Cum sa…

Cum primesc Diurna.Diurna pentru Deplasare in interes de serviciu

de

Salariatii care se deplaseaza in interes de serviciu au dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, conform Codului muncii. Aceasta indemnizatie de delegare, denumita si diurna, se acorda pe zi calendaristica atat pentru deplasarile in interiorul tarii, cat si pentru cele in strainatate, intr-un cuantum stabilit expres de lege. Afla din materialul de mai jos care sunt conditiile de acordare a diurnei, daca este sau nu supusa impozitului pe venit, precum si in baza a ce documente contabile se va realiza decontarea ei.

Diurna este un drept legal al oricarui salariat angajat in baza unui contract de munca, dupa cum se arata si in Codul Muncii: „Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil”.

Acelasi act normativ stabileste ca delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. „Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia”, se mentioneaza in legislatia muncii.

In cazul societatilor comerciale, drepturile banesti pe perioada delegarii si detasarii se acorda in conditiile prevazute in contractele colective sau individuale de munca.

In cazul in care societatea nu are incheiat un contract colectiv de munca, atunci stabilirea diurnei si a celorlalte conditii pe perioada deplasarii se poate face printr-un act aditional la contractul individual de munca.

Diurna se acorda atat in tara, cat si in strainatate

Conform normelor autohtone, diurna se acorda pe zi calendaristica.

In interiorul tarii, diurna este stabilita la nivelul legal acordat institutiilor publice, indexata cu 2.5, si se va acorda in cazul in care delegarea se realizeaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, se arata in HG nr. 1860/2006. Indemnizatia se va acorda salariatului indiferent de functia pe care acesta o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.

Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cat o zi de delegare.

Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore. Nivelul stabilit pentru institutiile publice este, incepand din 27 ianuarie 2015, de  de 17 lei/zi.

In ceea ce priveste diurna externa, aceasta este reglementata de HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Diurna este stabilita la nivelul legal al diurnei stabilit pentru fiecare tara in parte indexat cu 2.5.

Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei.

In cazul calatoriilor cu trenul sau masina, se va lua in considerare momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.

In schimb, pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel: 50% pana la 12 ore si 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.

Diurna acordata pentru deplasarile in strainatate acopera inclusiv costul transportului in interiorul localitatii.

Atentie! Potrivit normelor legale, nu se vor acorda tichete de masa pentru perioada in care salariatul se afla in delegare/detasare si primeste indemnizatie zilnica de delegare (diurna).  Acesta prevedere este cuprinsa de HG nr. 5/1999, care aproba normele de aplicare a Legii tichetelor de masa. „Nu se considera zile lucrate perioadele in care salariatii sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie zilnica sau lunara de delegare sau de detasare”, se precizeaza in actul normativ citat.

Cum se realizeaza decontarea banilor primiti ca diurna?

Persoana trimisa in delegare sau detasare are dreptul sa primeasca, in conditiile legii, un avans in numerar, stabilit in raport cu numarul zilelor de deplasare, dar nu mai mult decat totalul cheltuielilor de delegare sau de detasare pentru 30 de zile calendaristice, prevederea fiind cuprinsa de HG 1860/2006. De asemenea, si sumele in valuta cuvenite personalului trimis in strainatate se acorda sub forma de avans, asa cum se arata in HG 518/1995.

Totusi, prin exceptie, in practica, pot exista situatii in care compania poate sa acorde diurna si dupa delegarea sau detasarea persoanelor.

Acordarea avansului in lei si justificarea acestuia se fac in conditiile prevazute de reglementarile legale privind operatiunile de incasari si plati in numerar prin casierie. Astfel, inainte de deplasare, compartimentul financiar-contabil va intocmi, in doua exemplare, pentru persoana trimisa in delegare/detasare, o Dispozitie de plata (incasare), potrivit Ordinului Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

Mai departe, salariatul care va efectua deplasarea, pentru fiecare deplasare si pentru justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale cu plata in numerar, va intocmi un exemplar de document numit Ordin de deplasare, puncteaza Dana Gurbanescu. In plus, persoana trimisa in delegare sau detasare este obligata sa obtina, pe acest ordin, de la unitatea la care se deplaseaza, viza si stampila conducatorului unitatii sau inlocuitorului acestuia, indicand data si ora sosirii si a plecarii.

In cazul avansului acordat in valuta, justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente si se aproba de catre conducatorii unitatilor trimitatoare.

Asadar, documentul financiar-contabil utilizat pentru decontarea banilor primiti de persoana trimisa in delegare sau detasare in strainatate, altele decat drepturile de diurna, va fiDecontul de cheltuieli (pentru deplasari externe).

Diurna este supusa sau nu impozitului pe venit?

„Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si (….) indemnizatiei si oricarei alte sume de aceeasi natura, primite de salariati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice. Aceste prevederi se aplica si in cazul salariatilor reprezentantelor din Romania ale persoanelor juridice straine”, se mentioneaza in Codul fiscal.

Astfel, potrivit reglementarilor, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, a carei valoare depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice se supune impozitului pe salarii si se include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii,indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala).

Practic, daca se depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, atunci diferenta este considerata venit asimilat salariilor/avantaj in natura si se impoziteaza ca atare, atat cu impozit pe venit in cota de 16%, cat si cu contributii sociale obligatorii, angajat si angajator.

Incepand din 27 ianuarie, valoarea diurnei pentru personalul bugetar a crescut cu 4 lei, ajungand la 17 lei/zi, astfel ca un salariat angajat in mediu privat poate primi, o diurna neimpozabila pentru o delegatie in tara in suma de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi.

Incepand de la 1 iunie 2013, regula care nu a mai fost modificata de atunci, fiind valabila, deci, si in 2015, pentru diurna se aplica regula generala de deductibilitate, astfel incat angajatorii pot stabili ca diurna orice suma de bani, aceasta fiind deductibila integral la calculul profitului impozabil.

Cetatenii au dreptul sa primeasca despagubiri daca aparatele electrocasnice li se strica din cauza supratensiunilor retelei

de

Clientii sunt indreptatiti sa primeasca despagubiri atunci cand electrocasnicele acestora se strica din cauza supratensiunilor accidentale, este precizat in Regulamentul de furnizare a energiei electrice, care a fost aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2014.

In acest sens, a fost lansat recent in dezbatere publica un proiect de procedura prin care ANRE stabileste in mod concret conditiile in care se vor putea acorda despagubirile.

„Prezenta procedura stabileste conditiile de acordare a despagubirilor pentru deteriorarea unor obiecte electrocasnice, ca efect al unor supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de retea, precum si etapele privind preluarea, inregistrarea, analizarea, stabilirea cuantumurilor si a modului de solutionare a cererilor de acordare a acestor despagubiri”, scrie in documentul mentionat.

Atentie! Compensarea in bani se va face pentru orice aparat electrocasnic alimentat cu energie electrica (la tensiuni de 230V/400V). Singurele exceptii vor fi lampile electrice si receptoarele electrotermice care nu contin componente electronice (de exemplu, radiatoarele, cuptoarele, plitele si becurile incandescente).

Clientii vor avea nevoie de documente justificative

In cazul stricarii aparatelor electrocasnice din cauza supratensiunilor accidentale, clientul va depune cererea de despagubire la furnizorul de energie electrica. Ulterior, daca se va stabili ca aceasta este indreptatita, va fi necesara si depunerea unor documente justificative.

Mai exact, lista documentelor justificative ce vor fi necesare include:

  • documentele de achizitie (factura, chitanta, bonul fiscal) sau o declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda pretul si data cumpararii aparatului electrocasnic;
  • documentele aferente reparatiei electrocasnicelor deteriorate (factura, chitanta, bonul fiscal) sau atestarea faptului ca reparatia nu se poate face (din partea unei firme specializate in repararea aparatelor de acest fel);
  • o confirmare scrisa de la firma care a facut reparatia potrivit careia stricaciunile au fost cauzate de supratensiuni accidentale ale retelei electrice.

Dupa depunerea cererii de despagubire, in cel mult 30 de zile lucratoare, reprezentantii operatorului de retea si ai furnizorului vor face verificari acasa la client. Acestia vor decide daca pagubele au avut drept cauza supratensiunile si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii pentru acordarea despagubirilor:

  • deteriorarea electrocasnicelor sa aiba drept cauza supratensiunile accidentale din reteaua electrica a operatorului;
  • aparatele stricate sa fie omologate;
  • clientul sa aiba incheiat un contract de furnizare/distributie a energiei electrice;
  • clientul sa solicite in scris despagubirile in termenul legal.

„Contravaloarea despagubirii pentru deteriorarea receptoarelor electrocasnice este suportata de OR (operatorul de retea – n.r.) si este achitata de catre acesta CC (clientului casnic – n.r.), prin intermediul furnizorului sau, dupa caz, direct CC, daca in urma investigatiei efectuate de catre OR si furnizor se constata existenta prejudiciului si culpa OR”, scrie in proiectul amintit.

Important! Acordarea despagubirilor se va face doar in urma solicitarii scrise a clientului, de fiecare data cand acesta sufera pagube.

Etapele de urmat pentru obtinerea despagubirilor

Clientii vor avea la dispozitie zece zile lucratoare pentru a solicita in scris despagubiri. Termenul se va calcula incepand cu data la care s-a produs supratensiunea sau data la care clientii vor afla despre acest eveniment.

„In termen de maximum zece zile lucratoare de la data aparitiei supratensiunii accidentale, care a produs deteriorarea unor receptoare electrocasnice, sau de la data luarii la cunostinta asupra producerii evenimentului, CC trebuie sa transmita furnizorului de energie electrica/OR cu care are incheiat contractul de furnizare/distributie, in scris, prin orice mijloc de comunicare stabilit prin contract, o cerere pentru acordarea despagubirilor (…)”, prevede proiectul ANRE.

Solicitarea va trebui sa contina numele titularului contractului, adresa locului de consum, datele de contact, data supratensiunii/data luarii la cunostinta a producerii evenimentului, valoarea estimata a prejudiciului provocat prin deteriorarea receptoarelor electrocasnice si modalitatea de acordare a despagubirilor.

Dupa inregistrarea cererii, operatorul de retea va programa – impreuna cu furnizorul si clientul – data verificarii la domiciliu. Apoi, in urma investigatiilor se va decide cu privire la acordarea despagubirilor, iar clientul va fi informat in acest sens.

Acesta va avea de ales intre primirea unei despagubiri calculate de operator (in functie de valoarea electrocasnicelor stricate si durata perioadei in care au fost folosite) sau, daca este cazul, plata reparatiilor deja suportate. Totodata, clientul va fi anuntat ca are la dispozitie 35 de zile pentru a depune la furnizor documentele justificative.

Plata se va face fie prin intermediul furnizorului, fie direct clientului, prin transfer bancar, prin mandat postal sau in numerar. De asemenea, va exista si varianta scaderii banilor datorati din urmatoarele facturi de curent.

Daca se va opta pentru plata reparatiilor, valoarea despagubirii acordate de operatorul de retea va fi egala cu valoarea reparatiei (asa cum reiese din documentele justificative depuse de client).

Nota: Cererile vor fi respinse daca clientii n-au un contract incheiat pentru furnizarea energiei electrice sau daca este depasit termenul de solicitare a despagubirilor.

Noi reguli:La locul de munca, atat gravidele, cat si mamele pot sa beneficieze de masuri de protectie sociala

de

Regulile referitoare la protectia maternitatii la locurile de munca sunt incluse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003. Maine, actul normativ va suferi unele modificari, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 154/2015, care a fost publicata inMonitorul Oficial, Partea I, nr. 445 din 22 iunie. In principal, prevederile initiale vor fi clarificate si se vor actualiza anumite aspecte.

Masurile de protectie sociala sunt destinate, conform ordonantei, tuturor femeilor insarcinate si mamelor (lauze sau care alapteaza) care lucreaza la un angajator. In acelasi timp, protectia este acordata indiferent ca este vorba de salariate cu cetatenie romana sau a altui stat.

Salariatele gravide si cele care au nascut trebuie sa mearga la medicul de familie pentru a obtine un document care sa le ateste starea. Totodata, acestea trebuie sa informeze in scris angajatorul cu privire la situatia lor. In caz contrar, angajatorul este exonerat de obligatiile impuse de lege (desi nu de toate), fata de salariatele in cauza.

De cealalta parte, angajatorii trebuie sa previna expunerea gravidelor sau a mamelor lariscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea, precum si sa nu le constranga sa faca o munca daunatoare sanatatii, starii lor de graviditate sau copilului nou-nascut. Prin urmare, acestia sunt obligati sa evalueze riscurile de la locurile de munca si sa informeze salariatele cu privire la rezultate si drepturile pe care le au. In plus, de joi, informarea va trebui sa cuprinda si masurile care trebuie luate.

„Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de munca, a masurilor care trebuie luate referitor la securitatea si sanatatea in munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta”, scrie in Legea nr. 154/2015.

Atentie! Angajatorul poate anunta alti salariati cu privire starea de graviditate a unei colege de-ale lor doar cu acordul scris al acesteia, atat timp cat sarcina nu este vizibila. Si doar daca acest lucru este in interesul bunei desfasurari a muncii.

Conditiile si programul de munca, schimbate fara a afecta salariul

Daca exista aspecte care pot pune in pericol sanatatea si securitatea gravidelor si a mamelor, angajatorii sunt nevoiti sa ia masuri adecvate.

Conform prevederilor aplicabile de maine, intr-o astfel de situatie vor trebui modificate temporar conditiile si/sau programul de munca. In acest sens, angajatorii vor tine cont de recomandarile medicului de medicina muncii/familie si vor mentine veniturile salariatelor la acelasi nivel. Dispozitiile actuale nu fac nicio referire la durata schimbarilor condiitiilor sau a programului.

„(…) In cazul in care rezultatele evaluarii (…) evidentiaza un risc pentru securitatea sau sanatatea salariatelor (…) sau o repercusiune asupra sarcinii sau alaptarii, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporara a conditiilor de munca si/sau a programului de lucru al salariatei in cauza, sa fie evitata expunerea acesteia la riscurile evidentiate, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale”, este mentionat in Legea nr. 154/2015.

Daca acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine intemeiate, salariata trebuie sa fie repartizata pe un alt post. De asemenea, tinandu-se cont de recomandarea medicului si cu pastrarea salariului. In fine, daca nici varianta repartizarii pe un alt post nu este posibila, salariatele pot sa ceara intrarea in concediul de risc maternal.

Atentie! Gravidele au dreptul la dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, daca aceste investigatii pot fi facute doar in timpul programului de lucru.

Persoanele aflate in concediul de risc maternal au dreptul si la o indemnizatie

Pe durata concediului de risc maternal, salariatele trebuie sa primeasca si o indemnizatie lunara. Aceasta este suportata integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si are un cuantum de 75% din din media veniturilor aferente ultimelor sase luni.

Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile si este acordat, dupa caz, in intregime sau fractionat. Prin modificarile aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevazut ca acesta nu se va acorda in acelasi timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate temporara de munca, cel pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca sau cel pentru maternitate).

Posibilitatea de a cere intrarea in concediul de risc maternal intervine cand salariata nu poate fi repartizata pe un alt post si se face dupa cum urmeaza:

  • inainte de data solicitarii concediului de maternitate (angajatele gravide);
  • dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (de maine, concediul postnatal va fi inlocuit in prevederi de concediul de lauzie), daca nu este solicitat concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului (angajatele care au nascut recent si care alapteaza).

Concediul de risc maternal este acordat in baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, daca salariata s-a dus la consultatiile pre si postnatale.

Important! Dupa nastere, mamele sunt obligate sa efectueze cel putin 42 de zile de concediu.

Pauze de odihna, alaptare si program de lucru redus

Daca gravidele si mamele lucreaza stand in picioare sau pe scaun, acestea trebuie sa beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau, respectiv, pentru a face miscare.

„Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare”, scrie in OUG nr. 96/2003.

De asemenea, mamele care alapteaza trebuie sa primeasca doua pauze de alaptare a cate o ora pana cand copilul implineste un an. Insa la cerere pauzele pot fi inlocuite cu oreducere de doua ore a programului de lucru zilnic.

„Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului”, mai prevede actul normativ amintit.

Daca din motive de sanatate angajatele nu pot sa indeplineasca intreg programul de lucru, acestea sunt indreptatite la o reducere de un sfert din durata normala de munca. Masura este luata in baza recomandarii medicului si cu pastrarea salariului la acelasi nivel.

Atentie! Gravidele si mamele nu pot fi obligate sa munceasca noaptea. Daca sanatatea le este afectata de munca de noapte, acestea pot cere angajatorului transferul pe un loc de munca de zi. In cazul in care transferul nu este posibil, salariatele au dreptul sa intre in concediul de risc maternal.

Concedierea este permisa doar in anumite situatii

Angajatorilor le este interzis sa concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legatura directa cu starea acestora.

Totodata, nu poate fi dispusa incetarea raporturilor de munca/serviciu daca salariatele sunt in concediu de risc maternal, de maternitate, pentru cresterea copilului sau pentru ingrijirea copilului bolnav.

Totusi, exceptie fac situatiile in care concedierea intervine din cauza reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului. De joi, pe lista exceptiilor va figura, de asemenea, si dizolvarea angajatorului.

Angajatele care considera ca au fost date afara din motive care au legatura cu starea lorpot sa conteste decizia de concediere in instanta, dispune OUG nr. 96/2003. Contestatia se depune la judecatoria competenta, in cel mult 30 de zile de la data comunicarii deciziei de concediere, actiunea in justitie fiind scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

„In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare”, scrie in document.

Important! In situatia in care salariatelor le sunt incalcate sau refuzate anumite drepturi prevazute de lege, acestea se pot adresa unui inspectorat teritorial de munca.

Cum se prescriu datoriile intr-o eventuala executare silita? Termen de 3 ani

de

Cum se prescriu datoriile intr-o eventuala executare silita. Trebuie să avem în vedere că termenul general este de 3 ani de zile, mai exact dacă banca nu începe procedura de recuperare a sumelor de bani în termen de 3 ani de zile de la ultima plată efectuată, atunci creditul cel cu executare succesivă este prescris

Totuși, să ținem seama de faptul că, în raport de legislația bancară, dacă în contractul de credit nu este stipulat termenul la care banca poate declara scadența anticipată, atunci el este de 60 de zile de la ultima plată, însemnând că dreptul băncii de a cere executarea silită se naște fie conform contractului, fie la 60 de zile de la plata ultimei rate lunare, iar în acest caz termenul de prescripție se va calcula cu adăugarea celor 60 de zile la termenul de 3 ani.

Momentul în care se sfârşeşte termenul de prescripţie se determină potrivit regulilor de calcul al termenelor procedurale prevăzute de art. 101 Cod Procedură Civilă; astfel, termenele pe zile se calculează pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început să curgă, nici ziua când s-a sfârşit termenul; termenele pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare; termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii; termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare

Prima Casa 2015:Documente,dosar,conditii

de

Cei care vor sa beneficieze de o locuinta in cadrul programului „Prima Casa” trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

  • la data solicitarii creditului, trebuie sa declare pe propria raspundere fie ca nu detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia nicio locuinta, fie ca detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia cel mult o locuinta cu o suprafata utila mai mica de 50 m² (care sa fie dobandita altfel decat prin „Prima Casa”);
  • cumpara sau construiesc o singura locuinta, printr-un credit acordat si garantat in conditiile programului;
  • au calitatea de imprumutat in raport cu finantatorul (banca).

In acelasi timp, potrivit normelor, prin „Prima Casa” se pot cumpara/construi urmatoarele tipuri de imobile:

  • locuinte finalizate, care sunt facute pentru a fi vandute, inclusiv cele din programele derulate de Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), care au fost construite si date in folosinta;
  • locuinte nefinalizate, care se afla in diverse faze de constructie si care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte noi, care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte viitoare, ce vor fi construite de catre beneficiari individuali, inclusiv cele care se construiesc prin programele ANL;
  • locuinte care vor fi construite prin asociatii fara personalitate juridica, in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului pe care se vor cladi locuintele.

Pentru anul 2015, Guvernul a stabilit in ianuarie ca plafonul garantiilor pentru „Prima Casa” este de 2,5 miliarde de lei. De retinut este si ca, din 2013, garantiile pot fi acordate doar in lei.

