu beneficiaza, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca sau de pensie de invaliditate gradul III, acordata potrivit legii”, se mai arata in documentul citat.

3. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

Potrivit legii, asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale, in baza unui certificat medical. Acest document trebuie vizat in mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv de casa teritoriala de pensii in a carei raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.

Cuantumul indemnizatiei reprezinta 80% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului si va fi suportata, in primele 3 zile de incapacitate, de catre angajator. Incepand din a 4-a zi de incapacitate, banii se asigura din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Atentie! Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.

Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical. Concediul medical poate fi, insa, prelungit, pentru cel mult 90 de zile, in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare. Pe de alta parte, medicul poate decide reluarea activitatii in acelasi loc de munca sau in alt loc de munca ori poate propune chiar pensionarea de invaliditate.

4. Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca

Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca. Mai mult chiar, in cazul in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii, el va avea dreptul la o indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca.

In ceea ce priveste indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, aceasta se acorda asiguratilor care nu mai pot realiza durata normala de munca din cauza unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale.

Potrivit prevederilor legale, ambele tipuri de indemnizatii se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului specialist CNPP, pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.

„Cuantumul lunar al indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul”, se arata in Legea nr. 346/2002.

5. Compensatii pentru atingerea integritatii

Reglementarile in vigoare prevad ca asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20-50%, au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii. Acest drept se acorda la solicitarea persoanei indreptatite si doar pe baza deciziei medicului stabilit de CNPP.

Compensatia pentru atingerea integritatii reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fara a afecta celelalte drepturi sau indemnizatii la care este indreptatit asiguratul, si nu este luata in baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.

Cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste in functie de gravitatea leziunii, in limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute.

6. Despagubiri in caz de deces

Asigurarea pentru accidente de munca acopera si despagubirile in caz de deces. Astfel, in cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, de despagubire va beneficia o singura persoana, care poate fi: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul CNPP, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului. In cazul deciziei de admitere a cererii, institutia va realiza plata banilor in termen de 15 zile.

Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute.

7. Rambursari de cheltuieli

Dispozitiile stipuleaza ca asiguratorul, adica CNPP, va rambursa cheltuielile ocazionate de transportul de urgenta, in cazuri temeinic justificate, atunci cand salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decat cele uzuale.

De asemenea, asiguratul isi va primi banii inapoi si in cazul aplicarii dispozitivelor medicale implantabile prin interventie chirurgicala in vederea recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale.

Totodata, institutia va rambursa si banii cheltuiti pe confectionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, daca acestea au fost deteriorate in urma unui accident de munca soldat cu vatamari corporale.

Cum se realizeaza constatarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale?

Potrivit Legii nr. 346/2002, accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asiguratilor vor fi comunicate catre CNPP de angajatori, de indata ce vor lua la cunostinta despre eveniment. De asemenea, comunicarea poate fi realizata si de asigurat sau de urmasii acestuia, in cazul in care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului.

Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare, CNPP are acces si recurge la procesul-verbal de cercetare, intocmit de autoritatea competenta care efectueaza cercetarea accidentelor soldate cu incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces.

Institutia va verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si va decide asupra caracterului de munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca. „In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca, asiguratorul (CNPP, n.red.) poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o ancheta proprie sau poate evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz”, se mentioneaza in Legea nr. 346/2002.

Drepturile de asigurare se acorda astfel:

pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca
pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale

Pana la stabilirea caracterului de munca al accidentului sau caracterului profesional al bolii, contravaloarea serviciilor medicale acordate va fi suportata, conform prevederilor legale, din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, urmand ca decontarea sa se realizeze ulterior din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Cotele contributiilor de asigurare pentru accidente de munca

Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale implica si unele contributii ce trebuie virate lunar la stat. Astfel, in cazul salariatilor incadrati in baza unui CIM, acestea vor fi platite de angajator, in timp ce aceia care incheie contract individual de asigurare vor plati personal contributia. In cazul somerilor, contributia se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj, se datoreaza pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii si se stabileste in cota de 1% aplicata asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectiva.

Important! Angajatorii nu datoreaza contributii pentru ucenicii, elevii si studentii care efectueaza practica profesionala.

Contributia se stabileste astfel incat sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si cheltuielile administrative. Mai exact, contributiile se stabilesc in functie de tarife si clase de risc.

Clasa de risc reprezinta gradul de risc de accidentare in munca si de imbolnavire profesionala, fiind definita de HG nr. 144/2008, care aproba Normele metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activitati ale economiei nationale, iar fiecarei clase ii corespunde un tarif de risc pentru accidente de munca si boli profesionale.

Practic, in baza tarifului de risc se calculeaza contributia pentru accidente de munca si boli profesionale datorata bugetului asigurarilor sociale de stat. Conform reglementarilor, tariful de risc, respectiv cota de contributie, are valoarea cuprinsa intre 0,15% si 0,85%, aplicata asupra bazei lunare de calcul, respectiv asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.

In ceea ce priveste perioada de referinta pentru stabilirea contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator la stat, aceasta este 2009-2011.

Potrivit Legii nr. 346/2002, contributia datorata de persoanele fizice care nu sunt angajate in baza CIM este unica, in valoare de 1%, aplicata asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestata. „Baza lunara de calcul pentru aceste contributii o reprezinta venitul lunar prevazut in contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara”, se precizeaza in actul normativ citat.

Acelasi document stabileste ca, in cazul angajatorilor, contributia de asigurare se determina prin urmatoarea formula:

unde:

* TR – tariful de risc aferent clasei CAEN declarata de angajator;

* BC – baza lunara de calcul corespunzatoare lunii anterioare perioadei de plata a contributiei.

Ce obligaţii de plată are angajatorul pentru acordarea indemnizaţiei de neconcurenţă?Dreptul muncii

Clauza de neconcurenta
Clauza de neconcurenta

Prin aceasta salariatul este obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.

Pentru a nu fi lovită de nulitate în practică, Codul Muncii (art. 21) stabileşte în ce condiţii clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele. Astfel, în contractul individual de muncă se vor menţiona în mod concret următoarele aspecte:
– activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului;
– cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare;
– perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă;
– terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii;
– aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.
Dacă este doar precizarea că între părţi a intervenit o clauză de neconcurenţă, fără detaliile mai sus menţionate, aceasta este lovită de nulitate şi angajatorul nu poate pretinde ulterior daune conform cărora i-a fost prejudiciată imaginea, activitatea în sine, know-how-ul transmis fostului angajat etc.
Pentru că mai sus făceam referire la cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunară, Codul Muncii aduce completări, menţionând că indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele şase luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de şase luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului. În acelaşi timp, indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.
Codul Fiscal este cel din urmă act care stabileşte concret care sunt contribuţiile reţinute pentru indemnizaţia de neconcurenţă.
Astfel, în cazul indemnizaţiei de neconcurenţă:
– nu se plăteşte contribuţia la asigurări sociale (CAS) – conform art. 296, indice 16, lit.a);
– nu se plăteşte contribuţia pentru şomaj – conform art. 296, indice 16, lit. c1);
– nu se plăteşte contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale – conform art. 296, indice 16, lit. d1);
– nu se plăteşte contribuţia la Fondul de Garantare – baza de calcul a acestei contribuţii este dată de suma câştigurilor brute realizată de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă, ori aici contractul este deja încetat;
– se plăteşte contribuţia la asigurări sociale de sănătate atât pentru beneficiar (fostul salariat), cât şi pentru plătitor (fostul angajator);
– se plăteşte impozitul pe venit  – conform art. 55, alin. 2) lit. j^2.
În acest context, obligaţia de reţinere, plată şi declarare îi revine plătitorului de venit, pentru toată perioada de comun agreată în contractul individual de muncă (maximum doi ani de la dată încetării contractului individual de muncă). Obligaţia de reţinere şi declarare se face prin intermediul declaraţiei 112.

Este oficial si Ilegal in acelasi timp:Detinatorii de cartele pre-pay vor fi obligati sa se inregistreze la operatorul de telefonie mobila

Este oficial si Ilegal in acelasi timp:Detinatorii de cartele pre-pay vor fi obligati sa se inregistreze la operatorul de telefonie mobila
Este oficial si Ilegal in acelasi timp:Detinatorii de cartele pre-pay vor fi obligati sa se inregistreze la operatorul de telefonie mobila

 

 

Toti detinatorii de cartele telefonice preplatite vor fi obligati sa se inregistreze cu un act de identitate in termen de sase luni de la intrarea in vigoare a legii adoptate de Guvern si transmisa miercuri Parlamentului, a anuntat ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, la finalul sedintei Guvernului.

‘In calitate de membru al CSAT, vreau sa va spun ca astazi am adoptat in Guvern proiectul de lege pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta nr. 111/2011 privind comunicatiile electronice. In ultima sedinta a CSAT s-a luat decizia de a promova urgent un act normativ pentru prevenirea si contracararea riscurilor la adresa securitatii nationale. Ce prevede, in esenta, acest act normativ: este vorba despre obligatia detinatorilor de cartele prepay de a le inregistra, de a depune un act de identitate. Si, de asemenea, obligatii pentru operatorii de telefonie mobila’, a declarat ministrul Justitiei.

Robert Cazanciuc a precizat ca, intr-un interval de sase luni de la momentul intrarii in vigoare a legii, toti detinatorii de cartele prepay vor fi obligati sa depuna un document de identitate pentru a se inregistra

 

 

 

Inca un abuz al statutului:restituirea taxei auto,mediu,emisii poluante,timbru de mediu se esaloneaza ILEGAL la plata in toate cazurile.Ce pot face?

Inca un abuz al statutului:restituirea taxei auto,mediu,emisiii poluante,timbru de mediu se esaloneaza ILEGAL la plata in toate cazurile.Ce pot face?Inca un abuz al statutului:restituirea taxei auto,mediu,emisii poluante,timbru de mediu se esaloneaza ILEGAL la plata in toate cazurile.Ce pot face?

 

 

Dupa cum stiti, Guvernul a esalonat plata taxei de poluare 2012 pe 5 ani – DECI NUMAI TAXA DE POLUARE, NU SI TIMBRUL DE MEDIU PENTRU PERIOADA 2012-15 MARTIE 2013

 

Cu alte cuvinte daca aveti decizia de calcul in perioada 2012-15 MARTIE 2013 atunci se esaloneaza,indiferent cand ai obtinut hotararea irevocabila.