Astfel, in limita plafonului de 2,5 miliarde de lei statul acorda garantii pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul „Prima Casa”.

Imprumuturile pot fi acordate doar de bancile partenere in program. Reprezentantii Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) precizeaza, intr-un anunt publicat pe propriul site, ca acestea sunt in numar de 17. Mai exact, pe lista sunt incluse BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Millennium Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, ING Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Unicredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, OTP Bank, Bank Leumi si Marfin Bank.

Important! Construirea de locuinte este valabila pentru cei care sunt proprietari ai terenului pe care va fi cladita casa. De asemenea, locuintele mai pot fi construite prin asociatii fara personalitate juridica in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului.

Nota: Persoanele care depun dosare de creditare pentru „Prima Casa” pot afla care este starea cererii prin intermediul unei aplicatii online ce poate fi accesata aici. Pentru a primi informatii cu privire la propriile dosare solicitantii trebuie sa completeze formularul cu datele personale (prenume, nume, data nasterii), banca la care s-a depus cererea, tipul de imobil si judetul in care se afla acesta.

Conditiile care trebuie respectate la cumpararea sau construirea unei case

Criteriile de eligibilitate aplicabile persoanelor care vor sa obtina o locuinta prin intermediul programului „Prima Casa” sunt prevazute in normele pentru aplicarea OUG nr. 60/2009.

Persoanele care vor sa cumpere o casa finalizata trebuie sa dovedeasca, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, faptul ca, la data solicitarii creditului, fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una (cu o suprafata utila mai mica de 50 m²).

De asemenea, beneficiarii trebuie sa aiba un avans de minimum 5% din pretul de achizitie a locuintei, sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii – in valoare egala cu trei rate de dobanda –, sa se oblige sa pastreze casa cumparata in primii cinci ani de la momentul dobandirii acesteia si s-o asigure impotriva tuturor riscurilor.

Trebuie indeplinite, in acelasi timp, conditiile specifice din normele interne de creditare ale bancilor, iar locuinta cumparata sa fie incadrata in clasa A, B sau C de eficienta energetica.

Atentie! La cumpararea de locuinte in cadrul procedurilor de executare silita, persoanele fizice trebuie sa prezinte bancilor documentele specifice procesului de licitatie.

In cazul celor care vor sa construiasca o casa in regim individual, criteriile de eligibilitate stabilite prin norme prevad ca acestia trebuie:

  • sa faca dovada, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, ca la data solicitarii creditului fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una care are o suprafata utila mai mica de 50 m²;
  • sa aiba in proprietate terenul pe care se va construi casa – inclusiv in cazul celor construite prin ANL –, inscris in cartea funciara, liber de orice sarcini, si sa garanteze cu acesta, dar si cu locuinta construita prin „Prima Casa”;
  • sa prezinte bancii proiectul tehnic si detaliile de executie a locuintei, intocmite conform legii;
  • sa detina o autorizatie de construire valabila, precum si avizele si acordurile necesare conform legii;
  • sa prezinte bancii un contract de antrepriza incheiat cu o societate de constructii – in calitate de antreprenor general al imobilului –, in baza caruia solicita acordarea finantarii garantate, precum si estimarile costurilor necesare pentru edificarea locuintei. Din contractul de antrepriza/graficul de lucrari trebuie sa rezulte ca durata realizarii constructiei este de maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata;
  • sa prevada in contractul de antrepriza obligatia antreprenorului general de a finaliza constructia casei in maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata (termenul poate fi prelungit ulterior cu cel mult 12 luni);
  • sa prezinte bancii certificatul de atestare fiscala eliberat la cererea constructorului, care atesta imprejurarea ca acesta nu inregistreaza restante mai mari de 60 de zile la plata obligatiilor fata de bugetul general consolidat;
  • sa prezinte bancii polita de asigurare a lucrarilor de constructii-montaj pentru casa in constructie, incheiata cu o societate de asigurare agreata de banca;
  • sa prezinte bancii dovada constituirii unei garantii de buna executie de 10% din valoarea totala a devizului estimativ de lucrari, sub forma unei scrisori de garantie bancara de buna executie;
  • sa prezinte bancii contractul valabil incheiat cu un diriginte de santier autorizat (daca este cazul);
  • sa indeplineasca conditiile specifice prevazute in normele interne de creditare ale bancii;
  • sa dispuna de un aport propriu de minimum 5% din valoarea costului de construire a casei;
  • sa se oblige sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii, in valoare egala cu trei rate de dobanda;
  • sa nu cesioneze drepturile de construire si sa nu instraineze terenul si locuinta construita prin program in primii cinci ani de la data instituirii ipotecii legale;
  • sa noteze autorizatia de construire in cartea funciara a terenului;
  • sa asigure locuinta, dupa construire, impotriva tuturor riscurilor;
  • sa acopere din surse proprii eventualele costuri suplimentare fata de cele din devizul estimativ;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie formalitatile de notare a autorizatiei de construire in cartea funciara;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie toate formalitatile necesare inscrierii in cartea funciara a locuintei individuale, dupa finalizarea acesteia, si sa prezinte bancii documentele necesare in vederea inscrierii ipotecilor legale in cartea funciara.

Din acest an, cei care au o casa obtinuta prin program pot cumpara/construi una mai mare

Desi prin reglementarile legale era stabilit pana de curand ca persoanele fizice pot sa detina in proprietate, la momentul solicitarii creditului, cel mult o casa, aceasta fiind dobandita altfel decat prin „Prima Casa”, Executivul a introdus o exceptie.

Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/2015 dispune ca cei care au o locuinta obtinuta prin program pot cumpara sau construi una noua doar daca aceasta are o suprafata utila mai mare sau daca este mai scumpa.

Totodata, locuinta obtinuta initial prin „Prima Casa” trebuie vanduta cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte, iar creditul acordat initial sa fie platit sau refinantat.

Actul normativ mentionat mai prevede: „la data solicitarii celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului persoana fizica declara pe propria raspundere fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia cel mult o locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita in cadrul Programului pe care urmeaza sa o instraineze cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata sau construita in cadrul Programului, fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia o locuinta, dobandita sau construita prin orice alt mod decat prin Program, in suprafata utila mai mica de 50 m2 si o a doua locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita initial in cadrul Programului, pe care o va instraina cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata in cadrul Programului”.

Executat silit :Cei care mostenesc un credit sunt obligati sa il plateasca?

de

Mai exact, daca persoana decedata are un credit, mostenitorul preia imprumutul, insa il plateste doar in anumite conditii.

In acest sens, NCC contine cateva prevederi diferite de vechea legislatie.

Astfel, Noul Cod Civil stabileste ca mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia.

Cu alte cuvinte, daca o persoana mosteneste doar datorii, nu si bunuri, aceasta nu este obligata sa le plateasca din banii sai

Ordin de Protectie.Cum,cand,unde.Victimele violentei in familie pot cere instantei emiterea unui ordin de protectie

de

Prevederile referitoare la ordinul de protectie sunt incluse in Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. Ordinul se obtine in instanta, prin procedura de urgenta, valabilitatea acestuia fiind de cel mult sase luni.Model

„Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe (…) masuri – obligatii sau interdictii”, prevede actul normativ.

Mai precis, prin ordinul de protectie se pot dispune urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune (atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima);
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Instanta poate obliga agresorul sa suporte cheltuielile de chirie si/sau intretinerepentru locuinta temporara in care victima, copiii minori sau alti membri ai familiei locuiesc sau vor locui. Si, totodata, agresorul poate fi obligat sa urmeze consiliere psihologica si psihoterapie.

„Pe langa oricare dintre masurile dispuse (…), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii”, este precizat in Legea nr. 217/2003.

In caz de urgenta deosebita, ordinul de protectie poate fi obtinut in aceeasi zi

Victimele violentei in familie pot adresa cererea pentru emiterea ordinului de protectiejudecatoriei din raza teritoriala a domiciliului sau a resedintei.

Conform actului normativ citat, cererea poate fi introdusa de catre victima sau de catre reprezentantul legal al acesteia, fiind scutita de taxa judiciara de timbru. In aceasta situatie, solicitarile sunt judecate de urgenta si victimele pot sa beneficieze, la cerere, de asistenta sau reprezentare prin avocat.

„In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor”, stabileste Legea nr. 217/2003.

In cadrul judecatii, probele a caror administrare necesita o perioada lunga de timp nu sunt admise, iar pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore.

In caz ca judecatorul nu stabileste o perioada de valabilitate mai mica, ordinul de protectie se aplica pentru cel mult sase luni de la data emiterii sale. Acesta se comunica politiei si se pune in aplicare de indata.

„Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei. Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare”, se arata in actul mentionat.

Daca incalca masurile dispuse de instanta prin ordinul de protectie, agresorul risca sa fie pedepsit cu inchisoare de la o luna la un an.

Important! La expirarea ordinului de protectie, victima poate sa ceara emiterea unuia nou, daca exista indicii ca, in caz contrar, integritatea fizica/psihica ori libertatea ii vor fi puse in pericol.

MODEL

CERERE PRIVIND EMITEREA ORDINULUI DE PROTECŢIE

  1. Date privind autoritatea sau organismul care formulează cererea (dacă este cazul)
    Denumirea:
    Adresa:
    Telefon:
    Fax:
    E-mail:
    Persoana desemnată cu formularea cererii:
  2. Asistenţa juridică
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
    │Victima are un avocat? │ DA/NU │
    │În caz negativ, doreşte să i se acorde asistenţă juridică prin avocat?│ DA/NU │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

III. Date privind victima violenţei în familie
┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Numele:                                │Prenumele:                            │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Locul şi data naşterii                 │Cetăţenia                             │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Sexul: F/M                             │                                      │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Prenumele tatălui                      │Prenumele mamei                       │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Act de identitate: CI/BI/Paşaport      │Serie       nr.                       │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│CNP                                    │                                      │
├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│Adresa*1): Doreşte să rămână secretă? DA/NU                                   │
│Telefon*2): Doreşte ca numărul să rămână secret? DA/NU                        │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
–––-
*1) Dacă victima declară că doreşte să abandoneze domiciliul familial, nu este necesar să se indice noua adresă la care se mută, ci doar adresa unde locuieşte în prezent. Adresa indicată trebuie să fie una la care partea poate primi citaţiile şi celelalte acte de procedură.
*2) Poate fi indicat orice număr la care reclamantul are garanţia că va putea primi citaţiile şi celelalte acte de procedură.

  1. Reprezentantul legal al victimei (dacă este cazul)
    ┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
    │Numele: │Prenumele: │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Locul şi data naşterii                 │Cetăţenia                             │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Sexul F/M                              │                                      │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Prenumele tatălui                      │Prenumele mamei                       │
    ├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
    │Adresa                                                                        │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Telefon                                                                       │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
  2. Relaţia dintre victima violenţei în familie şi persoana împotriva căreia se solicită emiterea ordinului de protecţie (pârât)
    1. Victima a mai formulat anterior vreo cerere, plângere, reclamaţie etc. împotriva aceleiaşi persoane? DA/NU
    În caz afirmativ, se va indica numărul acestora.
    2. Ştiţi dacă pârâtul este parte în vreun proces cu privire la vreo infracţiune sau contravenţie? DA/NU
    În caz afirmativ, indicaţi, dacă ştiţi, instanţa la care se află dosarul şi numărul acestuia.
    3. Există o legătură de rudenie sau de altă natură cu pârâtul?
    4. Situaţia familială – persoane care convieţuiesc în locuinţă
    ┌───────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────┐
    │ Numele şi prenumele │    Data naşterii    │   Gradul de rudenie    │
    ├───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤
    │                               │                     │                        │
    └───────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────┘
  3. Descrierea faptelor pentru care se solicită emiterea ordinului de protecţie
    1. Relatarea faptelor şi locul desfăşurării lor
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ │
    │ │
    │                                                                              │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    2. Ce alte acte de violenţă s-au produs anterior împotriva persoanelor (victimă, membri ai familiei, minori sau alte persoane) sau asupra bunurilor?
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │                                                                              │
    │                                                                              │
    │                                                                              │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    3. A avut loc vreun act de violenţă în prezenţa minorilor?
    4. Există vreo situaţie de risc pentru minori, inclusiv posibilitate de a fi luaţi fără drept de pârât?
    5. Pârâtul deţine arme sau are acces la arme prin natura muncii sale ori din alte motive?
    6. Există martori la faptele descrise?
    7. Ce alte probe pot susţine declaraţiile? (de exemplu, linii telefonice tăiate/rupte, telefoane mobile sparte, alte obiecte distruse, mesaje telefonice înregistrate, inclusiv sms, scrisori, fotografii, documente etc.)

VII. Asistenţa medicală a victimei
1. Victima a suferit leziuni fizice sau a fost maltratată psihologic? DA/NU
2. A primit îngrijiri în vreun centru medical? DA/NU
3. Deţine certificat medico-legal, medical sau alte documente medicale? DA/NU
În caz afirmativ, acestea se vor anexa în copie.
În caz negativ, se vor indica centrul medical şi data consultului medical.
VIII. Măsurile care se solicită a fi dispuse prin ordinul de protecţie
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│a) evacuarea temporară a pârâtului din locuinţă, indiferent dacă acesta│      │
│este titularul dreptului de proprietate;                               │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa familiei;│DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│c) limitarea dreptului de folosinţă al pârâtului, dacă este posibil,   │      │
│doar asupra unei părţi a locuinţei comune, astfel încât pârâtul să nu  │      │
│vină în contact cu victima;                                            │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│d.1) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de victimă;                                                       │DA/NU │
│d.2) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de copiii victimei sau faţă de alte rude ale acesteia;            │DA/NU │
│d.3) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a         │      │
│persoanei protejate;                                                   │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor menţiona datele de identificare a acestor     │      │
│locuri.                                                                │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│e) interdicţia pentru pârât de a se deplasa în anumite localităţi sau  │      │
│zone determinate pe care victima le frecventează ori le vizitează      │      │
│periodic;                                                              │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor identifica aceste localităţi şi zone.         │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin             │      │
│corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;                        │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;          │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora;   │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor indica numele, prenumele şi data naşterii     │      │
│copiilor, persoana către care se propune încredinţarea.                │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│i) suportarea de către pârât a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru    │      │
│locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri ai      │      │
│familiei locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii   │      │
│de a rămâne în locuinţa familială.                                     │DA/NU │
│În caz afirmativ, care este suma considerată necesară şi ce reprezintă?│      │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘

  1. Alte măsuri
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
    │1. Victima are o activitate remunerată? │DA/NU │
    │În caz afirmativ, se va indica, cu aproximaţie, suma pe care o primeşte│ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
    │2. Pârâtul are loc de muncă sau desfăşoară o activitate remunerată?    │DA/NU │
    │În caz afirmativ, se indică suma lunară aproximativă pe care pârâtul o │      │
    │primeşte, dacă se cunoaşte.                                            │      │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
    │3. Există alte surse de venituri ale familiei?                         │DA/NU │
    │În caz afirmativ, să se indice suma aproximativă, dacă se cunoaşte.    │      │
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘
  2. Alte precizări considerate ca relevante

Data
………………………..
Semnătura
………………………..
Domnului preşedinte al Judecătoriei……………………….

15 februarie 2015 : Firmele obligate sa isi schimbe denumirea mai au trei saptamani pentru a face acest lucru. Termenul expira in 15 februarie

de

Legea de punere in aplicare a Codului de procedura civila (Legea nr. 79/2012) obliga societatile inregistrate in registrul comertului care au in denumire sintagma „societate comerciala” sa inlocuiasca aceasta sintagma cu termenul „societate”.

 

Aceasta prevedere a intrat in vigoare la 15 februarie 2013, iar firmele au termen pana la15 februarie 2015 sa o puna in practica prin modificarea actului constitutiv. (Va reamintim ca noul Cod de procedura civila, deci inclusiv aceasta prevedere, ar fi trebuit sa intre in vigoare inca de la 1 septembrie 2012, insa data a fost amanata pana la 1 februarie 2013 si, ulterior, pana la 15 februarie 2013.)

Prevederea se aplica doar societatilor care au in denumire sintagma „societate comerciala”, si nu tuturor societatilor care au forma juridica SC – societate comerciala.

Cand,Ce Valoare,Unde,In ce Conditii se acorda in 2015 indemnizatia de crestere a copilului?

de

Cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului reprezinta 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, insa, in functie de durata concediului pentru care opteaza parintii, acesta are anumite limite minime si maxime.

Limitele indemnizatiei sunt stabilite prin raportare la indicatorul social de referinta (ISR), acesta avand in anul 2015 valoarea de 500 de lei (asa cum a fost stabilita inca din 2008).

Concret, limitele minime si maxime ale indemnizatiei pentru cresterea copilului, stabilite prin OUG nr. 111/2010, sunt:

  • cel putin 600 de lei si cel mult 3400 de lei – in cazul in care parintii aleg varianta concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an (sau pana la trei ani, daca este vorba de un copil cu handicap);
  • cel putin 600 de lei si cel mult 1200 de lei – in cazul in care parintii aleg varianta concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani.

Atentie! Pot beneficia de aceste drepturi, prin totalizarea perioadelor de activitate, si persoanele care au realizat activitati profesionale in alte state membre ale Uniunii Europene.

Persoanele care vor sa beneficieze de concediul de crestere a copilului si, automat, de indemnizatia lunara trebuie sa-si exprime in scris optiunea, aceasta neputand fi schimbata ulterior.

Important! Pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina cu gemeni, de tripleti sau multipleti, nivelul indemnizatiei lunare creste cu 600 de lei (incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere).

Cine poate cere indemnizatia si ce acte sunt necesare

Poate beneficia de indemnizatia pentru cresterea copilului oricare dintre parintii copilului, dispune OUG nr. 111/2010, daca sunt indeplinite conditiile necesare.

De asemenea, acest drept este valabil si in cazul altor persoane, daca este vorba de adoptie sau plasament.

„Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii sai, precum si persoana care a fost numita tutore”, stabileste actul normativ mentionat.

Totodata, pentru acordarea concediului de crestere a copilului si a indemnizatiei lunare, solicitantii trebuie sa indeplineasca (cumulativ) urmatoarele conditii:

  • sa fie cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi (adica fara cetatenie);
  • sa aiba domiciliul/resedinta pe teritoriul Romaniei;
  • sa locuiasca in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Atentie! Beneficiarii carora li s-au stabilit aceste drepturi de cel putin sase luni trebuie sa-si achite impozitele si taxele locale pentru bunurile pe care le detin in proprietate. In caz contrar, drepturile nu le vor fi mentinute in continuare.

Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda pe baza unei cereri, care trebuie sa fie insotita de:

  • copia actului de identitate al solicitantului si a certificatului de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, dupa caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de catre persoana care primeste documentele;
  • actele doveditoare privind calitatea solicitantului si relatia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicita dreptul, dupa caz;
  • actele doveditoare care sa ateste veniturile obtinute in ultimele 12 luni inainte de data nasterii copilului;
  • dovada eliberata de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
  • dovada privind suspendarea activitatii pentru perioada in care se solicita concediul pentru cresterea copilului;
  • orice alte documente care sa ateste indeplinirea conditiilor de eligibilitate.

Cererea si celelalte documente se depun la primaria localitatii pe raza careia solicitantul isi are domiciliul/resedinta. Apoi, acestea sunt transmise agentiilor pentru prestatii sociale.

Cererile sunt solutionate prin decizii ale agentiilor si sunt comunicate solicitantilor in cel mult cinci zile lucratoare de la momentul emiterii.

In concediu, parintii pot obtine venituri fara sa le fie suspendata indemnizatia

In toamna anului trecut, prevederile OUG nr. 111/2010 au fost modificate astfel incat parintii aflati in concediul pentru cresterea copilului sa poata obtine venituri supuse impozitului fara sa le fie suspendata plata indemnizatiei.

Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca plata indemnizatiei nu se suspenda daca parintii obtin venituri supuse impozitului in cuantum de cel mult 3000 de lei intr-un an calendaristic.

De asemenea, plata indemnizatiei nu se suspenda nici daca beneficiarii primesc indemnizatii in calitate de consilier local/judetean, indiferent de nivelul acestora.

O alta exceptie in acest sens din OUG nr. 111/2010 mai prevede ca plata indemnizatiei se mentine si daca persoana indreptatita „primeste diverse sume in baza legii, a contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu”.