Daca ai decizia in ALTA PERIOADA decat 2012-15 MARTIE 2013 atunci TREBUIE SA PRIMITI SUMA INTEGRAL

Ce spune Guvernul: “Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si alte sume stabilite de instantele judecatoresti, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora. Cererile de restituire ale contribuabililor prevazuti la alin. (1) se solutioneaza, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen de 45 de zile de la inregistrare, iar plata transelor anuale se efectueaza conform graficului stabilit de Administratia Fondului pentru Mediu.

Termenul prevazut la alin. (1) curge de la data implinirii termenului prevazut la alin. (2). In cursul termenului prevazut la alin. (1) orice procedura de executare silita se suspenda de drept. Sumele prevazute la alin. (1), platite in temeiul prezentei ordonante de urgenta, se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica. Procedura de efectuare a platii titlurilor executorii va fi stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si schimbarilor climatice si al ministrului finantelor publice, cu respectarea termenelor prevazute la alin. (1). Platile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pentru care nu a fost demarata procedura de executare silita se efectueaza cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).”
Oamenii deja au inceput sa fie mintiti ca nu vor primi toti banii odata, indiferent de denumirea taxei.

DECI TIMBRUL DE MEDIU SE RECUPEREAZA INTEGRAL PENTRU CA OG 8/2014 SE APLICA DOAR TAXEI DIN 2012, DENUMITA TAXA DE POLUARE.

 

 

Ce putem face:

– in primul rand trebuie sa depuneti dosarul de restituire-sa insistati sa primiti un raspuns in scris

– Puteti executa statul prin executor judecatoresc

– Puteti depune actiune pe baza legii contenciosului administrativ si sa cereti daune cominatorii pentru fiecare zi de intarziere-cereti 5000 de lei pe zi.

 

 

 

Amenzile pentru practici anticoncurentiale au crEscut cu 187% in 2013.In 2014 tendinta este la fel

Pune telefonul pe mine!
Pune telefonul pe mine!

Amenzile pentru practici anticoncurentiale au crescut cu 187% in 2013.In 2014 tendinta este la fel
Amenzile pentru practici anticoncurentiale au crescut cu 187% in 2013.In 2014 tendinta este la fel

 

 

„Nivelul deosebit de ridicat inregistrat la nivelul anului 2011 s-a datorat finalizarii cu amenzi a unor cazuri ce au implicat companii cu o cifra de afaceri foarte mare, precum cartelul de pe piata carburantilor, abuzurile de pozitie dominanta ale Orange si Vodafone”, se arata in raportul de activitate pentru anul 2013 al Consiliului Concurentei, citat de Mediafax.

Printre cele mai mari amenzi din anul trecut se numara cea aplicata de Consiliul Concurentei celor 14 firme membre ROREC si ECOTIC, in valoare totala de 56,5 milioane de lei (aproximativ 12,7 milioane euro). De asemenea, Consiliul Concurentei a amendat cu 16,85 milioane lei (aproximativ 3,76 milioane euro) Compania Nationala Loteria Romana, Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services, Intracom Holdings pentru intelegeri anticoncurentiale.

Din punct de vedere al tipului de incalcare a legislatiei, 79,5% din totalul sanctiunilor aplicate a fost pentru intelegeri orizontale, 19,9% pentru intelegeri verticale, 0,2% pentru punerea in aplicare a unei concentrari economice inainte de notificare si de autorizarea sa de catre Consiliul Concurentei si 0,004% reprezentand amenzi cominatorii aplicate in anul 2012 pentru nefurnizarea de informatii in cadrul unei anchete sectoriale.

 

Înfiinţarea unui ONG in 2014 – o situaţie reala explicata pe pasi

Înfiinţarea unui ONG in 2014 – o situaţie reala explicata pe pasi
Înfiinţarea unui ONG in 2014 – o situaţie reala explicata pe pasi

O problemă care necesită rezolvare, indiferent de natura ei, își găsește frecvent rezolvarea în mâinile cetățenilor deciși că “mai binele” este posibil. Însă, pe măsură ce amploarea problemei și modalitățile de abordare ale sale cresc, concertarea eforturilor devine un imperiativ.

În aceste situații, cel puțin două sunt posibilitățile pe care le au la îndemână cetățenii: să își unească forțele spre a lucra ca un grup informal, care să apeleze  ocazional la susținerea unor organizații mai puternice, sau să înființeze o entitate asociativă și non-profit proprie, care să le reprezinte interesele.

Domnul M., din situația de consiliere prezentată în cele ce urmează, se încadrează în această a doua categorie. După ce consilierul BCC i-a oferit resursele informaționale de care avea nevoie, noi plusăm și îi urăm mult succes în activitatea pe care o va întreprinde.

Problema: Domnul M. dorește să înființeze o organizație neguvernamentală. A încercat să afle mai multe informații despre ce trebuie să facă în acest sens și crede că primii pași pe care trebuie să îi intreprindă sunt:

1. Să depună o cerere pentru disponibilitate de nume;

2.  Să plăteasca o taxă de 5 lei pentru înscriere.

Pentru că nu este sigur că informațiile pe care le deține sunt corecte, domnul M. s-a adresat Biroului de Consiliere pentru Cetățeni (BCC) pentru a afla care sunt primii pași în înființarea unei Asocații neguvernamentale și non-profit, dar și pentru a verifica dacă informațiile pe care le posedă sunt corecte. În măsura în care datele pe care le deține sunt corecte, domnul M. a dorit să afle unde ar trebui să depună cererea de disponibilitate de nume și, respectiv, să plătească taxa de înscriere.

În răspunsul său, consilierul BCC i-a furnizat domnului M. informațiile solicitate, indicând pașii pe care solicitantul ar trebui să îi urmeze în înființarea unei asociații, după cum urmează:

Pasul 1: Organizarea ședinţei de înfiinţare a ONG-ului.

La aceasta participă toţi membrii fondatori, care stabilesc statutul şi apoi actul constitutiv. Cele două documente (statut şi act constitutiv) se multiplică în cel puţin 6 exemplare (însă este recomandat ca numărul acestora să fie de 8, întrucît 6 se depun la Judecătorie).

Pasul 2: Pentru înființarea ONG-ului, se depune la Judecătorie un dosar, care va conține:

Actul constitutiv și statutul. Actul constitutiv consfințește hotărârea fondatorilor de înființare a Asociației și desemnează organele de conducere, iar Statutul definește corpul și obiectivele Asociației, patrimoniul, sediul, drepturile membrilor etc. Ambele documente trebuie autentificate la notar, în câte 5 exemplare fiecare.

Din experiența altor situații de consiliere pe aceeași temă, reprezentantul BCC l-a sfătuit pe domnul M. să pună la dispoziția  notarului propunerea pentru aceste acte, pentru ca notarul să facă eventualele observații pe marginea documentelor, cu câteva zile înainte de data la care v-ați propus autentificarea.

Totodată, consilierul BCC  l-a informat pe domnul M. că, în măsura în care, oricând pe parcursul procedurii de dobândire a personalității juridice sau ulterior, mai sunt necesare exemplare autentificate suplimentare, este util să fie prezentată o fotocopie aceluiași notar care a făcut autentificarea inițială.

Ulterior, consilierul BCC a pus la dispoziția solicitantului modele orientative pentru  Actul constitutiv și Statut, conținând și câteva adnotări:

ACT CONSTITUTIV

al ASOCIAȚIEI __________________

A) ASOCIAȚIA _________________ este persoana juridică de drept privat cu scop nepatrimonial, independentă, organizată potrivit Legii, ai carei membri fondatori sunt:

1. XXXXXXXXXXXXXXXXX, cetățean român, posesor al cărții de identitate seria _______ nr. _______________, domiciliat in ______________________________.

2. XXXXXXXXXXXXXXXXX, cetățean român, posesor al cărții de identitate seria _______ nr. _______________, domiciliat in ______________________________.

3. XXXXXXXXXXXXXXXXX, cetățean român, posesor al cărții de identitate seria _______ nr. _______________, domiciliat in ______________________________.

B) Denumirea asociației este Asociația _______________, denumire rezervată prin dovada disponibilității denumirii cu numărul _________ din ____________ eliberată de către Ministerul Justiției – Serviciul Relații cu Publicul și Cooperare cu ONG.

C) Membrii asociației doresc să se asocieze și au ca scop propus [Obs.: scrieți scopul așa cum apare în Statut].

D) Sediul Asociației ____________________________ este in ________________________________________.

E) Durata de funcționare a Asociației _________________ este pe termen nedeterminat.

F) Patrimoniul de la data constituirii Asociației __________________ este format din activul inițial al Asociației, alcătuit din raportul in bani al asociaților, de câte ____________ lei fiecare asociat, in valoare totală de __________________ lei.

G) Componenta nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației:

Consiliul Director:

1.XXXXXXXXXXXXXXXX – președinte;

2.XXXXXXXXXXXXXXXX – vicepreședinte;

3.XXXXXXXXXXXXXXXX – vicepreședinte [Obs.: sau secretar general];

Cenzor:

XXXXXXXXXXXXX, contabil autorizat conform [Obs.: numărul autorizației, al carnetului eliberate de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați], cetățean român, posesor al cărții de identitate ______________, eliberată de____________ la data de ____________, cod numeric personal ______________, domiciliat in ___________________________________.

H) Persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice:

1.________________ sau

2.________________.

MEMBRII FONDATORI:

[nume și semnaturi]

_____________________

STATUTUL  ASOCIAȚIEI __________________

ART. 1. Se constituie, în baza Legii nr. 246/2005 și potrivit prezentului Statut, Asociația _________________.

ART. 2. Asociația __________________ este persoana juridică de drept privat cu scop nepatrimonial, independentă, organizată potrivit Legii nr. 246/2005, ai cărei membri fondatori sunt:

1. XXXXXXXXXXXXXXXXX, cetățean român, posesor al cărții de identitate seria _______nr. _______________, domiciliat in ______________________________.

2. XXXXXXXXXXXXXXXXX, cetățean român, posesor al cărții de identitate seria _______nr. _______________, domiciliat in ______________________________.

3. XXXXXXXXXXXXXXXXX, cetățean român, posesor al cărții de identitate seria _______nr. _______________, domiciliat in ______________________________.

ART. 3. Asociația ___________________ este persoana juridica română de drept privat, având denumirea rezervată prin dovada disponibilității denumirii cu numărul __________ din __________ eliberată de către ____________________.

ART. 4. Asociația _________________ este o asociație non-guvernamentală, nonprofit, independentă, cu beneficiu public.

ART. 5. Durata si sediul.

Asociația se constituie pe o perioadă de timp nedeterminată si are sediul în ___________________________.

ART. 6. Asociația poate deschide filiale și in alte localități sau județe din țară sau străinătate; poate stabili legături de colaborare cu organizații similare sau poate intra in uniuni sau federații, cu alte instituții si persoane juridice sau fizice din țara si străinătate, pentru îndeplinirea scopului propus.

ART. 7. Scopul.

Membrii Asociației _______________________ doresc să se asocieze in scopul

_____________________________________________________

_____________________________________________________

[Obs.: scrieți aici cât mai detaliat scopul ONG-ului, de exemplu: promovării și apărării drepturilor si libertăților omului, in principal a libertății conștiinței si a dreptului la libera exprimare, etc.]

ART. 8. Activități.

Pentru realizarea scopului declarat, asociația își propune realizarea următoarelor activități:

_____________________________________________________

_____________________________________________________

[Obs.: scrieți cât mai detaliat ce vă propuneți să întreprindeți, iată câteva exemple:

a) Realizarea și editarea de cărți, publicații periodice, pliante, afișe, broșuri, programe informatice și alte materiale informative.

b) Organizarea de cursuri de pregatire, seminarii, conferințe, dezbateri publice, precum și organizarea de marșuri, manifestații publice si alte activități de sensibilizare a opiniei publice, potrivit legii.

c) Acordarea de consultanță și consiliere persoanelor interesate, in domeniile respectării drepturilor omului, dezvoltării conștiinței civice precum și în alte domenii de interes general ce privesc viața publică.

d) Dezvoltarea de programe proprii și in regim de parteneriat cu autoritățile publice din țară și străinătate.

e) Dezvoltarea unor activități economice proprii in vederea autofinanțării.

f) Alte activități prevăzute de lege, potrivit scopului asociației.]

ART. 9. Membrii.

Asociația este compusă din:

a) Membri;

b) Membri de onoare (fără drept de vot);

c) Colaboratori voluntari;

d) Personal angajat, potrivit Legislaţiei muncii.

Poate deveni membru al Asociației __________________ orice persoană care depune o adeziune scrisă în acest sens. Calitatea de membru se dobândește prin aprobarea adeziunii de către Consiliul Director. Calitatea de membru de onoare se atribuie de către Consiliul Director persoanelor care și-au adus o contributie importantă la desfășurarea activității Asociației sau care au avut o activitate deosebită in domeniile de interes ale Asociației. Excluderea unui membru se face de către Consiliul Director, la propunerea a cel putin doi membri ai asociației.

ART. 10. Drepturile si obligațiile membrilor.

Membrii Asociației ___________________ au urmatoarele drepturi și obligații:

– Să participe la activitățile organizate de Asociație,

– Să facă propuneri in Adunarea Generală;

– Să aleagă și să fie aleși în organele de conducere;

– Să respecte prevederile Statutului și hotărârile organelor de conducere.

– Să acționeze pentru creșterea prestigiului Asociației.

– Să nu întreprindă acțiuni care, prin natura lor, pot leza interesele Asociației.

– Să cotizeze lunar cu o anumită sumă ce va fi ulterior stabilită de Consiliul Director.

ART. 11. Structura.

Organul de conducere al Asociației ____________________ este Adunarea Generală, alcătuită din totalitatea asociaților.

Organul executiv al Asociației ___________________ este Consiliul Director.

Organul de control al Asociației ___________________ este cenzorul Asociației.

Organul de reprezentare a Asociației _________________ este reprezentat de Președinte și de cei doi Vicepreședinți (sau de Președinte, Vicepreședinte și Secretar general).

ART. 12. Adunarea Generală.

Adunarea Generală reprezintăorganul de conducere al Asociației.

Adunarea Generală este compusă din totalitatea membrilor Asociației.

ART. 13. Ședintele Adunării Generale.

Adunarea Generală se întrunește o dată pe an în sedința ordinară și în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Adunarea Generală este legal constituită in prezența a jumătate plus unu din membrii asociației.

ART. 14. Convocarea Adunării Generale.

Adunarea Generală ordinară se convoacă de către Consiliul director sau de cel puțin 1/3 din numărul asociaților, cu cel puțin o săptămână înaintea întrunirii, prin înștiințări scrise sau telefonice.

Adunarea Generală Extraordinară se convoacă de către Consiliul director sau de cel puțin 1/2 din numărul asociaților, cu cel puțin o săptămână înaintea întrunirii prin înștiințări scrise sau telefonice.

ART. 15. Atribuțiile Adunării Generale.

Adunarea Generală are următoarele atribuții:

a) aprobarea strategiei și a obiectivelor generale ale asociației;

b) aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a situației financiare anuale;

c) alegerea și revocarea membrilor Consiliului director și a Președintelui;

d) alegerea și revocarea cenzorului sau a Comisiei de Cenzori;

e) înființarea de filiale;

f) modificarea actului constitutiv și a statutului asociației;

g) dizolvarea și lichidarea asociației; stabilirea destinației bunurilor rămase după lichidare;

Hotărârile Adunării Generale se iau cu majoritate simplă de voturi, fiecare membru având dreptul la un singur vot. În caz de paritate, președintele Asociației decide.

ART. 16. Consiliul director.

Consiliul director este organul executiv al Asociației _________________ și este compus dintr-un număr impar de membri, minimum trei și maximum șapte. Președintele conduce Consiliul director și reprezintă asociația în relațiile cu terții.

ART. 17. Ședințele Consiliului director.

Consiliul director se întrunește în ședința ordinară o dată pe lună, și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.

ART. 18. Atribuțiile Consiliului director.

Consiliul director asigură punerea in executare a hotărârilor Adunării Generale. În exercitarea competenței sale, Consiliul director:

a) prezintă Adunării Generale raportul anual de activitate, executarea bugetului de venituri și cheltuieli, situația financiară anuală, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și proiectul programelor asociației;

b) încheie acte juridice în numele și pe seama asociației;

c) aprobă organigrama și politica de personal ale asociatiei;

d) aprobă primirea de noi membri și hotărăște ridicarea calității de membru, la cererea celui in cauză sau la cererea a cel puțin doi membri ai asociației.

e) poate imputernici orice persoană, inclusiv persoane care nu au calitatea de membru al asociației, pentru a încheia acte juridice în numele și pe seama asociației sau pentru a îndeplini orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.

f) hotărăște schimbarea sediului Asociației.

g) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Adunarea Generală.

ART. 19. Activitatea de control.

Activitatea de control al gestiunii patrimoniului și al activitații economico-financiare a asociației este asigurată de un cenzor, ales de Adunarea Generală. Dacă este nevoie, Adunarea Generală poate hotărî înființarea unei Comisii de cenzori, compusă din trei membri, care săpreia atribuțiile de control al activitații asociației. Din comisia de cenzori trebuie să facă parte cel puțin un membru al asociației și un expert contabil.

ART. 20. Președintele.

Președintele Asociației __________________ are următoarele atribuții:

a) reprezintă Asociația în relațiile cu terții.

b) coordonează activitatea compartimentelor Asociației.

c) conduce Consiliul director și prezidează Adunarea Generală.

d) îndeplineşte orice alte atribuții stabilite de Adunarea Generală.

În lipsa Președintelui asociației, vicepreședinții exercită atribuțiile acestuia.

ART. 21. Patrimoniul.

Patrimoniul inițial al Asociației ___________________ este de ______ lei, constituit prin depozit bancar.

Patrimoniul asociației este alcătuit din:

a) cotizații, donații, finanțări, resurse obținute de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale, sponsorizări, moșteniri;

b) activități economice proprii în măsura în care acestea sunt în concordanță cu scopul asociației.

c) înființarea de societăți comerciale. Dividendele obținute de asociație din activitățile acestor societăți comerciale, dacă nu se reinvestesc în aceleași societăți comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului asociației.

d) alte venituri prevăzute de lege.

ART. 22. Modificarea statutului.

Modificările aduse prezentului statut necesită o majoritate de 2/3 din voturile Adunării Generale. Prezentul Statut redactat in limba romană, în 5 (cinci) exemplare a fost adoptat în Adunarea Generală de constituire și intră in vigoare la data înregistrării sale in Registrul Persoanelor Juridice de la Judecatoria _____________________.

ART. 23. Dizolvare.

Dizolvarea Asociației necesită o majoritate de 2/3 din voturile Adunării Generale. În caz de dizolvare, bunurile si fondurile Asociației intră in patrimoniul unei alte asociații sau fundații cu scop identic sau asemănator care va fi desemnată de Adunarea Generală.

MEMBRII FONDATORI:

[nume şi semnături]

_____________________

Pasul 3: Obținerea dovezii de disponibilitate a denumirii alese pentru Asociație se obține de la Ministerul Justiției, Serviciul de relații cu publicul și cooperare cu ONG-uri.

La obținerea dovezii de disponibilitate a denumirii sunt necesare:

– un formular specific

– dovada (chitanța) pentru achitarea unei taxe pentru disponibilitate denumire ONG. Aceasta se obține de la Trezoreria de  care aparține solicitantul, în urma plății tarifului la zi pentru denumire.

Formularul și chitanța se trimit (păstrați o copie) la Ministerul Justiției care eliberează dovada disponibilității de denumire în termen de 3 zile lucrătoare. Dacă se optează pentru trimiterea formularului prin poștă, este recomandată metoda confirmării de primire și a se specifica pe formular ca răspunsul este așteptat tot prin poștă, indicându-se adresa.

Se completează următorul formular:

CERERE

Pentru acordarea disponibilităţii denumirii

1. Solicitantul:

– Numele/Denumirea: se trece numele persoanei care se ocupă cu demersurile de înfiinţare

– Domiciliul/Sediul: e suficient localitatea

2. Categoria de persoană juridică fără scop patrimonial (asociaţie, fundaţie, federaţie) pentru care se solicită verificarea:

3. Denumirea a cărei verificare se solicită:

4. Temeiul juridic al cererii: Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000

5. Tariful achitat:  conform chitanţei nr……………………., ataşată

6. Data:

7. Semnătura solicitantului

Domnului ministru al Justiției,

Pentru că este nevoie de un sediu în care viitoarea entitate să funcționeze, consilierul BCC a făcut câteva observații:

1. Dacă spațiul în care va avea sediul Asociația este închiriat, contractul de închiriere este necesar, în copie autentificată, și, bineînțeles, de acordul proprietarului. În cazul imobilelor aflate sub ipotecă, se cere acceptul oficial al băncii creditoare.