Conform actului normativ citat, dreptul la indemnizatie inceteaza in ziua urmatoare celei in care:

  • copilul a implinit varsta de un an sau, dupa caz, doi ani (respectiv de trei ani, in cazul copilului cu handicap);
  • a murit copilul;
  • beneficiarul nu si-a achitat, in termenul stabilit de lege, obligatiile fata de bugetul local.

In acelasi timp, exista si posibilitatea ca dreptul la indemnizatie sa fie suspendat. Acest lucru se poate intampla incepand cu ziua urmatoare celei in care:

  • beneficiarul este decazut din drepturile parintesti;
  • beneficiarul este indepartat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
  • beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea incredintarii copilului spre adoptie;
  • beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii masurii de plasament;
  • beneficiarul executa o pedeapsa privativa de libertate/se afla in arest preventiv pe o perioada mai lunga de 30 de zile;
  • copilul este abandonat/internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;
  • beneficiarul moare;
  • beneficiarul nu mai are domiciliul/resedinta in Romania, nu mai locuieste in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care a solicitat drepturile si nu se mai ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora;
  • beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului pe durata concediului pentru cresterea copilului (exceptand situatiile prezentate deja in articol);
  • se constata ca timp de trei luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate;
  • beneficiarul nu si-a achitat impozitele si taxele locale in termenul prevazut de lege.

Reluarea platii drepturilor suspendate se face la cerere, in anumite conditii stabilite de OUG nr. 111/2010.

Înstrăinarea bunului ce face obiectul unui antecontract de vânzare-cumpărare către o altă persoană

de

Antecontract vânzare-cumpărare precontract. Model

Acte necesare pentru încheierea unui antecontract (precontract) de vânzare-cumpărare:

  • acte de identitate părţi;
  • acte de proprietate (după caz: contract vânzare-cumparare, proces verbal de predare-primire, act vânzare-cumpărare autentificat, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor);
  • extras de carte funciară pentru informare.

Modele

  • Antecontract Prima Casă;
  • Antecontract (promisiune) vânzare-cumpărare teren cu construcţie (casă);
  • Descarcă model antecontract vânzare-cumpărare.

Explicaţii

antecontract_precontractAntecontractul de vânzare-cumpărare îmbracă în practică atât form a juridică a unei (1) promisiuni unilaterale, cât şi a unei (2) promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare.

(1) Promisiunea unilaterală de vânzare este un contract unilateral prin care promitentul proprietar se obligă faţă de o altă persoană să îi vândă acesteia în viitor un anumit bun al său. Această persoană îşi rezervă dreptul să-şi exprime ulterior, în cadrul unui termen, consimţământul de a cumpăra bunul în cauză. Contractul poate fi transformat într-unul sinalagmatic prin obligarea beneficiarului promisiunii la plata unei sume de bani în contul dreptului său de opţiun

(2) Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare reprezintă situaţia în care ambele părţi se obligă să încheie în viitor, în condiţiile stabilite de antecontract, contractul propriu-zis de vânzare-cumpărare. Principala deosebire faţă de promisiunea unilaterală este că în acest caz ambele părţi pot cere încheierea contractului.  Precontractului de vânzare-cumpărare îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 969 şi urm. C. civ. (regulile aplicabile convenţiilor).

Domeniu de aplicare

  Acest tip de act asigură părţilor posibilitatea să realizeze operaţiunea juridică avută în vedere, după ce au negociat în prealabil şi au efectuat anumite analize ale situaţiei de fapt. Părţile beneficiază astfel de mijlocul juridic prin care să prefigureze sau să proiecteze condiţiile în care se va încheia viitorul contract de vânzare-cumpărare. Antecontractul de vânzare-cumpărare duce numai la naşterea unui drept de creanţă şi a unei obligaţii corelative pentru ambele părţi ale antecontractului, dar dreptul de proprietate asupra lucrului rămâne netransmis. Astfel, dacă promitentul vânzător vinde bunul unui terţ şi, drept urmare, îşi încalcă obligaţiile contractuale, promitentul cumpărător are doar un drept la daune-interese. Însă, el nu poate solicita chiar încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi transferul proprietăţii bunului (adică executarea în natură a obligaţiei de către promitentul vânzător). Totuşi, potrivit art. 5 alin. 2 al Titlului X (Circulaţia juridică a terenurilor) din Legea nr. 247/2005, atunci când bunul se află încă în patrimoniul promitentului vânzător, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă. Instanţa va putea pronunţa în acest caz o hotărâre care să substituie contractul. O excepţie de la această situaţie este atunci când părţile au prevăzut în precontract o clauză de dezicere în favoarea uneia sau a ambelor părţi. Această clauză trebuie formulată în sensul că poate să producă efecte fără intervenţia instanţei, astfel antecontractul poate fi rezolvit fără ca judecătorul să mai poată pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare este forma de antecontract de vânzare-cumpărare cea mai des întâlnită în practică.

Caractere juridice. Forma

  Antecontractul de vânzare-cumpărare este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros şi comutativ (părţile cunosc sau pot cunoaşte dinainte întinderea drepturilor şi obligaţiilor lor). Antecontractul este liber de formă, deci nu trebuie sa îmbrace forma ad validitatem. Aceasta pentru că precontractul are ca obiect obligaţia părţilor de a încheia pe viitor contractul de vânzare-cumpărare. Forma scrisă este necesară numai pentru probaţiunea actului juridic (ad probationem).
Obiectul oricărui precontract de vânzare-cumpărare îl constituie o obligaţie de a face şi nu de a da. Astfel, la momentul încheierii antecontractului, promitentul vânzător poate să nu deţină în proprietate bunul respectiv. El se obligă prin antecontract să-l procure până la momentul încheierii contractului propriu-zis. Dacă documentaţia cadastrală a fost întocmită, trebuie indicat în contract şi numărul cadastral.

Obiectul contractului

  În cazul unui antecontract care are ca obiect un imobil format din teren cu construcţie, încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare este obligatorie conform legii. De altfel, orice act cu privire la drepturi reale poate fi înscris în Cartea Funciară doar dacă este încheiat în formă autentică ( vezi Legea nr. 7/1996). Prin urmare, chiar şi contractele de vânzare-cumpărare care au construcţii ca obiect exclusiv  trebuiesc încheiate în formă autentică ca să poată fi înscrise în Cartea Funciară. Totuşi, pentru antecontractul de vânzare-cumpărare este suficientă forma scrisă, nefiind necesară încheierea sa în formă autentică. In acest sens, jurisprudenţa şi doctrina au stabilit că un contract de vânzare-cumpărare nul al unui teren (încheiat fără respectarea formei autentice) poate dobândi, conform principiului conversiunii actelor juridice, valoarea de antecontract de vânzare-cumpărare.

Alte clauze

  Încheierea contractului de vânzare-cumpărare poate fi condiţionată şi de îndeplinirea altor obligaţii de către promitentul vânzător, cum sunt: obţinerea în intervalul de timp agreat de părţi a unor coeficienţi de urbanism mai buni decât cei aplicabili imobilului la momentul încheierii antecontractului (prin obţinerea unor planuri de urbanism zonal/planuri urbanistice de detaliu), decontaminarea terenului (conform legilor din domeniul protecţiei mediului); obligaţia de a obţine o dovadă că imobilul nu cade sub incidenţa protecţiei monumentelor; obligaţia de scoatere a terenului din circuitul agricol şi/sau de introducere în intravilanul localităţii etc.

Moneda şi cursul de schimb

  În practică, este uzuală folosirea EURO ca monedă de referinţă pentru exprimarea preţului. Dar, potrivit legislaţiei în vigoare, dacă părţile sunt persoane fizice sau juridice rezidente (nefiind incidente excepţiile de la prevederile regulamentului valutar al BNR), plata preţului se face obligatoriu în RON şi trebuie să includă TVA. Părţile pot conveni ca şi curs de schimb EURO-RON atât pe cel practicat de Banca Naţională a României, cât şi orice alt curs la vânzare-cumpărare practicat de o bancă comercială autorizată pe teritoriul României.

Avansul si cheltuielile autentificării

  Plata unui avans  la încheierea precontractului de vânzare-cumpărare este facultativă. Includerea în contract a acestei obligaţii pentru promitentul cumpărător este însă uzuală în scopul dovedirii seriozităţii şi interesului real în achiziţionarea imobilului. Ambele părţi sau doar una dintre ele pot suporta cheltuielile legate de autentificarea precontractului, în proporţia convenită.

Documentaţia topografică şi cadastrală de specialitate

  Dacă această documentaţie lipseşte, este recomandat să introduceţi o clauză ce îl obligă pe promitentul vânzător să o întocmească pe propria cheltuială astfel încât această documentaţie să poată fi predată promitentului cumpărător la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Clauza penală

  La încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare este bine să includeţi o clauză penală pentru nerespectarea condiţiilor din antecontract. Modul de calcul şi cuantumul penalităţilor incluse în clauza penală pot fi stabilite liber de către părţi, prin acord comun.

Educatie Financiar-Bancara:Ce greseli trebuie sa evitam cand folosim cardul in vacanta de Craciun si Anul Nou

de

Inainte de a pleca in vancanta de iarna pentru a petrece sarbatorile de Craciun si Anul Nou, trebuie sa fim atenti si la aspectele financiare, pentru ca acestea sa nu ne strice buna dispozitie si sa ne bucuram de o calatorie perfecta.

Pentru ca acesta este sezonul cadourilor, prima grija se indreapta spre gasirea si plata acestora. Iar cum ofertele magazinelor online sunt tot mai numeroase si mai atractive, platim tot mai des cu cardul pe internet.

Cardul e indispensabil in perioadele de sarbatori petrecute in tara sau in strainatate, cel putin din 3 motive:

1. Avem acces oricand si de oriunde la banii din cont, fie platind cu cardul la POS-urile magazinelor sau online, fie retragand bani de la ATM-uri. Astfel, nu depindem de programul unitatilor bancare, care oricum sunt inchise sau au program scurt de sarbatori.

2. Banii din contul la care e atasat cardul sunt in siguranta: nu trebuie sa plecam in vacanta cu portofelul plin de bancnote, pe care riscam sa le pierdem sau sa ni se fure. Luam doar strictul necesar pentru platile marunte sau acolo unde nu se poate plati cu cardul.

3. Cand suntem in strainatate, scapam de problema schimbului valutar. Platind cu cardul in lei, operatiunea se realizeaza in moneda tarii in care ne aflam (euro, de exemplu, daca suntem intr-o tara din Europa), la cursul de schimb din ziua respectiva al bancii romanesti care a emis cardul sau la cursul MasterCard/Visa, apropiat de cel al BNR.

4. Putem efectua oricand si de oriunde plati online cu cardul, atat pentru cumparaturi in magazine cat si pentru diverse servicii, precum bilete de avion, rezervarea camerelor de hotel, bilete la spectacole, fara a fi nevoie sa ne deplasam pentru a plati cu numerar.

Cardul e in portofel, dar vom putea face plati cu el fara probleme?

Pentru a evita situatia neplacuta de a nu putea folosi cardul atunci cand suntem plecati in vacanta, trebuie sa evitam cateva greseli, sau mai degraba mici probleme pe care de regula suntem tentati sa le trecem cu vederea, dar care sunt atat de importante. Si anume trebuie sa verificam urmatoarele lucruri la cardul nostru:

1. Daca e valabil sau nu cumva expira tocmai in aceasta luna. E tare frustrant sa-ti apara mesajul ca nu poate fi realizata o tranzactie pentru ca nu mai este valabil cardul, desi ai bani in cont!

2. Daca avem suficienti bani in contul de card (daca mergem in strainatate, nu e necesar sa avem euro, dolari sau alte valute, intrucat putem plati fara probleme si cu un card in lei, schimbul valuar fiind efectuat automat);

3. Daca avem codul PIN memorat, nu scris sau salvat undeva. Fara codul PIN, cardul nu poate fi folosit. Iar cu codul PIN scris pe o hartie sau in agenda din poseta sau geanta pierduta sau furata, exista riscul sa pierdem si banii de pe card!

4. Daca ultimele 3 cifre de pe spatele cardului (CVV2/CVC2) sunt vizibile, acestea fiind necesare pentru plarile online;

5. Daca avem parola 3D Secure pentru plati pe internet, necesara, de asemenea, pentru platile online.

Nu trebuie sa facem plati online fara parola de securitate

Pentru a face cumparaturi online rapid si in siguranta, adica sa nu ne trezim ulterior ca am fost victima unor hakeri, trebuie sa ne inrolam cardul in serviciul 3D Secure (MasterCard Secure Cod sau Verified by Visa), care inseamna primirea unei parole de siguranta pentru platile online.

Inainte de a pleca in vacanta, contactati banca de la care aveti cardul pentru a va inrola in serviciul 3D Secure, iar daca sunteti deja inrolat, sa va asigurati ca stiti parola, astfel incat, in cazul in care va trebui sa faceti o plata online in vacanta, in tara sau in strainatate, sa nu aveti niciun fel de probleme.

Ganditi-va, de exemplu, ca veti avea nevoie, pe parcursul calatoriei, de un bilet de avion, de inchirierea unei masini sau de rezervarea unui hotel, pentru care plata cu cardul online ar putea fi, in unele situatii, singura optiune, pe care nu trebuie sa o ratati.

Trebuie sa evitam sa retragem bani de la bancomate

Daca avem nevoie de valuta cash pentru a plati in strainatate, putem sa retragem euro, dolari sau alte bancnote straine de la bancomatele din diverse tari, chiar daca avem un card in lei.

Atentie! Pentru aceasta operatiune, comisioanele sunt de minim 1% din suma retrasa.

Chiar si asa, s-ar putea sa ne simtim mai confortabil si in avantaj decat sa mergem la casele de schimb valutar.

Oricum, ca si in Romania, retragerea de numerar este mai costisitoare decat plata direct cu cardul, care este scutita de comision.

Nu uitati! Platile cu cardul la magazinele din strainatate sau pe internet sunt scutite de comision, la fel ca la magazinele din Romania.

De ce,Cum se Face ONG: Când Şi Cum Trebuie Schimbată Sau Modificată Denumirea?

de

“Asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligaţia să îşi modifice denumirea, în condiţiile încadrării în prevederile art. 7 alin. (3), (31) şi alin. (33) – (35) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.”

Citatul de mai sus provine din textul articolului II din Legea nr. 22/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 188 /2014, lege dată pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Actul normativ de bază a suferit o serie de alte modificări şi completări, anterior, iar dispoziţiile privind schimbarea denumirii care poate produce confuzii au făcut obiectul mai multor decizii ale Curţii Constituţionale din care puteţi afla istoricul şi întreaga evoluţie a modificărilor legislative pe această temă.

Cert este că discutăm pe aceste ultime modificări, aduse prin Art. I din Legea nr. 22/2014, pe care le găsiţi reproduse în Caseta foto de mai jos, introduse în textele relevante ale articolului 7 din O.G. nr. 26/2000.

Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de Legea nr. 22/2014 (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5.

ONG
Sursa foto: Lege5.ro

Aceeaşi lege mai prevede că neîndeplinirea obligaţiei de modificare a denumirii are ca efect dizolvarea de drept şi radierea din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în condiţiile legii, după împlinirea unui termen de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială. Constatarea dizolvării se realizează prin hotărâre a instanţei în a cărei circumscripţie se află sediul persoanelor juridice în cauză, la cererea oricărei persoane interesate.

Unele aspecte controversate, soluţionate de Curtea Constituţională

Din jurisprudenţa CCR este bine de reţinut câteva lucruri care elimină eventuale neclarităţi. Mai întâi, faptul că modificarea denumirii asociaţiei sau fundaţiei şi punerea de acord a acestei denumiri cu dispoziţiile reglementării de bază se realizează cuautorizarea instanţei judecătoreşti. Judecătorul verifică legalitatea actelor depuse şi dispune, prin încheiere, înscrierea modificării referitoare la denumirea asociaţiei sau fundaţiei în registru.

Au existat, în acest sens, interpretări critice prin care s-a apreciat că ordonanţa ar desfiinţa hotărâri judecătoreşti, fiind astfel încălcată autoritatea de lucru judecat. Or, CCR a arătat că nu se desfiinţează hotărâri judecătoreşti, respectiv încheierile prin care se dispune înscrierea asociaţiei sau fundaţiei în registru, şi nici nu se intervine asupra executării acestor hotărâri judecătoreşti.

Prin amendamentele pe această temă, în diverse etape de modificare a ordonanţei, principiul a rămas acelaşi, în sensul că asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite au obligaţia să îşi modifice denumirea, punând-o de acord cu noile dispoziţii, într-un anumit termen “de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială”.

Curtea a considerat că această normă nu echivalează cu o imixtiune a legislativului în activitatea puterii judecătoreşti, de vreme ce hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea asociaţiei sau fundaţiei în registru înainte de intrarea în vigoare a legii criticate au fost, sunt şi vor fi executate până la dizolvarea sau lichidarea acestora, în condiţiile cap. IX – “Dizolvarea şi lichidarea” din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Într-o astfel de situaţie în care se are în vedere modificarea – în ceea ce priveşte denumirea – a actului constitutiv sau a statutului asociaţiei sau fundaţiei, se vor pronunţa noi hotărâri judecătoreşti, cu un obiect diferit faţă de cele prin care s-a dispus înregistrarea în registru, şi anume încheieri prin care se dispune înscrierea în registru a modificărilor privind denumirea asociaţiei sau fundaţiei, fără ca legea criticată să reglementeze cu privire la executarea hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea asociaţiei sau fundaţiei respective.

Astfel, nu se stabilesc cazuri de rediscutare a soluţiilor definitive, ci se are în vedere reglementarea unor cauze noi având ca obiect cererile prin care se solicită modificarea denumirii asociaţiei sau fundaţiei, pentru a o pune de acord cu noile prevederi legale.

Am considerat util să aducem aceste aspecte în atenţie, în contextul în care recent CCR a dat Decizia nr. 470/2014 (publicată în Monitorul oficial nr. 839/2014) referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi ale art. II din Legea nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi pentru completarea art. 511 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului.

Deşi temeiul legal este diferit – dar interesant pentru cei interesaţi – CCR face trimitere la jurisprudenţa sa pe cazul general al amendamentelor la O.G. nr. 26/2000. Din această materie este interesant de văzut trimiterea la Decizia nr. 56/2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Prin această decizie, în vigoare începând cu 13 martie 2014 – data publicării în Monitorul Oficial nr. 179/2014 – au fost respinse obiecţiunile la actul normativ care avea să devină Legea nr. 22/2014, din care am citat în articolul de faţă

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

de

Dupa indelungi si intense negocieri ale clauzelor unui contract, partile se asteapta, in mod firesc, ca ceea ce au pus pe hartie sa ramana “batut in cuie” si ca fiecare dintre ele sa fie tinuta sa isi respecte propriile obligatii, intocmai cum acestea au fost agreate prin contract. Insa, foarte multi oameni de afaceri, desi sunt experimentati in tranzactii de anvergura, nu stiu ca partenerul lor de afaceri, cu care au contractat si in fata caruia cred ca au reusit sa obtina un contract deosebit de avantajos, ar putea sa obtina in instanta, in anumite circumstante, o modificare a clauzelor contractuale.

VEZI VIDEO AICI

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil
Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

Astfel, prin Noul Cod Civil (art. 1271) a fost reglementata institutia impreviziunii, menita sa regleze acele situatii in care obligatiile asumate de o parte intr-un contract devin excesive pentru aceasta. Aceasta institutie a existat si inainte de adoptarea Noului Cod Civil insa doar la nivelul de teorie doctrinara (adica nereglementata legal) iar practica instantelor nu a fost deloc unitara in aceasta privinta. Insa, o data cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil,  institutia impreviziunii a devenit obligatorie pentru instante si se bucura de o reglementare expresa, precisa si circumstantiata.

Ideea de impreviziune

Din punct de vedere legal, “impreviziunea” se refera la acea situatie in care executarea unui contract devine excesiv de impovaratoare pentru una din partile contractante, ca urmare a unei schimbari exceptionale (de o anumita anvergura) a imprejurarilor de la momentul negocierii si incheierii contractului, schimbari care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei si, ca atare, impun o reasezare sau o readaptare a clauzelor contractuale.