2. Dacă sediul este stabilit într-un imobil ce cuprinde mai multe proprietăți (bloc, vilă), se mai cer urmatoarele: a. Acordul vecinilor cu pereți comuni cu apartamentul-sediu (un simplu tabel cu semnături cum că sunt de acord cu funcționarea sediului Asociației în apartamentul respectiv);b. Acordul Asociației de Proprietari (Locatari, după caz). Acordul se dă pe un formular tip, care este pus la dispoziție de Uniunea Națională a Asociațiilor de Proprietari.

Pasul 4: Dovada existenței unui patrimoniu.

Patrimoniul inițial pentru înființarea organizației trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar. Fiind un fel de „zestre” cu care asociația pornește la drum, patrimoniul se constituie prin depunerea banilor la o unitate bancară, preferabil cea cu care se lucrează și după începerea activității (nu este practic să schimbați banca). Pentru că nu toate băncile acceptă depunere de patrimoniu inițial pentru ONG-uri, este necesară o discuție prealabilă cu reprezentantul băncii alese.

De asemenea, trebuie să completați un formular, să anexați o fotocopie de pe actul constitutiv și să achitați o taxă de deschidere de cont.Veți primi un extras de cont doveditor. Banii rămân blocați până la obținerea hotărârii judecătorești de înființare, când veți putea  transfera banii într-un cont bancar propriu-zis.

Pasul 5: Cazierul fiscal reprezintă un mijloc de evidență și urmărire a disciplinei financiare a contribuabililor, solicitat în scopul prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, precum și in scopul întăririi administrării impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat. În cazierul fiscal se ține evidența persoanelor fizice și juridice, precum și a asociaților, acționarilor și reprezentanților legali ai persoanelor juridice, care au săvârșit fapte sancționate de legile financiare, vamale, precum și cele care privesc disciplina financiară.

Actele necesare pentru obținerea lui sunt următoarele:

Pentru persoane fizice:

– cerere tip;

– actul de identitate;

– taxă fiscală;

– împuternicire în situația în care sunteți reprezentat de alte persoane

Pentru persoane juridice:

– cerere tip;

– copie de pe actul constitutiv;

– taxă fiscală;

– în cazul în care certificatul este solicitat de către o altă persoană decât asociatul, este necesară o împuternicire semnată de către un asociat și stampilată;

Câteva întrebări cheie:

– Când se eliberează cazierul fiscal? Pentru a afla exact durata puteți contacta telefonic birourile județene.

– Care este valabilitatea acestuia? Certificatul de cazier fiscal este valabil 30 de zile de la data emiterii și numai în scopul în care a fost eliberat.

– De unde se eliberează? Cazierul fiscal se emite de Administrația Finanțelor Publice în raza căreia persoana solicitantă își are domiciliul.

Depunerea cererilor și eliberarea certificatului de cazier fiscal pentru persoane juridice aflate în una din urmatoarele situații:

– la înființarea societăților comerciale, a societăților cooperative și a cooperativelor agricole;

– la cesiunea părților sociale sau a acțiunilor de către noii asociați sau acționari;

– la numirea de noi reprezentați legali, precum și cu prilejul efectuării majorării de capital social, se face direct la Oficiul Registrului Comerțului.

Pasul 6: Cerere adresată președintelui Judecătoriei, din raza căreia se află sediul.

După întocmirea dosarului, trebuie să mergeți cu acesta la judecătorul de serviciu de la Judecătoria de pe raza căreia se află sediul, pentru verificare. Dacă dosarul este complet, va fi achitată o taxa de timbru la Direcția Finanțelor Publice Locale pe raza căreia se află Judecătoria.

După ce v-ați achitat și de această obligație, vă întoarceți la Judecătorie și depuneți dosarul complet, însoțit de un timbru judiciar. Veți fi înștiințat când să vă prezentați în fața instanței, de regulă între 5 şi 10 zile.

* În ziua anunțată, trebuie să fiți prezent în holul Judecătoriei și să vă așteptați rândul. În fața judecătorului, răspundeți pentru ce ați făcut solicitarea (“solicităm recunoașterea personalității juridice a asociației…conform cu cererea din dosar).

De regulă, în aceeași ședinţă veți obține sentința civilă de înscriere a Asociației în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, dar trebuie să treacă 5 zile până ce sentința devine definitivă și irevocabilă.

După 2 săptămâni de la pronunțarea sentinței civile depuneți o cerere la Judecătorie pentru eliberarea Sentinței civile și a Certificatului de înscriere.

Pasul 7: Eliberarea copiei de pe sentința civilă: La 2 săptămâni după pronunțare (termenul de transcriere a sentințelor în registrul Judecătoriei), depuneți cerere la Judecătorie pentru eliberarea Sentinței civile (care este, de fapt, avizul de funcționare) și a Certificatului de Înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor (RAF, echivalentul pentru entități non-profit al Registrului Comerțului).

Model de cerere se obține de la Grefierul de serviciu, sau scrieți dvs. una direct. Plătiți la CEC taxa pentru eliberarea unui număr de copii autentificate după Sentința civilă (Sfat: e bine să cereți 4-5 copii). Ridicați de la Judecătorie Sentința și Certificatul, autentificate + copiile autentificate, și Certificatul de înscriere în RAF.

Atenție! Pentru eliberarea Certificatului de Înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor fondatorii (asociații) trebuie să depună la Judecătorie cazierul fiscal. Cazierul Fiscal este eliberat de Ministerul Finanțelor Publice în termen de 10 zile de la depunerea cererii. Se achită o taxă de timbru. Pentru amănunte consultați OG 75/2001 și OUG 86/2003

Pasul 8: Atribuirea Codului Fiscal

Pentru a putea desfășura operațiuni financiare, aveți nevoie de un Cod Fiscal (atenție: organizațiile non-profit nu primesc și număr de înregistrare în Registrul Comerțului, așa cum au societățile comerciale!) La DFPL de care aparține imobilul în care aveți sediul, depuneți dosar cu: Statut, Act constitutiv, Sentința civilă (aviz de funcționare), Certificatul de înscriere în RAF (toate în copie), timbru fiscal, două cereri “cod 010″ (pe care vi le dă inspectorul fiscal) completate. Termen: maxim 10 zile.

Pasul 9: Obligatoriu—Ștampilă și imprimare cu regim special

Ștampila este necesară pentru a însoți practic orice semnătură a membrilor consiliului director și chiar pentru deschiderea contului bancar. Sfat: faceți 2 ștampile, una de birou și una de buzunar. La comandare se prezintă o copie de pe Codul Fiscal. Apoi ar trebui să vă comandați facturier și chitanțier și să vă luați fișa de magazie pentru evidența formularelor cu regim special.

Pasul 10. Deschiderea contului bancar.

Ca să puteți efectua operațiuni financiare, deschideți cont la orice bancă vă convine. Contul se deschide pe loc: mergeți la primul ofițer de credit liber, având la voi Sentința civilă si Codul Fiscal, în copie legalizată (care se va înapoia) și încă o copie xerox (care se reține). Apoi transferați, prin Ordin de plată la bancă, banii depuși la CEC. Operațiunea durează circa 3 zile. Banii se deblochează astfel și se pot utiliza pentru nevoile Asociației.

ALTELE

Cereți la Ministerul Justiției să vi se comunice numărul de înregistrare în registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial (nu este taxă și nici formular-tip pentru asta). Este diferit de numărul din RAF-ul de la Judecătorie.

LEGISLAȚIE UTILĂ

Lege nr. 32/1994  privind sponsorizarea

Lege nr. 195/2001, Legea voluntariatului

Lege nr. 246/2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 656, din 25/07/2005

pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații

Lege nr. 292/2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 905, din 20/12/2011, a asistenței sociale

Ordin nr. 98/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 299, din 06/05/2003, privind eliberarea avizului în vederea acordării personalității juridice

Ordin nr. 808/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 847 din 27/11/2003, privind procedura de acordare a avizelor necesare pentru înființarea și funcționarea asociațiilor/fundațiilor/federațiilor și filialelor acestora și de aprobare a Criteriilor specifice de acordare a statutului de utilitate publică

Ordin nr. 3571/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 243, din 09/04/2003 privind punerea în aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații şi fundații, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2003.

Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații

Ordonanța nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal

Ordonanța nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar

Regulament din 26/04/2000 privind organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, Registrului federațiilor și Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial.

 

 

 

In 15 februarie 2014 s-a implinit un an de cand s-a introdus obligativitatea justitiabililor de a se informa cu privire la avantajele medierii

Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie incepand cu 15 februarie 2013, data de la care s-a instituit obligatia legala pentru parti ca, anterior declansarii unei actiuni in instanta, sa se prezinte la mediator in vederea informarii cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii. Prevederile legale in vigoare stabilesc, de asemenea, ca partile au libertatea sa-si aleaga mediatorul, sursa oficiala pentru alegerea mediatorului fiind tabloul mediatorilor autorizati intocmit de Consiliul de Mediere

Pune telefonul pe mine!
Pune telefonul pe mine!

Conform legii, dovada participarii la sedinta de informare se face printr-un certificat de informare (vezi AICI model) eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Certificatul de informare trebuie semnat de mediator si de partile participante la sedinta de informare, iar eliberarea documentului se va face numai dupa semnarea lui de catre mediator si toate partile conflictului independent de sustinerea informarii in comun sau individual.

Noua lege privind vanzarea terenurilor agricole nu poate fi aplicata sustin notarii si avocatii

Notarii, dar si reprezentanti ai Ministerelor Dezvoltarii, Apararii si Culturii s-au intalnit, ieri, cu specialistii din Ministerul Agriculturii, pentru a discuta despre legea privind vanzarea terenurilor agricole, care va intra in vigoare la jumatate lunii aprilie. Tehnocratii au sustinut ca noua reglementare nu poate fi aplicata si au cerut amanarea intrarii ei in vigoare, pe motiv ca ar duce la parafarea unor contracte de vanzare-cumparare care ar putea fi usor anulate. Motivul: vanzarea terenurilor agricole se face cu drept de preemptiune, care se stabileste fara cadastru.

Pune telefonul pe mine!
Pune telefonul pe mine!

In replica, edili mai multor comune spun ca oamenii au titluri de proprietate, dar recunoasc ca marea majoritate a terenurilor agricole nu au cadastru si ca inca nu au citit legea. Surse din cadrul Ministerului Agriculturii spun ca sefii institutiei si-au dat seama ca legea poate duce la anularea unor tranzactii cu terenuri agricole, dar acum nu se vrea schimbarea legii pe motiv ca ministrul Daniel Constantin a promis, public, ca pe taranii care vand pamant- nu ii va costa nimic.

V-ati distrus masina in gropile de pe strazile din Romania ?Poti sa recuperezi ceva?Un studiu ARR

Orice posesor de asigurare RCA sau CASCO poate obţine despăgubiri pentru a-şi repara autoturismul avariat în gropile din carosabil

Nu există român care să nu se fi confruntat cu gropile din şoselele ţării. Dacă v-aţi avariat maşina într-un „crater” din carosabil, trebuie să ştiţi că puteţi obţine despăgubiri pentru reparaţia autoturismului.

Sincer am patit-o personal si nu a fost placut deloc financiar.

Pune telefonul pe mine!
Pune telefonul pe mine!
Persoanele fizice care au asigurări RCA sau Casco pot obţine despăgubiri direct de la firmele de asigurare, urmând ca apoi acestea să-şi recupereze banii de la autorităţile locale, Primării, Consilii Judeţene sau Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. În cazul în care aţi avariat maşina într-o groapă, trebuie să sesizaţi asiguratorul şi poliţia, să fotografiaţi maşina şi zona unde s-a produs incidentul şi să luaţi date de la eventualii martori care au văzut incidentul. Apoi, inspectorul de daune se va deplasa la faţa locului împreună cu dumneavoastră pentru a constata ce s-a întâmplat şi va completa dosarul de daune, urmând ca victim să primească despăgubirea de la asigurător. Apoi firma se va întoarce împotriva autorităţii publice vinovate de starea drumului.

Educatie consumatori:Ce risti daca garantezi pentru creditul unei rude sau prieten

Inainte de a lua decizia de a ajuta o ruda sau un prieten sa obtina mai usor un credit de la banca sau alta institutie financiara (IFN), devenind garant pentru respectivul imprumut, trebuie sa fiti constient de riscurile la care va expuneti ulterior.

Avocatul din buzunar

Concret, trebuie sa stiti ca in cazul in care beneficiarul, adica titularul creditului, cel care a obtinut imprumutul, va avea probleme, la un moment dat, cu rambursarea acestuia si nu va reusi sa-si mai achite ratele, atunci creditorul, banca sau IFN-ul, are dreptul legal sa ceara garantului rambursarea imprumutului.

Fireste ca banca trebuie mai intai sa treaca la executarea silita a titularului creditului, adica sa-i faca poprire pe salariu si pe conturi sau chiar sa treaca la vanzarea bunurilor detinute.

Exista insa cazuri in care creditorul nu poate recupera nimic de la beneficiarul imprumutului, caz in care este nevoita sa ceara garantului plata datoriilor.

Iar daca garantul nu poate, la randul lui, sa achite o datorie prea mare, atunci acesta risca sa fie, la randul sau, executat silit de catre banca

Pot lua un credit in Romania daca lucrez in strainatate? Avocat protectia consumatorului

Lucrez in Italia cu contract de munca nedeterminat, am un salariu de 1.600 de euro pe luna. As vrea sa stiu da ca pot face un imprumut bancar in Romania si ce acte sunt necesare

 

Avocatul din buzunar

Intr-adevar, unele banci din Romania acorda credite si romanilor care lucreaza in strainatate, pe baza documentelor care certifica obtinerea veniturilor.

De exemplu, BCR, cea mai mare banca din Romania, acorda credite romanilor care lucreaza in strainatate, dar numai credite garantate.

Actele necesare privind documentele de venit sunt urmatoarele:

– Copie legalizat(a) in tara angajatorului a contractului individual de munca si a actelor aditionale/ conventie/alt act care atesa calitatea de angajat, tradusa in limba romana si legalizata in Romania sau tradusa in limba romana si legalizata de Consulatul/ Ambasada Romaniei din tara angajatorului.

– Declaratie speciala privind veniturile realizate in anul anterior sau fisa fiscala sau certificat fiscal sau alt document legal care sa ateste plata impozitelor tradus(a) si legalizat(a) in Romania.

– Document (Raport de credit) din tara angajatorului, emis de catre o institutie similara Biroului de Credit din Romania in original, tradus si legalizat in Romania sau tradus si legalizat de consulatul/ambasada romana din tara angajatorului.

– Extrasul de cont eliberat de banca sau printat electronic (prin intermediul aplicatiei Internet Banking certificat prin semnare si stampilare de banca in care se incaseaza veniturile) din care sa reiasa veniturile incasate in ultimele 6 luni tradus si legalizat sau fluturasii de salariu eliberati de angajatori (semnati si stampilati de angajator), tradusi si legalizati pentru ultimele 6 luni”.

Contribuabilii vor putea solicita ANAF recalcularea platilor anticipate cu titlu de impozit

 Conform ANAF, organele fiscale pot sa recalculeze platile anticipate cu titlu de impozit la solicitarea persoanelor fizice, in anumite situatii, ca urmare a modificarilor aduse Codului fiscal in periaoda 2011-2013.

Solicitarea privind recalcularea platilor anticipate se face de contribuabili, pe baza formularului 220 „Declaratie privind venitul estimat/norma de venit”, insotit de documente justificative, precizeaza reprezentantii ANAF.

Conform sursei citate este necesara aplicarea unitara de catre organele fiscale a dispozitiilor legale privind recalcularea platilor anticipate si cresterii operativitatii procesului de administrare, astfel ca Fiscul a lansat recent in dezbatere publica pe pagina sa de internet proiect de ordin pentru aprobarea Procedurii privind recalcularea platilor anticipate cu titlu de impozit.

Documentul cuprinde situatiile care pot conduce la recalcularea platilor anticipate ca urmare a solicitarii contribuabililor, documentele justificative necesare in sustinerea cererilor depuse, precum si termenele de solutionare a acestor cereri.

Contribuabilii vor putea solicita recalcularea platilor anticipate in 5 situatii

Potrivit proiectului de act normativ aflat in dezbatere publica, recalcularea platilor anticipate cu titlu de impozit, stabilite prin decizie de impunere, se va putea efectua de catre organul fiscal competent, la solicitarea contribuabilului, in urmatoarele situatii:

rezilierea, in cursul anului fiscal, a contractelor de inchiriere, pentru care chiria este exprimata in lei, in cazul persoanelor care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda;
incetarea activitatii in cursul anului fiscal sau suspendarea temporara a acesteia, potrivit legislatiei in materie, in cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente, din activitati agricole, impuse in sistem real, din silvicultura si/sau din piscicultura;
corectia normelor de venit ca urmare a incetarii activitatii in cursul anului, a intreruperii temporare a acesteia potrivit pct.45 din normele metodologice date in aplicarea art.49 din Codul fiscal, precum si in situatia dobandirii/pierderii calitatii de salariat;
depasirea numarului de 5 camere de inchiriat in cursul anului fiscal de catre contribuabilii care realizeaza venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare cuprinsa intre una si 5 camere inclusiv;
completarea obiectului de activitate, in cursul anului fiscal, cu una sau mai multe activitati impuse pe baza normelor de venit de catre contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente impuse pe baza normelor de venit;
completarea obiectului de activitate, in cursul anului fiscal, in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din activitati independente impuse pe baza normelor de venit, cu una sau mai multe activitati care nu sunt incluse in Nomenclatorul activitatilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit.

Important! Organul fiscal competent este cel in a carui raza teritoriala contribuabilul are adresa de domiciliu sau adresa unde locuieste efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal in Romania. De asemenea, organul fiscal competent este cel in a carui raza teritoriala se afla sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fara domiciliu fiscal in Romania, se precizeaza in reglementarile propuse de ANAF.

Cum va trebui sa procedezi?

Contribuabilii care se vor afla intr-una din situatiile mentionate anterior vor putea solicita recalcularea platilor anticipate cu titlu de impozit pe baza Declaratiei privind venitul estimat/norma de venit (formular 220), insotita de urmatoarele documente justificative, cuprinse in proiectul de act normativ:

acordul de reziliere a contractului incheiat intre parti,
declaratia pe propria raspundere,
documente care atesta incetarea activitatii si/sau suspendarea temporara a activitatii, potrivit legislatiei in materie,
documente care atesta intreruperea temporara a activitatii,
alte documente care atesta situatia contribuabilului.

Vreti sa va luati legal o arma?Legislatia armelor si munitiilor va fi modificata in 2014

Politia vrea o inasprire a legislatiei armelor si munitiilor prin introducerea in lege, ca obligatie, urmarea unui curs si pentru detinatorii de arme neletale supuse autorizarii.

Mai mult, dupa absolvirea cursului respectiv, detinatorii trebuie sa faca dovada practicii. ”Astfel, la prelungirea permisului de port-arma trebuie sa faca dovada ca au efectuat doua antrenamente pe an, intr-un poligon autorizat. Daca nu fac dovada celor doua trageri anuale, nu li se va prelungi permisul. In Austria, aceasta masura este cuprinsa in legislatie. Detinatorii de arme se antreneaza si astfel se creeaza deprinderi. In acest fel, riscul de manuire neconforma a armei, va fi mult redus”, a declarat pentru Romania libera comisarul sef Daniel Cosgarea, sef serviciu Directia Arme, Explozivi si Substante Periculoase din Politia Romana.

In Romania sunt inregistrate 220.373 arme letale si neletale, detinute de 162.138 de persoane. Dintre aceste arme, 123.801 sunt lenate si 96.572 neletale. Cele mai multe arme letale sunt cele de vanatoare, aproximativ 107.000. Mai sunt si aproximativ 9.000 de arme de tir cu glont.