Asadar, institutia impreviziunii este un instrument juridic menit sa ocroteasca acel partener contractual afectat puternic si inechitabil de evolutia neasteptata a pietei si sa imparta, practic, riscurile generate de o astfel evolutie neasteptata, intre ambele parti contractante.

atentieAtentie: „Schimbarile exceptionale” care pot antrena fie modificarea, fie incetarea contractului (dupa cum vom vedea mai jos) nu sunt definite de lege, acestea ramanand a fi apreciate de instanta de judecata, de la caz la caz.

Soarta contractului afectat de impreviziune

Cu privire la contractul afectat de impreviziune, instanta de judecata poate avea 2 (doua) abordari complet diferite:

(a)       sa il modifice, adica sa il adapteze in concordanta cu noile conditii ale pietei astfel incat, pierderile si beneficiile determinate de aceste noi conditii sa fie repartizate echitabil intre parti sau

(b)       sa dispuna incetarea lui, la un anumit moment si in anumite conditii pe care tot instanta le stabileste.

In functie de datele concrete ale fiecarui caz in parte, instanta este cea care stabileste care dintre cele doua abordari este cea potrivita intr-un caz sau altul.

atentieAtentie: Institutia impreviziunii nu este incidenta in orice cazuri in care survine o situatie inopinata si defavorabila pentru una din parti (spre ex., la orice crestere a costurilor de executare a obligatiilor sau la orice scadere a valorii contraprestatiei), ci numai cand astfel de evenimente sunt cu totul exceptionale si il afecteaza in mod drastic pe cel ce are sa execute o obligatie. Deasemenea, o decizie “neinspirata” de business nu poate fi corijata apelandu-se la institutia impreviziunii, intrucatimpreviziunea devine aplicabila numai daca “schimbarile exceptionale” nu au fost si nici nu au putut fi avute in vedere, in mod rezonabil, la semnarea contractului.

Insa, spre exemplu, eventualele majorari exorbitante si imprevizibile ale costurilor materialelor de constructii (in cadrul unei obligatii de executare a unei constructii) ori fluctuatiile majore ale cursului de schimb valutar (in cadrul obligatiei de achitare a unui imprumut bancar), toate acestea cauzate de o criza economica inopinata si abrupta, ar putea fi imaginate drept exemple de intrare in functiune a mecanismului juridic numit impreviziune.

Circumstantele in care functioneaza impreviziunea

Este esential de stiut ca aplicarea impreviziunii nu se face oricand si oricum de catre instanta de judecata, ci numai daca sunt intrunite anumite conditii:

(i) schimbarea de imprejurari a intervenit dupa incheierea contractului;

(ii) schimbarea imprejurarilor si intinderea acestora nu au fost si nu puteau fi avute in vedere, in mod rezonabil, de partea afectata, la momentul incheierii contractului

(iii) partea afectata nu si-a asumat si nici nu putea fi considerat in mod rezonabil ca si-ar fi asumat riscul unei schimbari atat de importante a imprejurarilor

sfat practicSfat practic: Noul Cod Civil reglementeaza explicit faptul ca, pentru a opera impreviziunea, este necesar ca partea afectata sa nu isi fi asumat in prealabil riscul impreviziunii. Per a contrario, daca si-a asumat acest risc, partea afectata nu se mai poate prevala de beneficiul impreviziunii.Asadar, daca vreti ca ceea ce ati negociat intr-un contract sa ramana “batut in cuie”, indiferent de circumstantele exceptionale ce pot surveni ulterior, asigurati-va ca partenerul contractual isi asuma in scris, de la bun inceput, si riscul unei evolutii exceptionale si imprevizibile a pietei.

(iv) debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.

Cum Se Interpreteaza Demisia:Un Drept sau O Obligatie.Cum,cand,unde?

de
Cum imi dau demisia
Cum imi dau demisia

Trebuie stiut, insa, faptul ca, din punct de vedere legal, demisia este un drept exclusiv al salariatului, care trebuie sa fie exercitat liber si neconditionat de nimeni.

Prin urmare, salariatul care este constrans sa demisioneze poate obtine in instanta anularea demisiei sale daca dovedeste ca aceasta nu a fost rezultatul liberei sale vointe si ca si-a dat consimtamantul ca urmare a unor acte de presiune efectuate de angajator asupra sa.

Vezi mai jos ce conditii trebuie sa indeplineasca demisia pentru a fi considerata legala.

Demisia – dreptul unilateral al salariatului

Potrivit Codului Muncii, demisia este un drept exclusiv al salariatilor, care rezulta deci din exprimarea libera a consimtamantului acestora, si nu ca urmare a constrangerilor angajatorului de natura sa afecteze (vicieze) liberul consimtamant al salariatilor.

Prin urmare, salariatii care au consimtit sa demisioneze ca urmare a constrangerilor angajatorului pot solicita in instanta anularea demisiei lor.

atentieAtentie: Nu orice influenta a angajatorului asupra demisiei salariatului poate fi considerata o constrangere a salariatului de a demisiona in sensul vicierii liberului sau consimtamant; in fond, demisia este, in cele mai multe din cazuri, influentata de comportamentul angajatorului, ea survenind, in mod firesc, ca urmare a nemultumirilor salariatului legate de locul sau de munca. Pentru a reusi anularea actului demisiei in fata instantei, salariatul trebuie sa dovedeasca ca i-a fost viciat (afectat) consimtamantul prin violenta (in sensul amenintarii salariatului cu un rau de natura patrimoniala ori fizica).

Conditiile unei demisii legale

Pentru a fi corecta si legala, demisia trebuie sa indeplineasca cateva conditii:

  • sa fie formulata in scris si inregistrata la angajator – in cazul refuzului angajatorului de a o inregistra, notificarea de demisie poate fi transmisa prin posta/curier/executor judecatoresc sau se poate dovedi ca a fost inaintata spre inregistrare, prin orice mijloc de proba
  • sa se realizeze cu respectarea termenului de preaviz

Termenul de preaviz care trebuie acordat de salariat in cazul demisiei este cel prevazut in contractul de munca, fara ca acesta sa poata depasi, insa, termenul maxim prevazut de lege, si anume (i) 20 de zile lucratoare, pentru functiile de executie sau (ii) 45 de zile lucratoare, pentru functiile de conducere.

In mod exceptional, salariatul nu va fi obligat sa acorde preaviz: (1) atunci cand angajatorul renunta in mod expres la intregul termen de preaviz sau (2) atunci cand angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul de munca (spre exemplu, obligatia de plata a salariului). Desigur, angajatorul poate renunta si doar partial la termenul de preaviz, caz in care, salariatul care demisioneaza va trebui sa respecte un termen de preaviz inainte de a parasi compania, insa un termen mai mic fata de cel stipulat in contract.

atentieAtentie: Preavizul la demisie nu poate fi niciodata mai mare de 20, respectiv 45 de zile lucratoare, nici macar daca salariatul si-ar da consimtamantul scris in acest sens.

Nu in ultimul rand, trebuie stiut faptul ca legea nu prevede un model standard care sa fie respectat pentru demisie; prin urmare, salariatul poate intocmi scrisoarea/notificarea de demisie in ce modalitate doreste, fara a trebui sa foloseasca vreo exprimare deosebita.

De asemenea, legea nu impune salariatului obligatia de a-si motiva demisia ori de a obtine o aprobare din partea angajatorului cu privire la demisie. Asadar, in niciun caz angajatorul nu se poate impotrivi demisiei salariatului, nici printr-un refuz de a o inregistra, nici printr-un refuz de a o aproba.

Orice persoana are posibilitatea de a verifica daca s-a votat sau nu in numele ei la alegerile prezidentiale

de

1. Mai intai, trebuie trimisa o solicitare catre Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) in care sa intrebi daca pe listele electorale exista vreo semnatura in dreptul CNP-ului tau. Potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001, institutia este obligata sa dea un raspuns in zecesau cel mult 30 de zile.

2. Apoi, daca raspunsul la solicitare este pozitiv, desi stii ca n-ai votat, urmatorul pas este sa faci o a doua solicitare. De data asta, solicitarea va fi pentru obtinerea unei copii dupa fila pe care apare semnatura ta. Odata ce obtii aceasta copie se poate face o plangere penala pentru fals in inscrisuri oficiale si frauda electorala.

Solicitarile pot fi trimise prin e-mail la una dintre adresele de pe pagina de contact a AEP

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Avocatul contribuabilului:Ce impozite si taxe platesti la stat, daca obtii venituri din chirii?

de

Conform ghidului ANAF, veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente. Aceste venituri se stabilesc pe baza unui contract incheiat intre parti, in forma scrisa.

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Astfel, contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendare, au obligatia sa inregistreze contractul de inchiriere la organul fiscal, in termen de 15 zile de la data incheierii contractului intre parti, se arata in documentul citat. Odata cu inregistrarea contractului trebuie depus si formularul 220 „Declaratia privind venitul estimat/norma de venit”.

In cazul in care bunul inchiriat este detinut in comun, contractul se va inregistra de catre fiecare coproprietar la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are domiciliul. Documentele se vor prezenta in copie si original, urmand ca dupa verificarea realitatii datelor de catre functionarul public de la ghiseu, actele in original sa fie restituie contribuabilului.

In ghidul ANAF se mentioneaza ca documentele necesare pentru inregistrarea contractului de inchiriere sunt:

3 exemplare de contract de inchiriere (un original si doua copii);
dovada detinerii proprietatii (copie si original);
declaratie de venit estimat/norma de venit (formular 220 in doua exemplare);
act de identitate proprietarproprietari (copie si original).
Formularul 220 se depune in termen de 15 zile de la incheierea contractului de inchiriere

Potrivit ghidului oficial al Fiscului, contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendare, sunt obligati sa depuna formularul 220 „Declaratie privind venitul estimat/norma de venit” in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti.

In cazul contribuabililor pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si care au optat pentru determinarea venitului net in sistem real, acestia vor depune formularul 220 completat in mod corespunzator, se ara in documentul citat.

Daca persoanele fizice obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din mai multe surse, respectiv contracte de inchiriere, atunci acestea vor depune cate o declaratie estimativa pentru fiecare sursa. In situatia inchirierii bunurilor detinute in comun, fiecare coproprietar va completa si va depune cate o declaratie, corespunzator cotei care ii revine din proprietate.

Avocat Coltuc :Despagubiri pentru deponentii CEC care nu mai pot dovedi data constituirii depozitului

de

Avocat Coltuc :Despagubiri pentru deponentii CEC care nu mai pot dovedi data constituirii depozitului

Ministerul Finantelor Publice propune, in dezbatere, un proiect de Ordonanta pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme.

Potrivit notei de fundamentare, ordonanta stabileste modalitatea de acordare a despagubirilor pentru persoanele fizice care nu pot prezenta documentele doveditoare care sa ateste data constituirii depozitul la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – SA, astfel incat si aceasta categorie de depunatori sa primesca despagubiri odata cu ceilalti, respectiv la data scadentei emisiunii de titluri de stat stabilita prin Hotararea Guvernului nr.392/2014, respectiv 3 septembrie 2014. Astfel, pentru persoanele fizice care nu pot prezenta documentele doveditoare care sa ateste data constituirii depozitului la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – SA., calculul despagubirii se face de la data transferului la Banca Romana pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A. pana la data de 31 decembrie 2013.

In vederea despagubirii acestor deponenti, Ministerul Finantelor Publice va proceda la o emisiune de titluri de stat in limita unui plafon de 5.000.000 lei.

Emisiunea de titluri de stat va avea loc la data de 11 august 2014 cu scadenta in data de 3 septembrie 2014. Titlurile de stat sunt nenegociabile si nepurtatoare de dobanda.

Valoarea nominala individuala a fiecarui titlu de stat este egala cu valoarea individuala a despagubirii, calculata de B.R.D. Groupe Societe Generale SA, pe numele fiecaruia dintre deponenti.

In calculul despagubirilor nu vor fi incluse depunerile de sume efectuate la Banca Romana pentru Dezvoltare -B.R.D. – S.A.., ulterior datei transferului depozitelor de la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. la Banca Romana pentru Dezvoltare- B.R.D.- S.A.

1.     Valoarea totala a despagubirii este calculata de catre B.R.D. Groupe Soci6t6 Generale S.A. prin indexarea sumelor transferate de la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A, la Banca Romana pentru Dezvoltare – B.R.D.- SA, dupa cum urmeaza: din suma transferata la Banca Romana pentru Dezvoltare – B.R.D.- S.A., se va deduce dobanda legala bonificata de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. pe perioada in care a fost acordata, valoarea rezultata se indexeaza cu indicii preturilor de consum comunicati de Institutul National de Statistica, ulterior deducandu-se dobanda legala bonificata de B.R.D. Groupe Societe Generale S.A.. pe perioada in care a fost acordata.

2.     La data scadentei emisiunii de titluri de stat, Ministerul Finantelor Publice va proceda la rascumpararea acestora, prin plata catre B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. a sumei reprezentand valoarea nominala totala a titlurilor de stat emise. Aceasta plata se va face in contul B.R.D. Groupe Societe Generale SA, iar banca evidentiaza incasarea intr-un cont destinat in mod special actiunii de despagubire, cont nepurtator de dobanda si de comisioane, din care se vor pune la dispozitia persoanelor fizice sumele aferente despagubirilor individuale.

3.     Pentru a intra in posesia sumelor reprezentand valoarea despagubirii, toti deponentii indreptatiti, mandatarii sau succesorii legali ai acestora se vor prezenta la orice unitate a B.R.D. Groupe Societe Generale SA, cu un act de identitate valabil, acte de stare civila, procura speciala autentificata pentru a face dovada mandatului, certificat de mostenitor si alte documente legale, dupa caz.

4. Sursele utilizate pentru rascumpararea ia scadenta a titlurilor de stat sunt asigurate de Ministerul Finantelor Publice in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare privind datoria publica.

5. In cazul in care in termen de 90 de zile de la data scadentei emisiunii de titluri de stat prevazuta la art.3^1 alin.1, deponentii respectivi fac dovada datei constituirii depozitului la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A., B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. va calcula diferenta corespunzatoare despagubirii, acestia urmand a fi despagubiti prin emisiuni de titluri de stat, ale caror elemente tehnice se stabilesc la propunerea Ministerului Finantelor Publice si se aproba prin hotarare a Guvernului.”

Masurile propuse au in vedere necesitatea crearii cadrului legal necesar acordarii despagubirilor tuturor categoriilor de deponenti , astfel incat sa fie alocate resursele financiare pentru ca toti cei indreptatiti sa poata beneficia in mod echitabil si la aceeasi data de masurile cu caracter reparatoriu.

Cadrul legislativ actual

In baza prevederilor O.U.G. nr. 156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme, cu modificarile si completarile ulterioare, deponentii C.E.C. Bank S.A. au beneficiat la data de 30 octombrie 2008 de acordarea efectiva a despagubirilor calculate prin efectuarea indexarii sumelor existente in conturile active pana la data de 31 iulie 2007.

Prin Legea nr.232/2008 de aprobare a O.U.G. nr.156/2007, a fost aprobata acordarea de despagubiri banesti si persoanelor fizice „care dupa 22 decembrie 1989 si-au transferat depunerile existente la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme, la Banca Romana pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A. cu acelasi scop”.

Legea nr. 9/2014 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite ia Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme, reglementeaza acordarea despagubirii pentru deponentii care si-au transferat depozitele de la C.E.C. S.A. la B.R.D. S.A.. Astfel, calculul despagubirilor se efectueaza in functie de data depunerii la CEC SA a sumelor individuale, respectiv inainte de 1 ianuarie 1990, sau dupa aceasta data.

Prin Hotararea Guvernului nr.392/2014 s-au aprobat elementele tehnice si modalitatea de stabilire a despagubirilor pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme precum si pentru punerea in executare a hotararilor judecatoresti.

Din verificarea de catre B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. a dosarelor depuse s-a constat ca un numar de 96 de solicitanti de despagubiri nu pot face dovada datei efectuarii depozitului la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. astfel ca acestia nu ar putea fi despagubiti in conditiile prevederilor Legii nr. 9/2014 si ale Hotararii Guvernului nr.392/2014, care statueaza doua modalitati de calcul, in functie de data depunerii de sume la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A..

Ordonanta pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme stabileste modalitatea de acordare a despagubirilor pentru persoanele fizice care dupa 22 decembrie 1989 si-au transferat depozitele la Banca Romana pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., si nu pot prezenta documentele doveditoare, care sa ateste data constituirii depozitul la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.

„Recuperarea prejudiciilor cauzate prin taieri ilegale de arbori.Unde si cum ma judec?”

de

„Recuperarea prejudiciilor cauzate prin taieri ilegale de arbori.Unde si cum ma judec?”

În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 445 din 18 iunie 2014 a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 3 din 12 mai 2014 (Decizia nr. 3/2014) privind examinarea recursurilor în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000), raportat la dispoziţiile art. 254 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii), art. 84 lit. a), art. 85 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 188/1999), şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006).

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău se arată că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară cu referire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, raportat la dispoziţiile art. 254 din Codul muncii, art. 84 lit. a), art. 85 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 188/1999 şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, în privinţa competenţei materiale de soluţionare şi a admisibilităţii acţiunilor formulate de autoritatea publică în domeniul silviculturii pentru recuperarea de la personalul cu atribuţii de pază a fondului forestier a contravalorii pagubelor produse prin tăieri ilegale de arbori.

2. Optica jurisprudenţială

a) Într-o primă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecată au considerat că judecarea acestor cereri este de competenţa instanţelor de jurisdicţia muncii, potrivit dispoziţiilor titlului XII “Jurisdicţia muncii” din Codul muncii, şi că acţiunile sunt admisibile, examinând pe fond cauzele cu care au fost învestite.

În acest sens, instanţele au reţinut că, potrivit art. 48 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, personalul silvic care încalcă legile şi regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi normele de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii şi prestigiului instituţiei pe care o reprezintă, răspunde disciplinar, contravenţional, civil sau penal, în funcţie de natura şi gravitatea faptei săvârşite.

Au reţinut aceste instanţe că răspunderea patrimonială a salariaţilor pentru pagubele produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor, reglementată de art. 254 alin. (1) din Codul muncii, este, în fond, o răspundere civilă contractuală.

Prin urmare, s-a apreciat că dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 se interpretează ca făcând trimitere la răspunderea patrimonială reglementată de Codul muncii, având în vedere că, prin semnarea unui contract individual de muncă, între părţi s-a născut un raport juridic de dreptul muncii.
Totodată s-a reţinut că, potrivit art. 58 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, personalul silvic se împarte în două categorii, respectiv funcţionarii publici, numiţi în funcţie printr-un act administrativ, şi personalul contractual, care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat în condiţiile art. 10 din Codul muncii.

Conform dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, personalului silvic i se aplică dispoziţiile Legii nr. 188/1999, în măsura în care ordonanţa de urgenţă nu dispune altfel, şi în sensul că dispoziţiile respective vizează alte aspecte decât cele care privesc răspunderea patrimonială în cazul căreia sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, act normativ ce reglementează modalităţile de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora

S-a reţinut că angajarea răspunderii patrimoniale a personalului silvic contractual cu atribuţii de pază a pădurilor nu se poate realiza prin emiterea ordinului sau dispoziţiei de imputare, în condiţiile art. 84-85 din Legea nr. 188/1999, întrucât aceste persoane nu se află într-un raport de serviciu cu autoritatea silvică, născut şi exercitat în baza actului administrativ de numire, ci îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă. În acest sens, au fost avute în vedere şi prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că a treia orientare jurisprudenţială este în litera şi în spiritul legii.

4. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursurilor, pronunţând următoarea soluţie:
”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007, coroborate cu dispoziţiile art. 254 şi art. 266 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare, acţiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuţii de pază a pădurilor pentru pagubele produse pe suprafeţele de pădure pe care le are în pază, în condiţiile art. 1 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, sunt de competenţa materială a instanţelor de conflicte de muncă”.

„Cum se obTine ORDIN DE PROTECTIE violenta in familie şi ce riscă cei care-l încalcă?”

de

„Cum se obTine ORDIN DE PROTECTIE violenta in familie şi ce riscă cei care-l încalcă?”

    Ce este ordinul de protecţie?