Statisticile politiei arata ca din totatlul de 96.572 de arme neletale, 39.550 sunt arme cu bile de cauciuc, 24.126 sunt arme cu aer comprimat si 29.621 arme cu gaz iritant lacrimogen. 73.816 persoane detin arme letale, in Romania, 81.263 sunt detinatori de arme neletale supuse autorizarii si 12.504 de persoane detin arme neletale supuse notificarii, cum sunt cele de panoplie, arbalete.

Cursurile si examenul pentru obtinerea permisului de port-arma, in cazul armelor neletale, se vor desfasura dupa modelul celor pentru obtinerea permisului auto.  De asemenea, autoritatile vor sa interzica populatiei detinerea de arme a caror energie cinetica la gura tevii depaseste 10.000 de Jouli.

CLAUZE ABUZIVE BRD – partea a 3 -a

Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive

Observatiile privind cuprinderea acestor clauze in contracte preformulate, crearea unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor si nulitatea absoluta a acestor clauze abuzive sunt valabile si in aceasta ipoteza.

Acest comision, calculat si perceput lunar, disimuleaza, de fapt, un procent consistent de dobanda, marind artificial costul efectiv al creditului si, in plus, creand bancii un avantaj concurential contrar uzantelor cinstite fata de celelalte banci.

Acest comision nu reprezinta altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential al bancii, dezavantajand bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea de comision. Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un dol.

In mod evident, o dobanda (aparent) redusa a atras mai multi clienti si, deci, o cifra de afaceri mai mare raportata la ceea ce ar fi putut obtine banca respectiva in conditiile in care ar fi aratat in mod transparent costurile reale ale creditului (asa cum, de altfel, au facut o mare parte din bancile concurente illo temporis).

A se observa, in plus, ca acest comision este calculat si perceput la valoarea initiala a creditului, si nu la soldul acestuia, ceea ce va face, in cazul creditelor ipotecare, acordate pe mai mult de 25 de ani, ca dobanda (aplicata la soldul creditului) sa ajunga sa fie chiar mai mica decat comisionul (care se va aplica la suma initiala imprumutata, indiferent de valoarea din credit rambursata deja la un moment dat).

Disimularea unei parti a dobanzii sub denumirea de comision este o dovada irefutabila a relei credinte a bancii care percepe un astfel de comision, intrucat, pe de o parte, reprezinta o modalitate de inducere in eroare a clientilor, prin prezentarea de dobanzi avantajoase in raport cu ofertele altor banci care actionau pe aceeasi piata relevanta cu banca respectiva (dar care, in realitate, datorita adaugarii la DAE a comisionului de administrare, nu mai erau chiar atat de avantajoase) si, pe de alta parte, reprezinta o modalitate de procurare a unui avantaj concurential contrar uzantelor cinstite ale comerciantilor.

In baza celor invederate, se impune constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului.

Modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.

Este interzis ca denumirea asociatiei sa fie identica sau asemanatoare pana la confuzie cu denumirea altei persoane juridice fara scop patrimonial, constituite potrivit prevederilor prezentei ordonante. Astfel, o denumire este susceptibila de a fi apropriata daca nu apartine unei alte persoane juridice fara scop patrimonial de acelasi fel — asociatie, fundatie sau federatie — prin inscrierea ei anterioara in Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial

Este interzisa utilizarea in denumirea asociatiei a unor sintagme sau cuvinte susceptibile sa creeze confuzie cu denumirea unor autoritati sau institutii publice. Prin sintagme sau cuvinte susceptibile sa creeze confuzie cu denumirea unor autoritati sau institutii publice se intelege includerea in denumirea asociatiei a unor termeni si expresii precum: «comisariat», «inspectorat», «garda», «autoritate», «politie», «jandarmerie», «protectia consumatorilor» sau derivatele acestora.

Este interzis ca denumirea asociatiei sa fie identica sau asemanatoare pana ia confuzie cu denumirea oricarei structuri profesionale constituite in baza legii si care functioneaza in acord cu aceasta, cum ar fi: «Barou», «Camera», «Uniunea Nationala a Barourilor din Romania», «Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania», «Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti», «Consiliul de Mediere», «Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania», «Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania», precum si altele asemenea.

Este interzis, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului constitutiv si a statutului ca o filiala sau sucursala sa poarte o alta denumire decat cea a asociatiei sau fundatiei care o constituie.

Interdictiile cu privire la denumire prevazute pentru asociatii si fundatii sunt aplicabile in mod corespunzator si pentru federatii.

Dobanzile si comisioanele care trebuie scoase din contractele de credit – Clauze abuzive banci

Banca Comercială Română are deja trei procese cu ANPC – deschise la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti – şi este banca cu cele mai multe clauze reclamate, dat fiind faptul că BCR a utilizat mai multe tipuri de contracte preformulate, în funcţie de destinaţia creditului.

Juriştii ANPC remarcă, în notele interne, că BCR a denunţat unilateral actele adiţionale de aliniere la OUG 50, astfel că o decizie a instanţei va afecta toate contractele băncii care conţin respectivele clauze.

„Pentru o mai bună înţelegere, reiterăm faptul că aceste contracte înaintate instanţei de judecată sunt contracte a căror acte adiţionale au fost denunaţate în temeiul art II din legea 288/2010, de către Banca Comercială Română urmând ca dvs prin structurile teritoriale să informaţi consumatorii care depun reclamaţii referitoare la contractele de credit încheiate de către BCR, care a încheiat cu petenţii acelasi tip de contracte de credit şi ale căror acte aditionale încheiate in temeiul OUG 50/2010 au fost denunţate despre trimiterea în instanţă pentru a se pronunţa asupra caracterului abuziv al clauzelor menţionate anterior. În cazul in care din analizarea reclamatilor la BCR identificaţi şi alte clauze care prezintă indicii de clauză abuzivă, sau alte tipuri de contracte vă recomandam să transmiteţi reclamaţiile către ANPC – D.C.S.P. în vederea analizării şi înaintării acestora în instanţă”, se arată în nota de informare internă a ANPC.

Toate clauzele reclamate se referă la dobânzi şi comisioane. Cele mai multe au în vedere modul de calcul al dobânzii – principalul aspect reclamat de clienţii BCR până acum. BCR a utilizat dobânzi variabile interne în contracte, calculate după formule neprecizate. ANPC atacă clauzele referitoare la calculul dobânzii, fie că vorbim de dobânda de referinţă variabilă, dobânda de referinţă administrată, dobânda revizuibilă semestrial – aplicabile la formula de calcul a dobânzii curente după ce, în general, dobânda era fixă într-o perioadă limitată a creditului.

La capitolul comisioane, ANPC a trimis în instanţă clauzele referitoare la comisionul de administrare şi comisionul de urmărire riscuri.

Iată care sunt clauzele trimise în instanţă de către ANPC:

Au fost transmise către instanţă următoarele tipuri de contracte:

– contractul de credit pentru achiziţionarea de vehicule, in contract la art 6 se prevede: „la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de . . . . pe an şi este variabilă. Dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă 1,5 pp”.

Conform condiţiilor generale de creditare anexă la contractul de credit se prevede la Art 2.10, lit d, – pentru creditele cu dobândă administrată: „Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda de referinţă administrată, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobanzii curente (%) conduce la reclacularea dobânzii datorate”.

Art 2.11.a din condiţiile generale de creditare anexă la contract prevede: „Noul procent de dobândă de referinţă administrată va fi afişat la sediul băncii la data intrării în vigoare a modificării, iar dobânda rezultată se va aplica la soldul creditului existent la data modificării.

În cazul în care, in urma modificarii nivelului dobânzii de către banca, împrumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat şi dobânzile aferente (fără costuri suplimentare) în termen de cel mult 10 zile de la data luării la cunoştinţă, se consideră că împrumutatul a acceptat noul nivel al dobânzii”.

În contractul de credit bancar la punctul 10 litera b şi e pentru creditul pus la dispoziţie banca percepe următoarele comisioane: „lit b comision de administrare de 4,5 eur lunar reprezentat de un procent de 0,05 % din valoarea creditului contractat prevazut la pct. L;” „lit.e comision de urmărire riscuri de 13,50 eur lunar, reprezentând un procent de 0,15% din valoarea creditului contractat prevăzut la pct. 1″ ·

– contractul de credit bancar pentru investiţii imobiliare pentru persoane fizice
În contract la art 5 se prevede: „La data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de .. . % pe an şi este fixă în primii 2 ani, şi variabilă ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioada de 2 ani începând cu data primei trageri cu excepţiile prevăzute la pct 6 si 7. Dupa această dată, dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă …. pp

Conform conditiilor generale de creditare anexa la contractul de credit se prevede la Art 4.2 – 4.5:

4.2. „Pe parcursul derulării creditului, nivelul dobânzii curente variabile se modifică în funcţie de evoluţia dobânzii variabile de referinţă BCR/ dobânzii administrate/ indicelui de referinţă LIBOR/EURIBOR/BUBOR”.

4.3. „Noul procent al dobânzii variabile/dobânzii administrate, indicelui de referinţă va fi afişat la sediul bancii, iar dobânda rezultată se va aplica la soldul creditului existent la data modificării.”

4.4. „În cazul modificării ratei dobânzii, noua rata a dobanzii se va aplica automat la valoarea soldului creditului existent la data modificării acestuia în conformitate cu prevederile pct.5.3 din Condiţiile Generale de Creditare.”

4.5. „În cazul în care în urma modificării nivelului dobânzii de către Bancă, Împrumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat şi dobanzile aferente in termen de cel mult 10 zile de la data luării la cunoştinţă se consideră că Împrumutatul acceptă noul nivel al dobânzii.”

********

S-a procedat la verificarea contractului de credit nenominalizat în valută cu dobânda revizuibilă, ocazie cu care s-a constatat că următoarea clauză contractuală este posibil abuzivă după cum urmează:

– Prin actul adiţional semnat de către părţi la contractul de credit iniţial, la art 5, lit e este prevăzut comision de·urmărire riscuri astfel: „comision de urmărire riscuri de 13.87 eur lunar, reprezentând un procent de 0,35% din valoarea creditului contractat”
– la art 3.3 din Conditiile Generale de creditare se menţionează – Pe parcursul derularii creditului, banca poate modifica nivelul comisioanelor/fără consimţământul împrumutatului. Nivelul comisioanelor este comunicat prin afişare la sediile băncii”.

Pentru clauzele menţionate antrerior a fost încheiat proces verbal care a fost înaintat instanţei de judecată competente în conformitate cu prevederile art 12 din Legea 193 /3000 modificată, urmând ca instanţa să se pronunţe asupra caracterului abuziv ale acestor clauze, şi în cazul în care aceasta consideră necesar va dispune modificare clauzei pentru toate contractele similare.

********

– contractul de trezorerie nenominalizat, în contract la art 4 se prevede: „la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de . … pe an şi este fixă in primele 3 luni şi variabilă ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioadă de 3 luni, începand cu data primei trageri – aceasta fiind de drept data de .. . … …. – cu excepţiile prevăzute la pct 7 şi 8. După această dată, dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă … pp.

Conform Condiţiilor Generale de creditare – ce completeaza contractul cu Condiţiile Speciale – şi care sunt parte integrantă din contractul de credit – se prevede la Art 2.10, lit a. că: „Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobânzii curente (%) conduce la recalcularea dobânzii datoarate”.

– contractul de credit maxicredit cu ipotecă cu dobanda fixa 1 an pentru nevoi personale.
În contract la art 5 se prevede: la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de …% pe an şi este fixă în primele 12 luni, şi variabilă ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioadă de 12 luni începând cu data primei trageri cu excepţiile prevăzute la pct 7 şi 8. După aceasta dată, dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă …. pp.

Conform Condiţiilor Generale de creditare anexă la contractul de credit se prevede la Art 2.10. lit a.: „Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobânzii curente (%) conduce la recalcularea dobânzii datoarate”.

– contractul de trezorerie nenominalizat cu dobanda fixa in primele 3 luni.
În contract la art 5 se prevede: la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de … % pe an şi este fixă în primele 3 luni şi administrata ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioadă de 3 luni, începând cu data primei trageri, cu excepţiile prevăzute la pct 7 şi 8. După această dată, dobânda curentă este formata din dobânda de referinţă administrată, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă … pp.

Conform Condiţiilor Generale de creditare anexă la contractul de credit se prevede la Art 2.10, lit d, – pentru creditele cu dobândă administrată : „Pe parcursul derularii creditului, banca poate modifica dobânda de referinţă administrată, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de evoluţia pieţei, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobânzii curente (%) conduce la recalcularea dobânzii datorate”.

Art 2.11.b din condiţiile generale de creditare anexă la contract prevede: „Noul procent de dobândă de referinţă administrată va fi afişat la sediul băncii la data intrării în vigoare a modificării, iar dobânda rezultată se va aplica la soldul creditului existent la data modificării. În cazul în care, în urma modificării nivelului dobânzii de către bancă, Împrumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat şi dobânzile aferente (fără costuri suplimentare) în termen de cel mult 10 zile de la data luării la cunoştinţă, se consideră că Împrumutatul a acceptat noul nivel al dobânzii”.

– contractul de credit Cămin Super cu ipotecă, cu o dobândă fixă pe 1 an.
În contract, la art 5 se prevede: la data încheierii prezentului contract dobanda curenta este de … % pe an şi este fixă în primele 12 luni, şi variabilă ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioada de 12 luni, începând cu data primei trageri, cu excepţiile prevăzute la pct 7 şi 8. Dupa această dată, dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă …pp.

Conform Condiţiilor Generale de creditare anexă la contractul de credit se prevede la Art 2.10. lit a.: „Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobânzii curente (%) conduce la recalcularea dobânzii datoarate”.

– contractul de trezorerie nenominalizat – }n contract la art 5 se prevede: la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de . . .. % pe an şi este variabilă. Dobânda curentă este formata din dobânda variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă … pp.

Conform Condiţiilor Generale de creditare anexă la contractul de credit se prevede la Art 2.10. lit a.: „Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobânzii curente (%) conduce la recalcularea dobânzii datoarate”.

– contractul de credit de trezorerie nenominalizat – În contract la art 5 se prevede: la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de ….pe an şi este revizuibilă semestrial. Dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă revizuibilă semestrial, care se afişează la sediile BCR, la care se adauga ………. pp. Cotaţia dobânzii de referinţă revizuibilă semestrial este cea de la 30 septembrie din fiecare an şi se aplică de la 01 octombrie pana la 31 martie anul următor, respectiv cea de la 31 martie din fiecare an şi se aplică de la 01 aprilie până la 30 septembrie din acelaşi an.

Conform Condiţiilor Generale de creditare anexă la contractul de credit se prevede la Art 2.10, lit d – dobânda revizuibilă semestrial: „Pe parcursul derularii creditului, banca poate modifica dobânda de referinţă revizuibilă semestrial, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, de la data de 30 septembrie şi 30 martie ale anului, noul procent de dobândă aplicându-se de la 01 oct, la soldul creditului, respectiv 01 aprilie la soldul creditului existent. Modificarea nivelului dobânzii de referinţă revizuibilă semestrial conduce la reclacularea dobânzii datorate”.
În cazul în care, în urma modificării nivelului dobânzii de către bancă, Împrumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat şi dobânzile aferente (fără costuri suplimentare) în termen de cel mult 10 zile de la data luării la cunoştinţă, se consideră că Împrumutatul a acceptat noul nivel al dobânzii”.

De aseamnea au mai fost transmise către instanţă şi clauzele referitoare la comisioane astfel:

– comision de administrare de … lunar, reprezentând procent de … din valoarea creditului;

– comision de urmărire riscuri de … lunar, reprezentând un procent de … din valoarea creditului contractat.

În Conditiile Generale de creditare – anexă la contractul de credit – se prevăd urmatoarele clauze contractuale:

Art 3.7 – Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica nivelul comisioanelor în funcţie de evoluţia pieţei finaciar-bancare. În cazul modificării nivelului comisioanelor în sensul majorării acestora, banca va notifica împrumutatul în momentul în care intervine această modificare, prin afişare la sediul băncii sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. În cazul în care împrumutatul nu este de acord cu noul nivel al comisioanelor, are dreptul să ramburseze anticipat creditul şi să achite dobânzile aferente în termen de 10 zile de la data notificării. În caz contrar, părţile convin că împrumutatul acceptă în mod tacit noile niveluri ale comisioanelor.

Art 3.8 – Comisionul de urmărire riscuri se calculează flat, prin aplicarea unui anumit procent la valoarea creditului contractat. Clientul achită comisionul de urmărire riscuri lunar, o dată cu rata de credit şi dobânda. Comisionul de urmărire riscuri se percepe integral, inclusiv pentru fracţiunile din lună.

Art 3.9 – Comisionul de administrare este în sumă fixă lunară şi se calculează prin aplicarea unui anumit procent la valoarea creditului contractat. Clientul achită comisionul de administrare, odată cu rata de credit şi dobânda. Comisionul de administrare se percepe integral, inclusiv pentru fracţiunile din lună.

Primavara se numara gropile de pe autostrazi si drumuri nationale.Cum recuperam banii pentru masinile distruse de gropi

http://stirileprotv.ro/stiri/social/cum-pot-fi-despagubiti-soferii-cu-masinile-distruse-in-gropile-de-pe-drumuri-pasii-ce-trebuie-parcursi-pana-in-instanta.html

 

Singura solutie pentru cei care nu au o asigurare facultativa este sa dea in judecata administratorul drumului. Ca sa castige un asemenea proces, soferii trebuie sa-si fotografieze autoturismul avariat si sa aiba martori, spun avocatii.

Imagini cu un TIR care face manevre periculoase ca sa evite niste gropi au fost surprinse pe Autostrada Soarelui, la kilometru 60. Camionul evita craterele din asfalt si risca sa se rastoarne. Domnul Gheorghe Sorin nu a fost la fel de norocos si a luat o groapa din plin.

procese gropi

Gheorghe Sorin, pagubit: „Am avut cauciucul de pe partea dreapta taiat si scutul rupt. Am luat legatura cu un cabinet de avocatura si acum urmeaza demersurile necesare pentru a-mi recupera paguba produsa de catre drumurile nationale si autostrazi„.

procese gropi

Acum o luna, Stirile PRO TV i-au filmat pe cativa muncitori acoperind o groapa cu ajutorul unui utilaj rudimentar, botezat Vasilia. Fireste, plombele nu au rezistat nici macar pana azi.

Plombarea plombelor, asa poate fi numita operatiunea de pe Autostrada Soarelui, unde muncitorii, dupa ce vor termina de astupat gropile, vor trebui sa le ia din nou la rand, pentru ca munca a fost facuta de mantuiala.

procese gropi

Un crater a fost umplut in bataie de joc cu bitum amestecat cu nisip, pe care masinile il imprastie imediat. Cei care astupau gropile cu aceasta mixtura au fugit cand au observat ca sunt filmati, lasandu-i pe soferii sa-si distruga autoturismele. Daca au asigurare facultativa, isi repara masina in contul politei. Daca nu, isi pot recupera banii doar in instanta.

procese gropi

Marius Coltuc, avocat: „Exista multe alte procese castigate pe spete identice„.

Cand ajungeti intr-o astfel de situatie, trebuie sa faceti cateva poze masinii, dar si gropilor. Apoi sunati la politie ca sa reclamati paguba. Foarte important este sa cautati un martor care sa poata fi chemat in instanta. Martorul poate fi chiar si o ruda a soferului, spun avocatii. Intr-un final, mergeti la un service sa faceti o constatare a distrugerilor si solicitati sa treaca in procesul verbal cauzele incidentului.

Executarile silite se vor face mai rapid – ATENTIE

Ministerul Justitiei a publicat pe site-ul institutiei un proiect de lege pentru modificarea Codului de procedura civila, care prevede ca executarile silite pot fi aprobate doar de executorul judecatoresc, fara a mai fi nevoie de o decizie judecatoreasca. In acest fel, procedurile de executare silita, derulate in principal de banci, se vor desfasura mai rapid. Ministerul Justitiei a motivat aceasta decizie prin faptul ca volumul de munca a instantelor de judecata este prea ridicat din cauza faptului ca exista „relativ multe” dosare de executare silita.

Expunere de motive la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă:

„1. Motivul emiterii actului normativ

1.1. Situaţia actuală şi schimbările preconizate

Ca urmare a analizării opiniilor exprimate de judecătorii de la instanțele consultate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la efectul aplicării noului Cod de procedură civilă în materia executării silite, s-a constatat o creștere a volumului de activitate a instanțelor de executare, datorită numărului relativ mare de cereri de încuviințare a executării silite formulate în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

S-a apreciat că pentru a elimina inconvenientul rezultat din această sporire a competenţei, se impune eliminarea etapei de încuviinţare a executării silite din competenţa instanţei şi atribuirea acestei sarcini executorului judecătoresc însuşi.