Ordinul de protecţie este o hotărâre judecătorească emisă în procedură de urgenţă prin care sunt luate măsuri imediate şi necesare în scopul de a proteja integritatea fizică şi psihică a victimei violenţei în familie.

Ce măsuri de protecţie se pot lua printr-un ordin de protecţie?

Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse (mai sus arătate), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.

Care este durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie?

Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de către judecător, fără a putea depăşi şase luni de la data emiterii ordinului.

Reţinem că, dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de şase luni de la data emiterii ordinului.

La expirarea duratei măsurilor de protecţie, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecţie, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.

Cum se procedează pentru obţinerea unui ordin de protecţie?

Victima (personal) sau un reprezentant legal al acesteia poate formula şi depune la instanţa competentă cererea pentru emiterea ordinului de protecţie.

Reţinem că, potrivit art. 25 alin. 3 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, cererea poate să  fe introdusă în numele victimei şi de:

a) procuror;

b) reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie;

c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.

În cazurile prevăzute la art. 25 alin. 3 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, victima poate renunţa, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, la judecarea cererii privind ordinul de protecţie.

Cererea privind emiterea ordinului de protecţie se întocmeşte potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa la Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, cererea respectivă fiind scutită de taxa judiciară de timbru.

În ceea ce priveşte instanţa competentă, cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.

Care este procedura de judecată în cazul emiterii  unui ordin de protecţie?

Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.

Instanţa are obligativitatea citării părţilor, iar aceasta se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.

Reţinem că, la cerere, persoanei care solicită ordinul de protecţie i se poate acorda asistenţă sau reprezentare prin avocat. În schimb, asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie.

Legiuitorul permite ca, în caz de urgenţă deosebită, instanţa să emită ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor.

Procurorul are obligaţia de a informa persoana care solicită ordinul de protecţie asupra prevederilor legale privind protecţia victimelor infracţiunii.

Aşa cum deja am arătat în rândurile anterioare, judecata se face de urgenţă şi cu precădere şi nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.

Dacă odată cu soluţionarea cererii instanţa constată existenţa uneia dintre situaţiile care necesită instituirea unei măsuri de protecţie specială a copilului, va sesiza de îndată autoritatea publică locală cu atribuţii privind protecţia copilului.

În ceea ce priveşte pronunţarea (hotărârea ce se pronunţă în cauza respectivă), reţinem că aceasta se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului de protecţie se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.

Potrivit legii, ordinul de protecţie este executoriu, iar la cererea victimei sau din oficiu, atunci când împrejurările cauzei impun astfel, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.

Hotărârea prin care s-a dispus ordinul de protecţie poate fi atacată cu o cale de atac?

Hotărârea prin care se dispune ordinul de protecţie este supusă numai recursului, în termen de trei zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

Instanţa de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni, al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.

În ceea ce priveşte judecarea recursului, acesta se judecă cu citarea părţilor, iar participarea procurorului este obligatorie.

Cum se pune în executare ordinul de protecţie?

Ordinul de protecţie se comunică de îndată structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului.

Ordinul de protecţie prin care se dispune oricare dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu modificarile ulterioare, se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliţiei.

Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexă a acesteia, cu consimţământul persoanei protejate sau, în lipsă, cu cel al altui membru al familiei.

Reţinem că organele de poliţie au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea şi să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.

Ce riscă persoana împotriva căreia s-a solicitat ordinul de protecţie dacă nu respectă hotărârea judecătorească?

Încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Legiuitorul arată că împăcarea înlătură răspunderea penală.

Poate fi solicitată revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse?

Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.

Reţinem că revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) agresorul a respectat interdicţiile sau obligaţiile impuse;

b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranţă, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;

c) dacă există indicii temeinice că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenţei sau pentru familia acesteia.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererii de revocare, aceasta are loc cu citarea părţilor şi a unităţii de poliţie care a pus în executare ordinul de protecţie a cărui revocare se solicită, iar  participarea procurorului este obligatorie.

Proces denominare chf-franci elvetieni.2014 a devenit o certitudine?Cum fac in concret?

de

Proces denominare chf-franci elvetieni.2014 a devenit o certitudine?Cum fac in concret? Publicul vizat:peste 50000 de consumatori

Temei juridic:Legea 193/2000 si Decizia Kasler vs Otp

Plata ratelor la un curs de schimb diferit de cel din ziua in care s-a acordat imprumutul ar putea fi considerata o clauza abuziva. Aceasta este opinia avocatului general al Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Totul a pornit de la un proces intentat bancii de doi maghiari care au obtinut un credit in 2008. In contract se prevedea ca rambursarea creditului se va face la cursul de vanzare a valutei valabil cu o zi inainte de data de plata a ratei. Imprumutatii au cerut sa plateasca ratele insa la cursul la care au luat creditul, adica mult mai mic.

Pornind de la acest caz avocatul general Nils Wahl spune ca utilizarea a 2 cursuri diferite, unul mai mic la acordare si altul mai mare la plata ratelor poate fi o clauza abuziva.

Avocatul general a anuntat insa ca „este totusi de competenta instantei nationale sa determine daca oamenii au fost in masura sa inteleaga ca s-au expus la o cheltuiala suplimentara din cauza diferentei dintre cele 2 cursuri de schimb”.

In 2006-2007, cand creditele in franci elvetieni erau la mare cautare, un franc valora 2 lei. Acum insa cotatia a ajuns insa la peste 3 lei si 7 de bani. Asta inseamna ca in acest moment ratele celor imprumutati in aceasta moneda au crescut cu peste 85% in ultimii 7 ani.

Marius Coltuc, avocat: „Si in Romania exista multe procese pe rol in legatura cu denominarea de-a lungul contractului a monedei CHF. Ar fi destul de grav pentru banci, in defavoarea lor total.”

Opiniile avocatului general al Curtii Europene de Justitie nu sunt obligatorii, dar sunt respecate in 9 din 10 deciizii finale ale judecatorilor.

Alin Iacob: „Orice decizie favorabila a CJUE poate fi folosita ca jursprudenta si la noi, in conditiile in care situatia e similara pentru ca si in Bulgaria, Croatia si Romania o buna parte a formularilor din contractele de credite au fost similare.”

Daca judecatorii Curtii Europene de Justitie vor decide ca plata ratelor la un curs diferit de cel folosit la acordarea creditului este o clauza abuziva, toti cei cu imprumuturi in franci elvetieni ar putea castiga si ei in instanta plata la cursul initial.

La o rata de 1000 franci reducerea va fi de 1200 lei/pe luna. Peste 50.000 de romani s-au imprumutat in aceasta moneda, iar cele mai multe credite sunt cu ipoteca.

Suspendarea executarii silite intr-o executare a bancii.Ce fac?

de

Procentul foarte mare de cereri privind creditarea la inceputul anului 2007 parca prevedea o criza economica ce lua amploare, insa nimeni nu voia sa o creada. Tot atunci a fost inregistrata si cea mai mare cerere de accesare a profesiei de executor judecatoresc, de parca cei interesati au simtit ceea ce avea sa vina.

Stim cu totii ca, in momentul declansarii scadentei anticipate, este doar un pas pana la inceperea executarii silite si tragedia survine in momentul in care exista o ipoteca instituita pe imobilul pe care il detine persoana in cauza, iar executarea silita se efectueaza pe acest imobil.

Multe persoane nu stiu ca atunci cand au semnat un contract de credit, de fapt, au semnat un angajament variabil in detrimentul acestora si in favoarea bancii, cum ar fi modificarea dobanzii de referinta, aplicarea unor comisioane, cum ar fi cel de risc, de gestiune sau administrare ce, in fapt, duceau la o dobanda ascunsa crescuta, astfel datoria debitorului crescand de la luna la luna.

Salvarea vine din clauzele abuzive

Toate aceste clauze abuzive, cum sunt ele determinate de legea 193/2000 modificata in 2013, duc intr-un final, daca actiunea este facuta corespunzator, la o anulare cel putin partiala a actelor de executare silita, iar daca actele de executare sunt lovite de nulitate absoluta, pot duce chiar la o redobandire a unui imobil pierdut in cadrul procedurii executionale.

Un element extrem de important pe care trebuie sa il aiba in vedere cei executati se refera la cercetarea amanuntita a incuviintarii executarii silite, care poate fi dispusa, sub sanctiunea nulitatii absolute, doar de catre instanta de executare.

In noul cod de procedura civila, instanta de executare se refera la cea din circumscriptia locului unde isi are sediul executorul judecatoresc, raportat la prima instanta in grad, judecatoria. Daca aceasta incuviintare este luata de la o alta judecatorie, atunci executarea silita este nula absolut si toate actele sunt anulate de instanta de judecata investita cu solutionarea contestatiei la executare.

De observat ar fi incheierea de incuviintare a executarii prin prisma incuviintarii la executare atat a debitului ce emana din titlul executoriu, cat si a cheltuielilor de executare. Daca cheltuielile de executare nu sunt cuprinse in mod specific in cadrul incheierii judecatoresti, atunci prin actiunea contestatiei la executare, procesele verbale de stabilire a cheltuielilor pot fi anulate integral.

Trebuie sa avem in vedere faptul ca, prin raportare la dispozitiile codului de procedura, atunci cand titlul executoriu nu emana de la o instanta de judecata, pot fi facute aparari si critici ale titlului executoriu in sensul contestarii exigiblitatii si certitudinii creantei.

Un contract de credit la care avem calculate dobanzile si penalitatile de catre un functionar bancar poate sa aiba erori de calcul, astfel suma intr-un final executata reiese ca fiind in excedent, iar singura instanta competenta sa se pronunte pe o asemenea recalculare este instanta de executare investita cu o contestatie la executare.

Nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca singurii interesati de o stabilire in concret a sumei executate sunt debitorii, ori pentru acestia exista, asa cum am aratat si mai sus, contestatia la executare, menita sa elimine orice suspiciune asupra posibilelor erori de executare.

De retinut este faptul ca atunci cand sunt executati de catre banca, debitorii trebuie sa analizeze in primul rand contractul de credit si sa vada daca intr-adevar nu contine clauze abuzive, iar atunci cand sunt descoperite ele pot fi denuntate in instanta.

Printr-o contestatie la executare se pot elimina din actele de executare sume importante ce pot proveni din recalculari de dobanzi, comisioane ascunse si alte spete bancare, ceea ce ar duce la o scadere considerabila a sumei executate. Astfel, o asemenea decizie poate da posibilitatea redresarii financiare totale sau partiale a debitorului.

Privind suspendarea executarii, instantele din Romania s-au pronunat din moduri diferite, insa majoritatea, atunci cand conditiile au fost indeplinire, au suspendat fara drept de atacare, prin incheieri irevocabile, executarile pornite de banci impotriva clientilor.

Nu primesc toti banii odata la taxa mediu/poluare/timbru de mediu.Ce fac?

de

Toate agentiile ANAF dupa adoptarea OUG 8/2014 esaloneaza indiferent cand ai emisa decizia de calcul.Atentie foarte mare sa nu cadeti in aceasta capcana.

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

 

 

OUG 8/2014 se refera doar la deciziile de calcul 2012 si pana in 15 martie 2013.Deci daca deciziile sunt in alti ani emise se primesc TOTI banii,NU esalonat

 

Trebuie insa sa aveti un executor „indraznet” care executa Trezoreria.

 

Pentru detalii

 

 

 

Mergem la vot luna aceasta.Care sunt infractiunile electorale

de

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale.Potrivit art. 385 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani.

De asemenea, atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării unor drepturi (art. 385 alin. 2 din NCP).

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  385 din NCP se pedepseşte.

Coruperea alegătorilor

În conformitate cu prevederile art. 386 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de corupere a alegătorilor oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Reţinem că nu intră în categoria bunurilor prevăzute în art. 386 alin. 1 din NCP bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Frauda la vot

Potrivit art. 387 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de fraudă la vot fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.

Infracţiunea prevăzută de art. 387 alin. 1 din NCP se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals (art. 387 alin. 2 din NCP).

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  387 din NCP se pedepseşte.

Frauda la votul electronic

Conform art. 388 din NCP, constituie infracţiunea de fraudă la votul electronic tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  388 din NCP se pedepseşte.

Violarea confidenţialităţii votului

Constituie infracţiunea de violare a confidenţialităţii votului violarea prin orice mijloace a secretului votului (art. 389 alin. 1 din NCP). Infracţiunea se pedepseşte cu amendă.

Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la şase luni la trei ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art.  389 din NCP se pedepseşte.

Nerespectarea regimului urnei de vot

Potrivit art. 390 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de nerespectare a regimului urnei de vot deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la trei ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

De asemenea, constituie infracţiunea de nerespectare a regimului urnei de vot încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege (art. 390 alin. 2 din NCP). Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art. 390 din NCP se pedepseşte.

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale

În conformitate cu prevederile art. 391 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă (art. 391 alin. 2 din NCP).

Constituie, de asemenea, infracţiunea de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii (art. 391 alin. 3 din NCP). Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor (art. 391 alin. 4 din NCP).

Ce sa inchei:Contractul individual de muncă versus convenţia civilă

de
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU
AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

În conformitate cu legislația în vigoare, Codul Civil nu mai conține prevederi exprese cu privire la convenția civilă. Totuși, acesta permite încheierea contractelor de prestări servicii care sunt uneori preferate în rândul societăților (respectiv angajatorilor) în detrimentul contractelor individuale de muncă, pentru beneficiile sale fiscale, mai exact, mai puține taxe datorate statului român.

Ce este convenția civilă?

Convenția civilă este un contract civil care nu se supune prevederilor Codului Muncii, ci prevederilor Codului Civil. Aceasta se încheie de regulă cu persoane fizice autorizate, dar poate fi încheiată și cu persoane fizice pentru un proiect punctual care are un caracter ocazional și, cel mai important, care nu presupune o relație de subordonare (de dependență) între beneficiarul activității și prestatorul de servicii.
Atenție! Părțile convenției trebuie să fie independente una de cealaltă, altfel relația contractuală ar deveni, în esență, un raport de muncă.

Ce este o activitate independentă?

Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obişnuit, pe cont propriu şi urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenţa unei activităţi independente sunt:
– libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii;
– riscul pe care şi-l asumă întreprinzătorul;
– activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi;
– activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de întreprinzător în condiţiile legii.

Ce este un contract individual de muncă?

În conformitate cu prevederile Codului Muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
Astfel, contractul individual de muncă presupune un raport de muncă dependent și de subordonare între salariat și anagajator.

Ce este o activitate dependentă?

În conformitate cu prevederile fiscale în vigoare, orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
– beneficiarul de venit (prestatorul de servicii în cazul nostru) se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit (beneficiarul activităților ce reprezintă obiectul convenției civile), respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;
– în prestarea activităţii, beneficiarul de venit (prestatorul de servicii) foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit (beneficiarul), respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea, şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;
– plătitorul de venit (beneficiarul) suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit (prestatorul), cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;
– plătitorul de venit (beneficiarul) suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit (prestator).
Este indicat ca activitatea desfășurată în baza convenției civile să nu fie înscrisă în obiectul de activitate al societății și nici prevăzută a se realiza prin posturile cuprinse în statul de funcții al societății.
Activitatea prestată în baza unui convenții civile nu prevede un timp de muncă stabilit cu exactitate, precum nici mijloacele de executare sau alte elemente asemănătoare.
În plus, este indicat ca o convenție de muncă să nu fie încheiată cu privire la desfășurarea unei activități care este deja obiectul unor contracte individuale de muncă, indiferent că acestea ar fi cu normă întreagă sau normă parțială, pe durată determinată sau pe durată nedeterminată.

Cum să te înregistrezi în Registrul Naţional al reţetelor consacrate?

de
Cum să te înregistrezi în Registrul Naţional al reţetelor consacrate?
Cum să te înregistrezi în Registrul Naţional al reţetelor consacrate?

Ordinul nr. 394/290/89/2014 reglementează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească operatorii din sectorul alimentar care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti, în vederea înregistrării în Registrul naţional al reţetelor consacrate (RNRC).

Ce înţelegem prin reţetă consacrată românească?

Reţeta consacrată românească reprezintă produsul alimentar fabricat cu respectarea compoziţiei utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului nr. 394/290/89/2014.

Este obligatorie înregistrarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti?

Nu, înregistrarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti nu este obligatorie, ci este voluntară.

Ce este RNRC?

RNRC este registru gestionat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) care conţine: denumirea operatorului din sectorul alimentar, datele de identificare şi de contact ale acestuia, denumirea produsului alimentar atestat, numărul atestatului din RNRC.

Care este în concret procedura de înregistrare în RNRC?

Operatorul din sectorul alimentar care doreşte să se înscrie în RNRC trebuie să depună la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti în raza căreia se realizează produsul alimentar următoarele documente, în trei exemplare:
a) opis cu documentele depuse;
b) cererea-tip pentru înregistrare în RNRC, pe cod categorie şi cod produs (prevăzută în anexa nr. 1 la Ordinul nr. 394/290/89/2014);
c) dovada că operatorul din sectorul alimentar care doreşte atestarea unui produs alimentar după o reţetă consacrată românească este autorizat/înregistrat conform cerinţelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
d) contractul de prestări de servicii cu un laborator autorizat, de terţă parte;
e) reţeta consacrată, fluxul tehnologic şi utilajele necesare fabricării reţetei;
f) schiţa spaţiului cu amplasarea echipamentelor folosite la fabricarea reţetei;
g) capacitatea de producţie a produsului obţinut conform unei reţete consacrate, exprimată în kg/l/zi;
h) certificatul de înmatriculare la registrul comerţului;
i) actul de identitate al solicitantului sau al persoanei împuternicite, în copie (art. 5 alin. 1 din Ordinul nr. 394/290/89/2014).
Reprezentanţii împuterniciţi ai MADR cu atribuţii în domeniu din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti verifică dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor Ordinului nr. 394/290/89/2014 şi comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile de la înregistrare, dacă sunt neconformităţi, adică dacă nu sunt îndeplinite anumite cerinţe de compoziţie şi a parametrilor de calitate ai produsului alimentar obţinut conform unei reţete consacrate româneşti. În situaţia în care se constată astfel de neconformităţi, operatorul poate depune completările solicitate la documentele mai sus prevăzute.
În situaţia în care se constată că documentele depuse corespund prevederilor Ordinului nr. 394/290/89/2014, reprezentanţii împuterniciţi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în aceste documente.
În situaţia în care se constată că informaţiile din documente corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare. Reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti va preleva şi va sigila o probă din produsul alimentar, pe care o va preda operatorului economic pentru verificarea conformităţii la un laborator autorizat, conform reţetei consacrate româneşti, publicată pe site-ul MADR, secţiunea “Industrie alimentară”. Contravaloarea serviciilor pentru verificarea conformităţii va fi suportată de către operatorul din sectorul alimentar care doreşte atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti.
În situaţia în care se constată că informaţiile din documente nu corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare că unitatea nu îndeplineşte condiţiile de fabricare ale produsului alimentar pentru acordarea atestatului, precum şi motivele neacordării acestuia.
Potrivit art. 5 alin. 7 din Ordinul nr. 394/290/89/2014, rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces verbal de constatare, redactat în trei exemplare, care se semnează de către reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti şi de solicitant ori de împuternicitul legal al acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de constatare redactat rămâne la solicitant, unul la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi unul se va înainta Direcţiei generale industrie alimentară, însoţit de raportul de încercare al probei analizate, dacă este conform cu datele prevăzute în documentaţia tehnică.
Direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti vor înainta Direcţiei generale industrie alimentară documentele prevăzute la art. 5 alin. 1 din Ordinul nr. 394/290/89/2014, procesul-verbal de constatare prevăzut la art. 5 alin. 7 din Ordinul nr. 394/290/89/2014 însoţit de raportul de încercare al probei analizate în original şi “Propunerea de atestare pentru înscrierea în RNRC” (art. 5 alin. 8 din Ordinul nr. 394/290/89/2014).
MADR verifică, prin personalul Direcţiei generale industrie alimentară, documentele prevăzute la art. 5 alin. 8 din Ordinul nr. 394/290/89/2014.
În cazul în care se constată că documentaţia transmisă corespunde prevederilor  Ordinului nr. 394/290/89/2014, produsul se înscrie în RNRC şi se eliberează documentul “Atestat produs alimentar obţinut conform unei reţete consacrate româneşti” (prevăzut în anexa nr. 4 la Ordinul nr. 394/290/89/2014).
În cazul în care documentele înaintate nu corespund prevederilor Ordinului nr. 394/290/89/2014, documentaţia se respinge. Direcţia generală industrie alimentară comunică, în scris, decizia de înscriere/neînscriere direcţiilor pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Reţinem şi că procedura de înregistrare în RNRC a produsului alimentar obţinut după o reţetă consacrată românească se poate relua după ce operatorul din sectorul alimentar remediază cauzele care au condus la respingerea cererii de înregistrare, în baza unei noi cereri de înregistrare.