Controlul judecătoresc asupra încheierii prin care executorul judecătoresc încuviinţează executarea silită se exercită, în procedura propusă, pe calea contestaţiei la executare.

În cazul în care executorul respinge cererea de încuviinţare, încheierea poate fi contestată numai de creditor. Prin exercitarea acestui control judecătoresc pe calea contestaţiei la executare se apreciază că sunt înlăturate impedimentele de neconstituţionalitate care au fost reţinute în Decizia nr. 458/2009 a Curţii Constituţionale, constând în lipsa unei garanţii procesuale în favoarea debitorului pentru prevenirea oricărui abuz în exercitarea dreptului creditorului urmăritor şi a unui control real şi eficient al instanţei asupra executării silite.

Odată cu atribuirea cererii de încuviinţare a executării silite în competenţa executorului judecătoresc, se propune şi eliminarea formulei executorii din partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite [art.665 alin.(7) din noul Cod de procedură civilă].

Proiectul de lege publicat de Ministerul Justitiei:

LEGE pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic – Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 632, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute de art. 633, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare”.

2. La articolul 650, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.”

3. La articolul 652, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(4) La cererea creditorului, instanţa de executare poate dispune, pentru motive temeinice, înlocuirea executorului judecătoresc cu alt executor judecătoresc indicat de către creditor şi continuarea executării silite de către noul executor judecătoresc. Dispoziţiile art. 653 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

4. Articolul 664 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Art. 664. Înregistrarea cererii de executare
De îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc va dispune înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare.”

5. Articolul 665 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Art. 665. Încuviinţarea executării silite
(1) În termen de maximum 7 zile de la înregistrarea cererii, executorul se pronunţă asupra încuviinţării ei printr-o încheiere, dată fără citarea părţilor.
(2) Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 656 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului, modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta, onorariul care se cuvine executorului şi modalitatea de plată a acestuia, alte cheltuieli de executare care trebuie avansate de creditor, cu menţiunea că suma datorată de debitor cu titlu de cheltuieli de executare se va determina ulterior, în condiţiile art. 669, precum şi autorizarea creditorului să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.
(3) Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a încuviinţat executarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.
(4) Executorul judecătoresc poate respinge, prin încheiere motivată, cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare;
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege;
4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul executoriu cuprinde dispoziţii potrivnice care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.
(5) Încheierea prin care executorul judecătoresc încuviinţează cererea de executare silită este supusă numai contestaţiei la executare. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi contestată numai de către creditor.”

6. La articolul 679, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

“(2) În cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, instanţa competentă va autoriza intrarea în locurile menţionate la alin. (1). Instanţa se pronunţă, de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea terţului care deţine bunul, prin încheiere executorie care nu este supusă niciunei căi de atac.”

7. La articolul 691, alineatele (3)-(6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) Executorul judecătoresc soluţionează cererea de intervenţie prin încheiere, dată fără citarea părţilor, dispoziţiile art. 665 aplicându-se în mod corespunzător. Până la soluţionarea cererii de intervenţie, instanţa de executare, la cerere, poate suspenda eliberarea sau distribuirea de sume obţinute din valorificarea bunurilor debitorului. Instanţa poate obliga creditorul intervenient la plata unei cauţiuni. Dispoziţiile art. 718 alin. (7) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
(4) Dacă creditorii care au formulat cerere de intervenţie nu au titlu executoriu, executorul judecătoresc va convoca, de urgenţă şi în termen scurt, debitorul şi creditorii care nu au titlu executoriu, pentru recunoaşterea de către debitor a creanţelor, comunicând către debitor copii de pe cererile de intervenţie şi de pe documentele justificative.
(5) La termenul fixat de executorul judecătoresc, debitorul trebuie să declare dacă înţelege să recunoască, în tot sau în parte, creanţele pentru care a avut loc intervenţia. Dacă debitorul nu se înfăţişează, se consideră că recunoaşte toate creanţele reclamate prin cererile de intervenţie.
(6) Dacă debitorul contestă, în tot sau în parte, creanţele reclamate, creditorii intervenienţi ale căror creanţe au fost contestate au dreptul să solicite instanţei de executare, cu plata prealabilă a cauţiunii prevăzute la art. 718 alin. (2), să dispună executorului judecătoresc ca sumele reclamate să fie puse deoparte, dacă, în termen de 5 zile de la data când a avut loc convocarea prevăzută la alin. (4), aceştia vor face dovada că au introdus acţiune în justiţie în scopul obţinerii titlului executoriu. Până la expirarea acestui termen, eliberarea sau, după caz, distribuirea acestor sume, dacă este cazul, se suspendă de drept, iar după împlinirea termenului instanţa va decide asupra suspendării, în condiţiile alin. (3), până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă. În acest din urmă caz, aceste sume vor fi consemnate până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă, cu excepţia situaţiei în care ar fi pretinse de alţi creditori în rang util”.

8. Articolul 692 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 692. Înștiințarea creditorului urmăritor și a debitorului

(1) Executorul judecătoresc va comunica, de îndată, o copie de pe cererea de intervenţie şi de pe documentele justificative creditorului urmăritor, iar după soluţionarea cererii de intervenţie, şi o copie certificată de pe încheierea de încuviinţare a acesteia.
(2) Dacă cererea de intervenţie a fost încuviinţată, executorul judecătoresc îl va înştiinţa şi pe debitor, dispoziţiile art. 666 aplicându-se în mod corespunzător.”

9. La articolul 698, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) După încuviinţarea executării silite, executorul va comunica debitorului încheierea de încuviinţare a executării silite, precum şi o nouă somaţie, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută.”

10. La articolul 719, alineatul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(8) În situaţia prevăzută la alin. (7), instanţa va solicita actul care constată refuzul executorului judecătoresc de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită, de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua altă măsură prevăzută de lege.”

11. La articolul 731, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) În cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmărire, la solicitarea creditorului făcută în cuprinsul cererii de executare, prin încheierea de încuviinţare a executării se va dispune sechestrarea bunurilor urmăribile odată cu comunicarea somaţiei către debitor. În acest caz, se va face menţiunea corespunzătoare în chiar încheierea de încuviinţare a executării.”

12. La articolul 782, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 780 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviinţare a executării. Despre măsura luată va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor atașa, în copie certificată, încheierea de încuviințare a executării și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.”

13. Articolul 819 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 819. Înregistrarea cererii de urmărire
După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va încuviința cererea de urmărire imobiliară, prin încheiere, dispozițiile art. 665 aplicându-se în mod corespunzător.”

14. Articolul 888 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 888. Executarea fără somație
La cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să ascundă, să distrugă ori să deterioreze bunurile ce trebuie predate, executorul judecătoresc va putea să dispună, prin încheierea de încuviințare a executării silite, ca executarea silită să se facă de îndată şi fără somaţie.”

15. La articolul 954, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Măsura sechestrului asigurător se aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor prezentului cod cu privire la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, fără a mai cere vreo autorizare, ci numai să dispună înregistrarea cererii și deschiderea dosarului de sechestru.”
“(3) Sechestrul asigurător înfiinţat asupra unui bun supus unor formalităţi de publicitate se va înscrie de îndată în cartea funciară, registrul comerţului, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare sau în alte registre publice, după caz. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra bunului respectiv.”

Cum se realizeaza plata online a taxelor in 2014

 Conform portalului www.ghiseul.ro, prin intermediul caruia se realizeaza platile online, SNEP pune la dispozitia utilizatorilor doua sectiuni, una de plata cu autentificare si una de plata fara autentificare.

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hxj7krjDRVm

Astfel, pentru sectiunea de plata cu autentificare, sunt necesare credentiale, adica un nume de utilizator si o parola, care se genereaza automat in momentul in care s-a finalizat procesul de inregistrare in sistem a primariei de care apartine contribuabilul. Numele de utilizator si parola sunt transmise in plic sigilat prin mijloace sigure de catre institutia publica, ulterior inregistrarii in SNEP.

Apoi, pentru a-si achita obligatiile, contribuabilul se va autentifica in sistem, prin accesarea site-ului www.ghiseul.ro, va introduce numele de utilizator si parola si, mai departe, va selecta obligatia de plata aferenta unei institutii publice beneficiare. Potrivit Ordinului MCSI nr. 168/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind SNEP, pentru a efectua plata, contribuabilul va selecta obligatia de plata, va introduce suma pe care doreste sa o achite, va confirma acceptarea termenilor si conditiilor de utilizare a serviciilor oferite de SNEP si va confirma initierea platii. La final, va introduce datele aferente cardului bancar si va autoriza plata.

Dupa efectuarea tranzactiei, SNEP va emite contribuabilului o dovada de plata ce va contine numarul dovezii de plata, data platii (data autorizarii tranzactiei), CNP/NIF sau CIF/CUI (pentru persoane fizice autorizate) al persoanei pentru care s-a achitat obligatia de plata, codul si denumirea obligatiei bugetare, denumirea si CIF-ul institutiei publice beneficiare, suma platita si explicatii.

Normele de restituire imobile preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in 2014

Masura reparatorie a compensarii cu bunuri oferite in echivalent, prevazuta de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica de catre entitatea investita cu solutionarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si consta in acordarea de bunuri, libere de orice sarcini, in echivalent valoric.

Bunurile care pot face obiectul compensarii, in conditiile legii, sunt terenurile, cu sau fara constructii, si constructiile finalizate sau nefinalizate.

Echivalenta valorica intre bunurile care au facut obiectul cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si bunurile care se acorda in compensare se stabileste prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, cu modificarile si completarile ulterioare.

In cazul constructiilor nefinalizate, valoarea se stabileste proportional cu stadiul de executie, stabilit prin raport de expertiza tehnica, intocmit de un expert autorizat, in conditiile legii.

Situatia bunurilor care pot fi acordate in compensare se afiseaza la sfarsitul fiecarei luni atat pe site-ul entitatii investite cu solutionarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si la sediul acesteia.

Masura compensarii se aplica numai cu acordul persoanei indreptatite.

Masura compensarii se dispune prin dispozitia, decizia sau, dupa caz, ordinul conducatorului entitatii investite cu solutionarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!