CARTA drepturilor si obligatiilor persoanei fizice supuse verificarii fiscale .Ordinul MFP 544/2014

de

Verificarea situatiei fiscale personale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, denumita in continuare verificare fiscala, prevazuta la art. 1091 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul de procedura fiscala, reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale avand ca obiect examinarea totalitatii drepturilor si a obligatiilor de natura patrimoniala, a fluxurilor de t rezorerie si a oricaror altor elemente relevante pentru stabilirea situatiei fiscale reale a persoanei fizice verificate.

In scopul efectuarii acestor activitati organul fiscal va proceda, in principal, la:
a) solicitarea, in conditiile legii, de informatii de la autoritati si institutii publice;
b) analiza tuturor informatiilor, documentelor si a altor mijloace de proba referitoare la situatia fiscala a persoanei fizice verificate;
c) confruntarea informatiilor obtinute prin administrarea mijloacelor de proba cu cele din declaratiile fiscale depuse, conform legii, de persoana verificata sau, dupa caz, de platitorii de venit ori terte persoane;
d) solicitarea, in conditiile legii, de informatii, clarificari, explicatii, documente si alte asemenea mijloace de proba de la persoana fizica verificata si/sau de la persoane cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice;
e) discutarea constatarilor organului fiscal cu persoana fizica verificata si/sau cu imputernicitii acesteia;
f) stabilirea, daca este cazul, a diferentei de baza de impozitare, prin utilizarea metodelor indirecte prevazute de Codul de procedura fiscala, precum si a obligatiilor fiscale corespunzatoare acesteia;
g) dispunerea masurilor asiguratorii, in conditiile legii.

Durata efectuarii verificarii fiscale este stabilita de organul fiscal si nu poate fi mai mare de 6 luni, respectiv 12 luni in cazul in care sunt necesare informatii din strainatate, potrivit Codului de procedura fiscala.

Stimate contribuabil,
Pe timpul desfasurarii verificarii fiscale aveti urmatoarele drepturi:

1. Conform art. 1091 alin. (4) si (5), art. 1093, art. 102 si art. 1092 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a fi instiintat despre actiunea de verificare fiscala.

Inaintea desfasurarii verificarii fiscale, veti fi instiintat despre aceasta actiune printr-un aviz de verificare, care va fi t ransmis, in scris, de organul fiscal cu cel putin 15 zile inainte de data inceperii verificarii fiscale. Prin avizul de verificare veti fi instiintat cu privire la:
a) temeiul juridic al verificarii;
b) data de incepere a verificarii;
c) perioada ce urmeaza a fi supusa verificarii;
d) posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a verificarii;
e) locul desfasurarii verificarii si persoana de contact la care va veti prezenta;
f) informatiile si inscrisurile relevante pentru verificare. Aveti la dispozitie 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare, sub sanctiunea decaderii, sa prezentati documentele justificative in vederea clarificarii situatiei fiscale personale. Avizul de verificare se comunica potrivit dispozitiilor art. 44 din Codul de procedura fiscala si este insotit de Carta dreptur ilor si obligatiilor persoanei fizice supuse verificarii fiscale.
2. Conform art. 1093 si art. 101 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a solicita amanarea datei de incepere a verificarii fiscale. Amanarea datei de incepere a verificarii fiscale se poate face o singura data, la solicitarea scrisa a dumneavoastra, pentru motive justificate. In acest caz vi se va comunica data la care a fost reprogramata actiunea de verificare fiscala.
3. Conform art. 1092 alin. (1) si art. 106 alin. (3) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate.
Pe toata durata exercitarii verificarii fiscale aveti dreptul sa beneficiati de asistenta de specialitate sau juridica.
4. Conform art. 1092 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a solicita schimbarea locului de desfasurare a verificarii fiscale. La cererea scrisa a dumneavoastra, verificarea fiscala se poate desfasura si la:
a) domiciliul dumneavoastra, daca sunteti in imposibilitate fizica de a va deplasa;
b) domiciliul/sediul persoanei care va acorda asistenta de specialitate sau juridica, daca domiciliul acestei persoane reprezinta si sediul sau profesional. Solicitarea scrisa pentru desfasurarea verificarii fiscale la domiciliul dumneavoastra sau la domiciliul/sediul persoanei care va acorda asistenta se depune la organul fiscal inainte de data inceperii verificarii fiscale inscrisa in avizul de verificare.
5. Conform art. 1091 alin. (5) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a solicita prelungirea termenului de prezentare a informatiilor si inscrisurilor relevante pentru verificare.
Perioada de 60 de zile de la primirea avizului de verificare, prevazuta pentru prezentarea de documente justificative sau alte clarificari relevante pentru situatia dumneavoastra fiscala, poate fi prelungita cu 30 de zile, o singura data, pentru motive justificate.
6. Conform art. 1091 alin. (5) si art. 106 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a colabora la stabilirea starii de fapt fiscale si de a numi persoane pentru a furniza informatii.
Aveti dreptul sa colaborati la constatarea starilor de fapt fiscale, aveti dreptul sa dati informatii, sa prezentati inscrisuri relevante pentru verificarea fiscala, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct d e vedere fiscal, in conditiile legii. La inceperea verificarii fiscale, aveti dreptul sa numiti persoane care sa dea informatii. Daca informatiile date de dumneavoastra sau cele ale persoanei numite de dumneavoastra sunt insuficiente, atunci organul fiscal se poate adresa si altor persoane pentru obtinerea de informatii.
7. Conform art. 58 si 59 din Codul de procedura fiscala, sotul/sotia, rudele dumneavoastra si alte persoane au dreptul de a refuza furnizarea de informatii.
Sotul/Sotia si rudele dumneavoastra pana la gradul al 3-lea inclusiv pot refuza furnizarea de informatii, efectuarea de expertize, precum si prezentarea unor inscrisuri. Pot refuza sa furnizeze informatii cu privire la datele de care au luat cunostinta in exercitarea activitatii lor preotii, avoc atii, notarii publici, consultantii fiscali, executorii judecatoresti, auditorii, expertii contabili, medicii si psihoterapeutii, asi stentii persoanelor anterior mentionate, precum si persoanele care participa la activitatea profesionala a respectivelor persoane, cu exceptia informatiilor cu privire la indeplinirea obligatiilor prevazute de legea fiscala in sarcina lor, precum si a informatiilor nece sare clarificarii si stabilirii situatiei fiscale reale a contribuabililor/platitorilor cu care au avut sau au raporturi juridice. Persoanele sus-mentionate, cu exceptia preotilor, pot totusi furniza informatii, dar numai cu acordul dumneavoastra.
8. Conform art. 1091 alin. (1) si art. 98 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele si taxele aflate in cadrul termenului de prescriptie.
Perioada supusa verificarii fiscale este perioada impozabila definita de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul fiscal, cu respectarea termenului de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale.
9. Conform art. 1091, art. 105 alin. (3) si art. 1051 din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a fi verificat o singura data.
Verificarea fiscala se efectueaza o singura data pentru impozitul pe venit si pentru fiecare perioada impozabila. Prin exceptie, conducatorul organului fiscal competent poate decide reverificarea unei anumite perioade daca, de la data incheierii verificarii fiscale si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare necunoscute organel or fiscale la data efectuarii verificarilor, care influenteaza rezultatele acestora.
10. Conform art. 105 alin. (7) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a solicita legitimarea organelor de verificare fiscala.
inceperea verificarii fiscale, organul de verificare fiscala este obligat sa va prezinte legitimatia de verificare fiscala si ordinul de serviciu semnat de conducatorul activitatii de verificare fiscala.
11. Conform art. 1091 alin. (8) si art. 11 din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal.
Informatiile pe care le furnizati dumneavoastra organelor de verificare fiscala, precum si cele pe care acestea le obtin in timpul desfasurarii verificarii fiscale sunt protejate pe linia secretului fiscal.
12. Conform art. 107 din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a cunoaste rezultatele verificarii fiscale.
Aveti dreptul de a fi informat pe parcursul desfasurarii verificarii fiscale asupra constatarilor rezultate. La finalizarea verificarii fiscale, organul fiscal va prezinta constatarile si consecintele lor fiscale, acordandu-va posibilit atea de a va exprima punctul de vedere, potrivit art. 9 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, cu exceptia cazului in care bazele de impozitare nu au suferit nicio modificare in urma verificarii fiscale sau in cazul in care dumneavoastra renuntati la acest dre pt si notificati, in scris, acest fapt organelor fiscale. Data, ora si locul prezentarii concluziilor va vor fi comunicate, in scris, in timp util. Aveti dreptul sa prezentati, in scris, punctul dumneavoastra de vedere cu privire la constatarile verificarii fiscale, in terme de 3 zile lucratoare de la data incheierii verificarii fiscale. Decizia de impunere sau de incetare a procedurii de verificare fiscala vi se va comunica potrivit dispozitiilor art. 44 din Cod ul de procedura fiscala.
13. Conform art. 205, art. 206 si art. 207 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, aveti dreptul de a contesta decizia de impunere emisa in urma verificarii fiscale.
In cazul in care va simtiti lezat de rezultatul verificarii fiscale, aveti dreptul sa contestati decizia de impunere emisa cu aceasta ocazie de organul de verificare fiscala. Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde:
a) datele dumneavoastra de identificare;
b) obiectul contestatiei;
c) motivele de fapt si de drept;
d) dovezile pe care se intemeiaza;
e) semnatura dumneavoastra sau a persoanei imputernicite.
Contestatia se depune in scris, in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere emise in urma verificarii fiscale, la organul fiscal emitent al actului atacat si nu este supusa taxelor de timbru.
Pe timpul desfasurarii verificarii fiscale aveti urmatoarele obligatii:
1. Conform art. 1092 alin. (1) si art. 50 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, aveti obligatia de a va prezenta la locul, data si ora precizate in avizul de verificare.
Actiunea de verificare fiscala se desfasoara, de regula, la sediul organului fiscal. In acest scop, veti fi instiintat prin avi zul de verificare despre data, locul si persoana de contact la care sa va prezentati.
2. Conform art. 52 din Codul de procedura fiscala, aveti obligatia de a furniza informatii.
In situatia in care aveti calitatea de contribuabil potrivit Codului fiscal, dumneavoastra sau alta persoana imputernicita de dumneavoastra aveti/are obligatia prevazuta de art. 52 din Codul de procedura fiscala de a furniza organului fiscal informatiil e necesare determinarii starii de fapt fiscale.
3. Conform art. 56 din Codul de procedura fiscala, aveti obligatia de a prezenta inscrisuri.
In situatia in care aveti calitatea de contribuabil potrivit Codului fiscal, dumneavoastra sau alta persoana imputernicita de dumneavoastra aveti/are obligatia prevazuta de art. 56 din Codul de procedura fiscala de a pune la dispozitia organului fiscal registre, evidente, documente de afaceri si orice alte inscrisuri relevante pentru clarificarea starii de fapt fiscale.
4. Conform art. 57 din Codul de procedura fiscala, aveti obligatia de a permite efectuarea cercetarilor la fata locului.
Indiferent de locul unde se desfasoara verificarea fiscala, aveti obligatia de a permite functionarilor imputerniciti de organu l fiscal sa efectueze o cercetare la fata locului, precum si expertilor folositi pentru aceasta actiune intrarea acestora pe tere nuri, in incaperi si in orice alte incinte, in masura in care acest lucru este necesar pentru a face constatari in interes fiscal.
Potrivit art. 27 din Constitutia Romaniei, republicata, functionarii imputerniciti de organul fiscal si expertii folositi in actiunea de verificare nu au dreptul de a patrunde in domiciliul sau resedinta dumneavoastra decat cu acordul dumneavoastra.
In cazul in care constatarile in interes fiscal fac necesar accesul functionarilor imputerniciti de organul fiscal si al expert ilor, daca este cazul, in domiciliul sau resedinta dumneavoastra si nu sunteti de acord, accesul se poate face numai cu autorizarea instantei judecatoresti competente.
5. Conform art. 105 alin. (9) din Codul de procedura fiscala, aveti obligatia de a indeplini masurile dispuse de organul de verificare fiscala.
Aveti obligatia de a indeplini masurile prevazute in actul intocmit cu ocazia verificarii fiscale, in termenele si in conditiil e stabilite de organele de verificare fiscala.
6. Conform art. 1094, art. 111 alin. (2) si art. 119 din Codul de procedura fiscala, precum si prevederilor art. 791din Codul fiscal, aveti obligatia de a plati diferentele de impozit stabilite cu ocazia verificarii fiscale, precum si dobanzile si penalitatile aferente acestora.
Sunteti obligat sa platiti diferentele de impozit stabilite cu ocazia verificarii fiscale, precum si dobanzile si penalitatile aferente acestora.

Procedura de inscrieRe in registrul entităţilor publice 2014

de
Procedura de inscrieRe in registrul entităţilor publice 2014
Procedura de inscrieRe in registrul entităţilor publice 2014

Depunerea formularului Fişa Entităţii Publice

Art. 1.

Formularul “Fişa Entităţii Publice” şi instrucţiunile pentru completarea şi utilizarea acestuia pot fi descărcate de pe pagina web a Ministerului Finanţelor Publice, www.mfinante.ro/forexebug.html sau pot fi puse la dispoziţie de către unitatea operativă a Trezoreriei Statului la care este arondată entitatea publică. Formularul “Fişa Entităţii Publice” se completează electronic.

Art. 2.

(1) Elementele din formular se completează astfel:

– în rubrica “Tip Acţiune” entitatea publică selectează:

1. opţiunea “Preluare profil curent al Entitatii Publice” pentru a completa informaţiile referitoare la profilul curent al entităţii publice. În cadrul acestei opţiuni, la rubrica “Tip Fisa” se poate selecta:

– opţiunea “Initiala” pentru transmiterea, prin intermediul formularului “Fişa Entităţii Publice”, a informaţiilor referitoare la profilul entităţii publice dacă entitatea publică nu a mai fost anterior înregistrată în sistemul ForExeBug sau dacă i se atribuie un alt cod de identificare fiscală. În cazul în care, anterior, au mai fost transmise unul sau mai multe formulare “Fişa Entităţii Publice”, dar din partea sistemului nu a fost primit un mesaj de confirmare a înregistrării în sistem, reluarea procesului de transmitere a formularului corectat se va realiza tot prin selectarea opţiunii “Initiala” pentru rubrica “Tip Fisa”;
– opţiunea “Rectificativa” pentru a modifica informaţiile referitoare la profilul entităţii publice anterior transmise şi înregistrate în sistem, cu excepţia informaţiilor de la pct. 2. Formularul transmis trebuie să conţină absolut toate informaţiile solicitate.

2. opţiunea “Modificare profil prin Reorganizare” în cazul unei reorganizări sau a unor modificări semnificative în profilul entităţii publice. În această situaţie, entitatea publică trebuie să transmită către sistem un nou formular “Fişa Entităţii Publice”, completat integral, prin intermediul căruia să înlocuiască vechiul profil, înregistrat deja în sistemul ForExeBug, cu informaţii referitoare la noul profil rezultat în urma reorganizării. Utilizarea acestei opţiuni este obligatorie atunci când o entitate publică îşi modifică profilul, în următoarele cazuri:

a) orice modificare a sectoarelor bugetare în care operează
• anterior a operat pe un sector bugetar şi, în urma reorganizării, va opera pe un alt sector bugetar;
• anterior a operat pe un singur sector bugetar şi, în urma reorganizării, va opera pe mai multe sectoare bugetare;
• anterior a operat pe mai multe sectoare bugetare şi, în urma reorganizării, va opera pe un singur sector bugetar;
• anterior a operat pe mai multe sectoare bugetare şi, în urma reorganizării, va opera pe alte sectoare bugetare (diferite total sau parţial de cele anterior înregistrate în sistem);
b) orice modificare a informaţiilor referitoare la subordonarea ierarhică, respectiv cele din rubricile “CIF Ordonator principal de credite ierarhic superior” sau “CIF Ordonator secundar de credite ierarhic superior”;
c) orice modificare a opţiunilor selectate la subsecţiunea “Surse de finantare”.
În situaţia selectării opţiunii “Modificare profil prin Reorganizare”, rubrica “Tip Fisa” şi categoriile de opţiuni aferente (“Initiala” şi “Rectificativa”) vor fi inactive.

Secţiunea A “Informaţii generale”

a) în rubrica “Denumire Entitate Publica” se înscrie denumirea integrală, fără abrevieri, a entităţii publice, conform actului de înfiinţare a acesteia;
b) în rubrica “Denumire scurta Entitate Publica” se înscrie abrevierea denumirii entităţii publice;
c) în rubrica “CIF Entitate Publica” se înscrie codul de identificare fiscală al entităţii publice;
d) în rubrica “CIF in scop de TVA” se înscrie codul de identificare fiscală utilizat în scop de TVA;
e) în rubrica “Data infiintarii” se înscrie data calendaristică la care s-a înfiinţat entitatea publică, conform ultimului act normativ
în baza căruia entitatea publică funcţionează;
– Subsecţiunea “Temei legal”
f) în rubrica “Categorie Emitent” se selectează tipul emitentului pentru ultimul act normativ în baza căruia entitatea publică funcţionează;
g) în rubrica “Nume Emitent” se înscrie denumirea emitentului pentru ultimul act normativ în baza căruia entitatea publică funcţionează;
h) în rubrica “Categorie Act infiintare” se selectează tipul actului în baza căruia s-a înfiinţat entitatea publică;
i) în rubrica “Nume Act infiintare” se înscrie denumirea completă a ultimului act normativ în baza căruia entitatea publică funcţionează.
– Subsecţiunea “UAT”
j) în rubrica “Judet” se selectează denumirea judeţului pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea entitatea publică sau se selectează municipiul Bucureşti;
k) în rubrica “Denumirea UAT pe raza careia isi desfasoara activitatea Entitatea Publica” se selectează denumirea integrală, fără abrevieri, a unităţii administrativ-teritoriale sau a subdiviziunii unităţii administrativ-teritoriale, în cazul municipiului Bucureşti, pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea entitatea publică;
l) în rubrica “CIF UAT pe raza careia isi desfasoara activitatea Entitatea Publica” se generează automat codul de identificare fiscală al unităţii administrativ-teritoriale/subdiviziunii unităţii administrativ-teritoriale înscrise la rubrica “Denumirea UAT pe raza careia isi desfasoara activitatea Entitatea Publica”;
m) în rubrica “TIP UAT pe raza careia isi desfasoara activitatea Entitatea Publica” se generează automat tipul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea entitatea publică pe baza celor înscrise în rubrica “Denumirea UAT pe raza careia isi desfasoara activitatea Entitatea Publica”;
n) în rubrica “Judet Trezorerie” se selectează denumirea judeţului/municipiul Bucureşti, căruia îi aparţine unitatea Trezoreriei Statului la care entitatea publică are deschise conturile de cheltuieli;
o) în rubrica “Denumire Trezorerie la care Entitatea Publica are deschise conturile de cheltuieli” se selectează denumirea integrală, fără abrevieri, a unităţii Trezoreriei Statului la care entitatea publică are deschise conturile de cheltuieli;
p) în rubrica “Cod Trezorerie” se generează automat codul alocat de către Ministerul Finanţelor Publice unităţii operative a Trezoreriei Statului la care entitatea publică are deschise conturile de cheltuieli, pe baza celor înscrise în rubrica “Denumire Trezorerie la care Entitatea Publica are deschise conturile de cheltuieli”;
q) în rubricile aferente subsecţiunii “Adresa sediu social Entitate Publica” se completează adresa sediului social al entităţii publice, conform certificatului de înregistrare fiscală;

r) în rubricile aferente subsecţiunii “Adresa fiscala” se completează adresa domiciliului fiscal al entităţii publice;

Care e procedura pentru introducerea unei cereri de diVort daca sotii nu se inteleg?

de

 Divortul este reglementat de noul Cod civil la Capitolul VII, „Desfacerea casatoriei”, care stabileste ca divortul poate avea loc in urmatoarele situatii:

prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.
Divort in instanta, chiar daca sotii sunt de acord. Ce presupune?

Potrivit art. 374 din noul Cod civil, „divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie”.

Singura varianta pentru sotii care nu se inteleg este instanta de judecata

Daca, in cazul divortului prin acordul sotilor, instanta este optionala, atunci cand sotii nu ajung la un acord instanta de judecata este singura varianta pentru desfacerea casatoriei. Motivele de divort sunt prevazute de noul Cod civil:

atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Divortul pentru motive temeinice

„Instanta va pronunta divortul din culpa sotului parat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila”, se precizeaza in noul Cod de procedura civila. Mai mult chiar, conform aceluiasi act normativ, instanta poate sa pronunte divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cand numai unul dintre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese ca amandoi sunt vinovati de destramarea casatoriei.

Care sunt drepturile inspectorilor ANAF – inspectorii de control ANAF

de

Prin modificările şi completările aduse la Codul de procedură fiscală, acelaşi act normativ a prevăzut introducerea unui nou titlu, titlul VI2, cuprinzând articolul 933, cu dispoziţii privind controlul antifraudă. Conţinând regulile privind controlul operativ şi inopinat, acest articol tratează despre drepturile de control ale  inspectorilor antifraudă, cu excepţia celor din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor, în condiţiile legii.

Pune telefonul pe mine!
Pune telefonul pe mine!

Astfel, controlul operativ şi inopinat se poate efectua şi în scopul realizării de operaţiuni de control tematic care reprezintă activitatea de verificare prin care se urmăreşte constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor activităţi economice determinate.

La începerea controlului operativ şi inopinat, inspectorul antifraudă este obligat să prezinte contribuabilului legitimaţia de control şi ordinul de serviciu.

Ori de câte ori controlul operativ şi inopinat se efectuează la sediul social sau la sediile secundare ale contribuabilului, acesta se consemnează în registrul unic de control.

La finalizarea controlului operativ şi inopinat se încheie procese-verbale de control/acte de control, în condiţiile legii.

Selectarea contribuabililor pentru inspecţie fiscală

Cuprinsă în art. 100 din Codul de procedură fiscală, şi această materie a fost modificată de Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2014. În forma rezultată articolul în cauză prevede că selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale este efectuată de către organul de inspecţie fiscală competent, în funcţie de nivelul riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.

Analiza de risc reprezintă activitatea efectuată în scopul de a identifica riscurile de nedeclarare a creanţelor fiscale, de a le evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în vederea selectării contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale.

ATENŢIE! Potrivit alin. (3) al acestui articol, contribuabilul nu poate face obiecţii cu privire la procedura de selectare folosită.

In 2014 vom folosi foarte mult depunerile la instanta pe email

de

Sunt instantele pregatite pentru trecerea in aceasta etapa a tehnologiei?

Noi zicem ca da.

Daca se depune prin e-mail, data sesizarii instantei nu va fi data la care se trimite e-mail-ul, ci data la care e-mail-ul va fi inregistrat la instanta.

In acest sens sunt si dispozitiile art. 199 NCPC, care prevad ca cererea de chemare in judecata transmisa prin posta electronica sau prin inscris in forma electronica „se inregistreaza si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare”.

In consecinta, actele de procedura trimise in format electronic sunt inregistrate la data care reiese din stampila de intrare aplicata de registratura instantei, neprezentand relevanta pentru stabilirea datei cererii data sau ora la care cererea a fost expediata

Prevederi diferite se aplica si in ceea ce priveste dovada indeplinirii unui act de procedura.

Vreti sa munciti la domiciliu:Ce trebuie sa stiti

de

Posibilitatea de a lucra de acasă cu contract de muncă la domiciliu este reglementată de Codul muncii prin articolele 108-110.

Un contract individual de muncă la domiciliu poate fi:

• pe durată determinată sau nedeterminată;
• cu timp integral sau parţial, respectiv cu normă întreagă sau redusă;
• de sine stătător sau în cumul de funcţii.

Principala particularitate a contractului de muncă la domiciliu este că atribuţiile de serviciu se execută la domiciliul salariatului. De aceea, contractul pe care îl semnezi, pe lângă clauzele esenţiale ale unui contract individual de muncă, trebuie să cuprindă câteva clauze specifice:

a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;
c) obligaţia angajatorului de a asigura transportul materiilor prime şi al materialelor utilizate în activitate, precum şi al produselor finite la şi de la domiciliul salariatului.
În Codul muncii nu se prevede ca angajatorul să suporte contravaloarea materiilor prime şi a materialelor sau a cheltuielilor pe care salariatul le face în procesul muncii (spre exemplu, electricitatea consumată în utilizarea calculatorului).

În contextul în care aceste cheltuieli sunt suportate de salariat, veniturile încasate pentru prestarea muncii s-ar micşora proporţional cu facturile asociate activităţii sale. De aceea, părţile pot convine între următoarele modalităţi de gestionare a acestei situaţii privitoare la munca la domiciliu:

• Angajatorul să fie acela care procură materiile prime și materialele;
• Salariatul să fie cel care le procură, însă pe cheltuiala angajatorului;

• Salariatul să procure materiile prime și materialele pe cheltuiala lui, însă cu asigurarea unui salariu corespunzător care să îi permită aceste cheltuieli, soluţie ce poate fi aplicată şi altor cheltuieli de producţie (precum energia electrică).

Care sunt formele de executare silită împotriva unui debitor?Cazuri concrete

de

După boom-ul economic din ţara noastră, începând cu sfârşitul anului 2008 s-a declanşat criza economică care a afectat în egală măsură atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice.

Astfel, după frenezia acordării creditelor de toate tipurile de către unităţile bancare (şi nu numai), a venit şi “reversul medaliei”, concretizat în neputinţa unora dintre datornici de a-şi mai putea achita ratele scadente, astfel încât, la ora actuală, în baza titlurilor executorii de tipul contractelor de credit există o multitudine de executări silite pe rolul birourilor executorilor judecătoreşti împotriva unor astfel de debitori; există şi numeroşi debitori care au datorii către creditori (şi, ca atare, şi executări silite în multe dintre cazuri) conform unor hotărâri judecătoreşti definitive sau executorii (hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie civilă, comercială, de contencios administrativ,conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi în materie penală); de asemenea, debitele pot fi constatate şi în urma pronunţării unei hotărâri arbitrale sau a unei hotărâri judecătoreşti străine; tot astfel, debitele pot fi rezultate şi din alte titluri executorii cum ar fi cec-ul, cambia, biletul la ordin, contractele de împrumut, contractele de locaţiune, contractele de asistenţă juridică etc.

Există posibilitatea de a se apela la următoarele forme de executare silită: urmărirea asupra bunurilor mobile, urmărirea veniturilor imobilelor, precum şi urmărirea imobilelor proprietatea debitorului.

Ce presupune urmărirea bunurilor mobile ale debitorului?
Când ne referim la această formă de urmărire silită, cititorul va avea în vedere  poprirea sumelor de bani (dar şi titlurile de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale), precum şi valorificarea bunurilor mobile aflate în posesia debitorului sau deţinute de terţi (inclusiv sechestrarea autovehiculelor).
În schimb, urmărirea veniturilor imobilelor se referă la urmărirea fructelor şi veniturilor imobilelor (urmărirea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini, respectiv urmărirea veniturilor generale ale imobilelor).
În ceea ce priveşte urmărirea imobilelor proprietatea debitorului, această formă de urmărire silită nu ridică probleme întrucât are în vedere, aşa cum îi spune şi denumirea, valorificarea bunurilor imobile care sunt proprietatea debitorului.
În prezentul articol, fără pretenţia unei prezentări exhaustive, vom puncta câteva aspecte legate de urmărirea asupra bunurilor mobile, urmând ca, într-un viitor articol, să continuăm prezentarea noastră cu câteva aspecte legate de urmărirea veniturilor imobilelor şi urmărirea imobilelor proprietatea debitorului.

Urmărirea asupra bunurilor mobile

Poprirea
Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său.
În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 728 din Codul de procedură civilă, dacă este cazul.
Poprirea se poate înfiinţa şi asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanţe sunt certe şi lichide.
Se va putea popri şi creanţa cu termen ori sub condiţie. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.
Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane (terţului poprit), împreună cu încheierea de încuviinţare a executării sau un certificat privind soluţia pronunţată în dosar.
În adresa de înfiinţare a popririi i se va pune în vedere celei de-a treia persoane (terţului poprit) interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori pe care i se va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.
Despre măsura luată va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor ataşa şi copii certificate de pe încheierea de încuviinţare a executării sau de pe certificatul privind soluţia pronunţată în dosar, şi titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.
Urmărirea bunurilor mobile ale debitorului
Pentru realizarea creanţelor sale, creditorul, prin intermediul executorului judecătoresc, va putea urmări atât bunurile mobile ale debitorului aflate în posesia acestuia, cât şi pe cele deţinute de alte persoane (de terţi).
Creditorul poate indica bunurile mobile asupra cărora ar voi să se facă executarea. Dacă executorul judecătoresc apreciază că prin valorificarea acestor bunuri nu se asigură realizarea drepturilor creditorului, el va urmări şi alte bunuri.
Care sunt bunurile considerate aparţinand debitorului şi care pot fi urmărite de către executorul judecătoresc?
Bunurile mobile aflate în locul care constituie domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul social sau punctul de lucru al debitorului se prezumă, până la proba contrară, că aparţin debitorului.
În cazul în care se afirmă că unele bunuri aparţin altei persoane, dar drepturile acesteia nu rezultă din înscrisuri cu dată certă, executorul va sechestra si bunurile respective, însă va face menţiune în procesul-verbal de sechestru despre drepturile pretinse.
Asa cum deja am arătat anterior, sechestrul se va putea aplica şi asupra bunurilor aparţinând debitorului, dar deţinute de un terţ, afară numai dacă acesta din urmă nu recunoaşte că bunurile aparţin debitorului urmărit. Dacă terţul recunoaşte că bunurile aparţin debitorului, este obligat să declare dacă le deţine în temeiul vreunui titlu şi să înmâneze executorului o copie certificată a acestuia, dacă este cazul.
În schimb, dacă terţul deţinător nu recunoaşte că bunurile aparţin debitorului, dar creditorul pretinde şi face dovada că bunurile respective sunt ale acestuia, instanţa de executare va putea, prin încheiere definitivă, dată cu citarea în termen scurt a părţilor, să îl autorizeze pe executor să continue aplicarea sechestrului.
În cadrul procedurii de urmărire a unui autovehicul, proprietatea debitorului, executorul judecătoresc poate dispune sechestrarea acelui bun, făcând menţiunea acestei măsuri şi pe certificatul de înmatriculare, precum şi pe cartea de identitate a autovehiculului respectiv.
Autovehiculul va fi sechestrat prin aplicarea de sigilii sau dat în depozitul unei persoane alese cu precădere de către creditor.
Organul de poliţie rutieră va putea opri în trafic autovehiculul sechestrat şi va proceda la ridicarea certificatului de înmatriculare, a cărţii de identitate, punând în vedere conducătorului autovehiculului că bunul este sechestrat şi să se prezinte într-un termen rezonabil la executorul judecătoresc.

Reţinem şi că autovehiculul supus sechestrului va putea fi folosit de către debitor până la valorificare, dacă acesta depune sau remite executorului judecătoresc o poliţă de asigurare negociabilă, la o sumă asigurată cel puţin egală cu valoarea de asigurare a autovehiculului.

Primiti un card bancar gratis sau nu-l folositi niciodata, nu aveti nimic de platit? Vedeti aici

de

Nu putini sunt cei care, in diverse imprejurari, isi fac un card bancar sau il accepta in cadrul unei promotii, pentru ca li se spune ca e gratis. Card pe care nu-l folosesc niciodata, dar la un moment dat, dupa un an sau doi, afla ca au datorii de sute de lei la banca. La fel se intampla cu cardurile de salarii abandonate in momentul concedierii sau schimbarii locului de munca. Oamenii uita sa-l inchida, insa banca va continua sa perceapa comisioane si dobanzi, astfel ca dupa ceva timp oamenii se trezesc cu noi datorii pe card, desi nu l-au mai folosit.

Cum functioneaza un card si cand devine activ

In primul rand, trebuie sa stiti ca un card de debit devine activ din momentul semnarii contractului cu banca. Asadar, nu este nevoie ca acesta sa fie activat, ca in cazul unui card de credit.

Un alt lucru pe care trebuie sa-l stiti este ca banca este obligata sa va informeze lunar despre activitatea aferenta respectivului card, printr-un extras de cont, conform prevederilor contractului semnat: fie un extras electronic, ce poate fi consultat pe e-mail sau pe internet, pe site-ul bancii, prin serviciul de internet banking sau mobile banking, fie pe hartie, trimis prin posta.

In momentul in care ati semnat contractul aferent cardului, ati optat pentru una dintre modalitatile de transmitere a extrasului de cont.

In ceea ce priveste dobanzile aferente cardului si ceea ce vi s-a spus, ca nu veti avea de platit nimic, cel mai probabil a fost vorba de o oferta de utilizare gratis a cardului, pe o anumita perioada, de cateva luni. Orice serviciu, inclusiv cel financiar aferent unui card, are niste costuri ce trebuie platite de clienti. Aceste costuri ar trebui sa figureze, de asemenea, in contractul pe care l-ati semnat.

Cine este responsabil cu informarea?

In ceea ce priveste responsabilitatea bancii, aceasta ar fi trebuit, intr-adevar, sa va contacteze, in momentul in care a vazut ca este vorba de un card nefolosit timp de mai multe luni si sa va anunte despre datoria pe care o aveti, pentru a se asigura ca sunteti informata corect cu privire la acest serviciu.

Aceasta insa nu intra in obligatia legala a bancii, ci este un aspect ce tine de calitatea serviciilor si de relatia cu clientii.

In mod legal, conform conditiilor de afaceri ale bancii, adica regulamentul de utilizare a unui cont bancar, pe baza caruia functioneaza cardul, respectivul cont devine inactiv (dormant, in termeni bancari) dupa o anumita perioada stabilita de banca.

Problema este ca la unele banci, clientul este instiintat prin afisare la unitatile bancii ca respectivul cont a devenit inactiv. Banca poate percepe dobanzi si comisioane si unui cont inactiv si-l poate inchide fara sa anunte clientul.

Pentru a va lamuri cu privire la conditiile specifice ale bancii care v-a emis cardul, consultati, asadar, atat contractul pe care l-ati semnat, cati si documentul privind conditiile de derulare a operatiunilor bancare

Daca suna cineva si spune ca e de la o firma de recuperare credite, ce fac?

de

„Parintii mei au facut un imprumut la o banca in 2007, au platit rata pe luna vreo 3 ani, dupa care sediul bancii sa inchis din oras, mama fiind sigura ca a terminat achitarea bancii. Pana anul acesta nu am primit nici o sesizare, nimic.

 

A sunat un domn la inceputul lunii spunand ca este de la o firma de recuperari si a spus ca figurez in baza lor cu aceeasi suma imprumutata si ia dat mamei 2 numere de cont sa depuna o suma. Nu am lasat-o sa depuna nici o suma.

I-am trimis acelui domn chitantele ca am platit banca, dar a sunat iar si a spus sa depuna bani in contul respectiv ca sa nu ajunga la executare silita, ei nefacand socoteala la chitante. Ce sa fac? Sa depun bani in cont?”

 

 

Raspuns

„Ati facut bine ca nu ati depus niciun ban in contul pretinsului recuperator, intrucat este posibil sa fiti tinta unei tentative de inselaciune. Oricine poate suna si sa se dea drept recuperator de credite.

Inainte de a depune orice suma intr-un cont, verificati mai intai cine este respectiva persoana, iar apoi cereti dovezi ca este intr-adevar reprezentantul unei firme de asigurari. Puteti verifica acest lucru deplasandu-va chiar la sediul firmei sau cerand informatii de la banca sau alte autoritati.

 

Apoi cereti si dovezi, prin posta sau e-mail, cu privire la datoria pe care o aveti. Luati legatura si cu banca pentru a verifica situatia de fapt. Doar daca sunteti sigura ca vorbiti cu un reprezentant al unei firmei de recuperare si dupa ce verificati documentele care certifica datoria, puteti incepe sa va platiti datoria, daca exista

 

Taxa de securitate impusa de Guvern firmelor

de

De ce sa plateasca firmele o evaluare efectuata sub forma unui control? Practic, evaluatorul vine mai intai sa vada daca sistemele de securitate pe care eu ca firma le am sunt eficiente si apoi imi cere sa le optimizez. De ce trebuie sa plateasca firmele aceste controale? De ce n-o face statul din amenzile pe care le incaseaza, asa cum se plateste orice corp de control? In plus, de unde sa stiu eu ca firma ce mi se cere? Ne trebuie mai multe informatii. Managerii trebuie sa stie care sunt normele de securitate. Aceste informatii nu sunt cuprinse in niciunul din actele normative mentionate si in nicio anexa a acestora. Ce vin ei sa controleze?”, a declarat Nedelcu pentru Curierul National.

Legat de inexistenta unor norme clare, care sa ajute managerii sa se poata conforma, consultantul in afaceri a dat cateva exemple clare. “In actele normative se face referire la faptul ca toate societatile comerciale, si nu numai, trebuie sa-si asigure bunurile si valorile. Cum trebuie sa se faca acest lucru? Cum pot eu sa-mi asigur imprimanta? Sa pun o camera video sau sa-mi leg cainele cu lesa de ea? Daca am un punct de lucru, e suficient sa pun gratii si o alarma? Un sistem de alarma si asigurarea CASCO pentru masina sunt suficiente, daca masina este bunul firmei? Sau trebuie sa am si garaj? In lege nu scrie nimic. Mediului de afaceri nu i se spune ce i se cere. Ce vin evaluatorii sa controleze?”, a mai spus Nedelcu.

Intrebat ce parere are despre faptul ca, pana in prezent, Politia Romana a atestat 198 de evaluatori de risc la securitatea fizica, consultantul a afirmat ca “vor fi mari probleme in tara”. “Am vazut lista evaluatorilor din Registrul Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizica. Majoritatea sunt in Bucuresti si foarte putini in provincie. Cum si in cat timp vor reusi sa faca evaluarea tuturor firmelor? Vor fi mari probleme in tara”, a afirmat consultantul.

Cum se desfasoara controlul fiscal in 2014 ? TOTUL AICI

de

 Inspectorii antifrauda fiscala, care au preluat inca de anul trecut atributiile comisarilor din Garda financiara, efectueaza doua tipuri de control: curent si tematic, se precizeaza in HG nr. 520/2013 privind organizarea si functionarea ANAF.

Potrivit actului normativ, controlul curent se executa operativ si inopinat, pe baza legitimatiei de control, a insignei si a ordinului de serviciu permanent. Aceste verificari pot fi facute in toate spatiile in care se produc, se depoziteaza sau se comercializeaza bunuri si servicii ori se desfasoara activitati comerciale, pentru prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care sunt interzise de legea romana sau cea comunitara.

De asemenea si controlul tematic se executa in baza legitimatiei de control si a insignei, insa mai este nevoie si de un ordin de control tematic prin care se stabilesc obiectivele de verificat, entitatile supuse controlului, perioada asupra careia se efectueaza verificarea, durata si momentul declansarii.

Pentru prevenirea actelor si faptelor de evaziune si frauda fiscala, inspectorii antifrauda efectueaza controlul operativ si inopinat, cu privire la urmatoarele aspecte cuprinse in OUG nr. 74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii ANAF:

respectarea actelor normative in scopul prevenirii, descoperirii si combaterii oricaror acte si fapte de evaziune fiscala si frauda fiscala si vamala;
respectarea normelor de comert, urmarind prevenirea, depistarea si inlaturarea evaziunii fiscale si fraudelor fiscale si vamale;
modul de producere, depozitare, circulatie si valorificare a bunurilor, in toate locurile si spatiile in care se desfasoara activitatea operatorilor economici;
participarea, in colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere si institutii specializate, la actiuni de depistare si combatere a activitatilor ilicite care genereaza fenomene de evaziune si frauda fiscala si vamala.

Cum realizeaza inspectorii antifrauda controlul?

Prevederile deja existente referitoare la controlul operativ si inopinat au fost completate recente cu noi reguli, care detaliaza modul in inspectorii antifrauda trebuie sa efectueze acest control. Noutatile au fost introduse prin OUG nr. 8/2014 care a modificat Codul de procedura fiscala.

Conform noilor reglementari, controlul operativ si inopinat se efectueaza de catre inspectorii antifrauda, cu exceptia celor din cadrul Directiei de combatere a fraudelor.

De asemenea, OUG nr. 8/2014 stabileste ca acest control se poate efectua si in scopul realizarii de operatiuni de control tematic care reprezinta activitatea de verificare prin care se urmareste constatarea, analizarea si evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor activitati economice determinate.

Contribuabilii care sunt supusi unui control operativ si inopinat trebuie sa stie ca, la inceperea controlului, inspectorii antifrauda sunt obligati sa le prezinte acestora legitimatia de control si ordinul de serviciu, se mentioneaza in noile reglementari.

In plus, ori de cate ori controlul operativ si inopinat se efectueaza la sediul social sau la sediile secundare ale contribuabilului, acesta se consemneaza in registrul unic de control.

La finalizarea controlului operativ si inopinat se incheie procese-verbale de control/acte de control.

Documentele pe care inspectorii le intocmesc in cadrul controlului

Asa cum se mentioneaza si in noile reglementari, inspectorii antifrauda incheie la finalul controlui procese verbale sau alte acte de control, prin care stabilesc situatia fiscala a contribuabilului, constata si sanctioneaza contraventiile.

Conform Ordinului ANAF nr. 3721/2013, in activitatea de control, inspectorii antifrauda utilizeaza urmatoarele tipuri de documente:

procesul verbal – se intocmeste cu ocazia controlului curent, operativ si inopinat sau a controlului tematic, pentru constatarea unor situatii faptice si documentare existente la un moment dat, pentru stabilirea starii de fapt fiscale, precum si pentru constatarea unor imprejurari privind savarsirea unor fapte penale.
procesul verbal de ridicare/restituire de inscrisuri – se completeaza de catre inspectorii antifrauda cu ocazia ridicarii/restituirii de documente si/sau inscrisuri, in conditiile legii.
procesul verbal de sigilare/desigilare – se intocmeste de inspectorii antifrauda cand exista indicii ca in locurile de productie, depozitare, comercializare sau pe timpul transportului se gasesc bunuri sau produse a caror provenienta nu este legala sau a caror fabricatie este interzisa de lege sau se produce fara autorizatie, iar actiunea de control nu poate fi finalizata, urmand a fi continuata ulterior; exista posibilitatea ca documentele, inscrisurile, bunurile necesare efectuarii controlului sa fie sustrase, distruse ori nu se poate face un inventar al acestora in vederea ridicarii/retinerii acestora; in activitatile de monitorizare a transporturilor de bunuri; in alte cazuri in care se impune sigilarea, in conditiile legii.
invitatia – prin acest act contribuabilul este invitat si ii sunt solicitate lamuriri/inscrisuri de catre inspectorii antifrauda, la sediul acestora, in situatiile in care se impune efectuarea/continuarea controlului ori controlul nu a putut fi efectuat la sediul social, domiciliul fiscal sau un sediu secundar al contribuabilului si nici intr-un loc stabilit de comun acord cu contribuabilul. Odata cu solicitarea prezentei contribuabilului la sediul Directiei Generale/Regionale Antifrauda Fiscala, prin formularul „Invitatie” sunt solicitate registre, documente de afaceri si orice alte inscrisuri.
nota explicativa – prin acest document se solicita explicatii scrise reprezentantului contribuabilului, oricarui angajat al acestuia sau oricarei persoane implicate in savarsirea faptelor constatate, care sa contribuie la stabilirea unor elemente relevante din activitatea contribuabilului, ce pot influenta constatarile sau pentru clarificarea unor cauze si/sau imprejurari.

Pe langa aceste documente, inspectorii antifrauda mai pot intocmi „Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor” cod ANAF 14.13.22.99/7, aprobat prin Ordinul ANAF nr. 3494/2013.

Inspectorii antifrauda pot confisca veniturile din activitati nelegale

Pe langa operatiunile de control, inspectorii antifrauda fiscala, in indeplinirea atributiilor, au dreptul sa desfasoare si o serie de activitati specifice. Conform OUG nr. 74/2013, acestia pot:

sa verifice respectarea reglementarilor legale privind circulatia marfurilor pe drumurile publice, pe cai ferate si fluviale, in porturi, gari, autogari, aeroporturi, interiorul zonelor libere, in vecinatatea unitatilor vamale, antrepozite, precum si in alte locuri in care se desfasoara activitati economice;
sa verifice legalitatea activitatilor desfasurate, existenta si autenticitatea documentelor justificative in activitatile de productie si prestari de servicii ori pe timpul transportului, depozitarii si comercializarii bunurilor si sa aplice sigilii pentru asigurarea integritatii bunurilor;
sa confiste bunurile a caror fabricatie, depozitare, transport sau desfacere este ilicita, precum si veniturile realizate din activitati comerciale ori prestari de servicii nelegale si sa ridice documentele financiar-contabile si de alta natura care pot servi la dovedirea contraventiilor sau a infractiunilor;
sa dispuna luarea masurilor asiguratorii ori de cate ori exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda, sa isi instraineze ori sa isi risipeasca patrimoniul, iar daca in desfasurarea activitatii specifice constata imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala in domeniul evaziunii fiscale, sa sesizeze organele de urmarire penala;
sa legitimeze si sa stabileasca identitatea administratorilor entitatilor controlate, precum si a oricaror persoane implicate in savarsirea faptelor de frauda si evaziune fiscala si vamala constatate si sa solicite acestora explicatii scrise;
sa retina documente, sa solicite copii certificate de pe documentele originale, sa preleveze probe, esantioane, mostre si alte asemenea specimene si sa solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizarii actului de control.
sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile corespunzatoare;
sa aplice masurile prevazute de normele legale, sa verifice din punct de vedere fiscal, sa documenteze, sa intocmeasca acte de control operativ planificat sau inopinat privind rezultatele verificarilor, sa aplice masurile prevazute de normele legale si sa sesizeze organele competente in vederea valorificarii constatarilor;
sa opreasca mijloacele de transport pentru verificarea documentelor de insotire a bunurilor si persoanelor transportate;
sa solicite date sau documente, de la orice entitate privata si/sau publica, in scopul instrumentarii si fundamentarii constatarilor cu privire la savarsirea unor fapte care contravin legislatiei in vigoare in domeniul financiar fiscal si vamal;
in timpul exercitarii atributiilor de serviciu sa poarte uniforma, sa pastreze, sa foloseasca si sa faca uz de armamentul si mijloacele de aparare din dotare, in conditiile legii;
sa utilizeze mijloacele auto purtand insemne si dispozitive de avertizare sonore si luminoase specifice, in conditiile legii;
sa constituie si sa utilizeze baze de date, inclusiv ale altor institutii publice, necesare pentru prevenirea evaziunii fiscale, infractiunilor economico-financiare si a altor fapte ilicite in domeniul fiscal si vamal;
sa efectueze verificari necesare prevenirii si descoperirii faptelor de frauda si evaziune fiscala si vamala.

Tematica noua pentru admiterea in INM in 2014

de

Tematica si bibliografia concursurilor de admitere la INM si admitere in magistratura 2014

1.    Drept civil

Incepand cu sesiunea 2013 a celor doua concursuri de admitere, tematica si bibliografia aprobate pentru disciplina Drept civil s-au bazat integral pe Noul Cod civil (NCC).

In mod firesc, s-a decis ca si pentru sesiunea 2014 tematica si bibliografia la aceasta disciplina sa aiba in vedere exclusiv NCC.
Dl. prof. univ. dr. Gabriel BOROI a prezentat punctul de vedere al catedrei de Drept civil si Drept procesual civil, propunand ca si in acest an tematica si bibliografia la disciplina Drept civil sa ramana partial diferentiate intre cele doua concursuri, tematica pentru admiterea in magistratura urmand a include, ca si in 2013, aspecte referitoare la raporturile de familie.

Totodata, dl. prof. Gabriel BOROI a precizat faptul ca pentru sesiunea 2015 ar trebui sa se aiba in vedere diversificarea tematicii de Drept civil a admiterii la INM, in sensul includerii unor aspecte relative la raporturile de familie, astfel incat cele doua tipuri de concurs sa aiba tematici si subiecte de concurs comune si la aceasta disciplina.

In ceea ce priveste modificarile propuse la aceasta disciplina, s-a aratat ca ele vor viza in principal detalierea/precizarea aspectelor vizate de unele institutii (ex. posesia – fara uzucapiune) sau clarificarea nelamuririlor exprimate anterior de candidati (in anexa, tematica si bibliografia propuse pentru admiterea la INM si admiterea in magistratura, sesiunea 2014).

2.     Drept procesual civil

In 2013 solutia adoptata pentru aceasta disciplina a fost una diferentiata:
–     in cazul admiterii la INM s-a optat pentru includerea atat a unor institutii care sa fie abordate conform NCPC, cat si a unor institutii abordate conform vechii reglementari;
–     in cazul admiterii in magistratura tematica s-a raportat exclusiv la NCPC.

Dna director Octavia SPINEANU-MATEI a precizat faptul ca in cadrul intalnirii din 2013, pentru a raspunde ingrijorarilor legate de absenta sau insuficienta doctrinei privitoare la noua reglementare, au fost date asigurari ca in procesul de elaborare a subiectelor se va urmari ca rezolvarea acestora sa fie posibila pe baza cunoasterii aprofundate a dispozitiilor NCPC, asigurari care au fost respectate, nefiind exprimate nemultumiri ale candidatilor cu privire la acest aspect.

In acest context, s-a decis in unanimitate ca pentru sesiunea 2014 tematica si bibliografia la disciplina Drept procesual civil sa se raporteze integral la NCPC, urmand a fi comune pentru ambele concursuri (in anexa, tematica si bibliografia propuse pentru admiterea la INM si admiterea in magistratura, sesiunea 2014).

3.     Drept penal si Drept procesual penal

Domnul judecator Stefan PISTOL a luat cuvantul, formuland unele precizari privind sistemul INM de pregatire a auditorilor de justitie din anul I la aceste discipline: inca din anul universitar 2012-2013 s-a procedat la abordarea in paralel a vechii si noii reglementari, in vreme ce pregatirea in anul universitar 2013-2014 are in vedere exclusiv NCP si NCPP. Pentru anul universitar 2014-2015 studiul practic va fi intensificat, fara reluarea notiunilor teoretice.

Avand in vedere cele expuse, dl. judecator Stefan PISTOL a prezentat punctul de vedere al catedrei de Drept penal si Drept procesual penal, propunand abordarea institutiilor din tematica celor doua concursuri exclusiv pe baza Noilor coduri.
In concret, propunerea catedrei este aceea de a pastra, in principiu, tematicile sesiunii 2013, urmand insa a le aborda din perspectiva Noilor coduri, evitandu-se includerea unor institutii care sa ridice dificultati de asimilare (ex. tehnici de ancheta).
In acelasi sens au fost si opiniile comunicate INM, anterior intalnirii, de catre facultatile de drept din cadrul Universitatii Tibiscus din Timisoara, Universitatii Romano-Germane din Sibiu si Facultatii de drept din Cluj a Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir, Bucuresi, fiind formulate inclusiv propuneri de includere in tematica a unor institutii care prezinta aspecte de totala noutate (ex. camera preliminara).

In cadrul intalnirii au exprimat opinii in acelasi sens si reprezentantii Universitatii din Pitesti, Universitatii Titu Maiorescu din Bucuresti si Universitatii Nicolae Titulescu din Bucuresti, apreciindu-se insa necesar ca subiectele sa se bazeze in principal pe coduri, in conditiile in care nu exista inca doctrina si jurisprudenta bazate pe noile reglementari.

Cu privire la acest aspect, doamna director Octavia SPINEANU-MATEI a subliniat principalele argumente in sensul solutiei propuse anterior:
–     pregatirea din cadrul INM este una practica, cursurile auditorilor de justitie nereluand abordarea teoretica a materiilor;
–     INM trebuie sa aiba in vedere interesul sistemului judiciar, acela de a recruta persoane capabile sa se adapteze rapid si sa se pregateasca inclusiv prin studiu individual, una dintre calitatile unui bun practician fiind capacitatea ridicata de adaptare la modificarile legislative intervenite in cursul carierei;
–     rezolvarea subiectelor nu va pretinde candidatilor interpretari foarte sofisticate, ci o buna cunoastere a codurilor.

In ceea ce priveste includerea in tematica a unor institutii noi sau cu privire la care exista interpretari diferite, s-au formulat urmatoarele precizari:
–     pot fi incluse institutiile noi importante, atata timp cat rezolvarea subiectelor privitoare la acestea este posibila pe baza codurilor;
–     nu pot fi excluse la acest moment toate institutiile cu potential de controversa insa, in masura in care pana la momentul anuntarii concursului aspectele controversate nu vor fi fost lamurite fie in urma unui recurs in interesul legii, fie printr-o hotarare prealabila, comisiilor de elaborare a subiectelor le revine obligatia regulamentara de a nu elabora subiecte controversate.

Dl. judecator Stefan PISTOL a subliniat din nou faptul ca nu se intentioneaza propunerea unei tematici mai ample decat cea din sesiunea anterioara (ex. in partea speciala vor fi incluse, in principiu, aceleasi infractiuni, intervenind numai redenumirea/recalificarea acestora, acolo unde este cazul).

Avand in vedere solutia propusa si agreata de participanti, s-a propus parcurgerea si discutarea, ca reper orientativ, a tematicii propuse la cele doua discipline pentru examenul de absolvire a INM, sesiunea 2014, tematica elaborata din perspectiva noilor reglementari.

In ceea ce priveste tematica la disciplina Drept procesual penal, dl. judecator Stefan PISTOL a pus in discutie propunerea de introducere in tematica sesiunii 2014 a unor institutii care nu sunt foarte ample:
–     contestatia in anulare, deoarece este o cale de atac prin care se solutioneaza situatii nereglementate in recurs, fiind o procedura ce trebuie cunoscuta de catre auditori de justitie inca de la intrarea la INM;
–     redeschiderea procesului penal in cazul judecatii in lipsa persoanei condamnate.

Propunerea a fost acceptata de catre participanti.

S-a reiterat faptul ca, in masura in care vor exista aspecte controversate cu privire la unele din institutiile incluse in tematica, acestea vor fi evitate cu prilejul elaborarii subiectelor.

Dna director Octavia SPINEANU-MATEI a mentionat faptul ca aceleasi ingrijorari au fost exprimate si de auditorii de justitie care urmeaza sa sustina examenul de absolvire, sesiunea 2014, solutia propusa de Consiliul Stiintific al INM fiind aceea ca auditorii sa realizeze un inventar al problemelor controversate, ce va fi pus la dispozitia comisiei de elaborare a subiectelor.

In acelasi sens, INM a adresat facultatilor de drept invitatia de a semnala problemele cu potential de controversa, observatiile facultatilor urmand a fi puse la dispozitia comisiei de elaborare a subiectelor.

In continuare s-a procedat la parcurgerea si discutarea tematicii in materie penala si procesual penal, tematica elaborata din perspectiva noilor reglementari (in anexa, tematica si bibliografia propuse pentru admiterea la INM si admiterea in magistratura, sesiunea 2014, in forma rezultata in urma dezbaterilor si analizarii sugestiilor primite).

In final, s-a propus ca tematica si bibliografia sesiunii 2014 la disciplinele Drept penal si Drept procesual penal sa fie comune pentru ambele concursuri.

Ce pot sa fac daca am fost raportat la Biroul de Credit fara sa fiu anuntat

de

Daca descoperiti, atunci cand aplicati pentru un nou credit, ca ati fost raportat la Biroul de Credit pentru datorii mici, aferente unor conturi sau carduri, de care nu stiati si fara sa fiti anuntati in prealabil de banca, luati legatura cu banca pentru rezolvarea problemei. O relatie corecta client-banca este in beneficiul tuturor, de aceea, chiar daca banca a procedat corect atunci cand v-a raportat, intrucat aveati datorii, situatia din Biroul de Credit se poate corecta.

 

1. Inainte de a fi raportati, clientii sunt contactati prin toate mijloacele disponibile (scrisoare, e-mail, telefonic, sms). Se genereaza notificarea scrisa cu privire la raportare cu cel putin 15 zile inainte.

2. Se solicita corectarea informatiilor in Biroul de Credit numai daca din cauza unor erori operationale sau daca informatiile raportate nu sunt conform realitatii.

 

Probleme cu banca? Faceti aici o reclamatie si noi va ajutam este sloganul BNR

Detinerea cainilor periculosi sau agresivi:O POVARA

de

In cadrul actului normativ se arata:

In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin caini periculosi se intelege cainii apartinand urmatoarelor rase, grupate in doua categorii, dupa cum urmeaza:

 

  • categoria I: cainii de lupta si de atac, asimilati prin caracterele morfologice cu caini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog si metisii lor;
  • categoria a II-a: cainii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobanesc Caucazian, Cane Corso si metisii lor.

Prin caini agresivi se intelege:

  • orice caine care, fara sa fie provocat, musca sau ataca persoane ori animale domestice in locuri publice sau private;
  • orice caine care participa la lupte intre caini sau care a fost antrenat in acest scop.

Nu intra in categoria cainilor agresivi:

  • orice caine care ataca sau musca o persoana care a patruns fara drept, in orice mod, intr-o proprietate privata sau publica protejata de acel caine;
  • orice caine folosit de unitatile de politie, de jandarmerie, de alte unitati militare, de unitatile vamale sau de serviciile publice de securitate, protectie si paza, care, aflandu-se in misiune, a atacat sau a muscat o persoana.

 Obligatiile detinatorilor de caini si conditiile detinerii acestora

Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  •  sa aiba varsta minima de 18 ani;
  • sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
  • sa nu fi fost condamnati pentru savarsirea unei infractiuni contra persoanei.

Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor au obligatia sa inregistreze cainii la Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, si sa inscriptioneze in mod vizibil, la intrarea in apartament sau in imobil ori pe imprejmuirea aferenta imobilului respectiv, avertismentul „Caine periculos” sau, dupa caz, „Caine agresiv”, printr-o placuta avand dimensiunile de cel putin 15 x 25 cm.

Proprietarii de caini au obligatia sa depuna la sediul politiei in a carei raza este situat imobilul in care este detinut cainele o adeverinta in fotocopie, eliberata de Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, din care sa rezulte incadrarea cainelui in categoriile prevazute, precum si o declaratie pe propria raspundere cuprinzand urmatoarele date:

  •  numarul de identificare al cainelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
  • efectuarea vaccinarii antirabice si a rapelurilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
  • efectuarea sterilizarii cainilor din categoria I;
  • existenta unei asigurari de raspundere civila pentru eventualele pagube produse de cainii din categoria I.

In cazul schimbarii adresei imobilului proprietarii de caini au obligatia sa depuna in termen de 48 de ore, la sediul politiei in a carei raza se afla noua adresa, documentele prevazute anterior.

 

Pierderea sau decesul unui caine, precum si instrainarea cainilor incadratiin categoria a II-a vor fi declarate in termen de 48 de ore la sediul politiei in a carei raza se afla imobilul de detinere al cainelui.

Vreau sa rup logogda.Ce fac?

de

Un aspect important îl reprezintă faptul că pentru valabilitatea logodnei nu se impune ca logodnicii să conviețuiască în fapt.
Valabilitatea logodnei presupune, exceptând avizul medical și autorizarea instanței de tutelă în situația în care una din părți este minoră, îndeplinireav următoarelor cerințe:

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ef3CtzXTV4b

– consimțământul părților care trebuie să fie liber exprimat, neviciat prin eroare, dol, violență, să fie exprimat personal (reprezentarea nu este permisă) și simultan de logodnici;
– vârsta matrimonială – fiecare parte să aibă cel puțin 18 ani sau 16, dacă există motive temeinice cu avizul instanței de tutelă. Acordul instanței de tutelă se obține prin introducerea unei cereri la judecătoria din raza de domiciliu, prin care se precizează motivele de fapt pentru care un minor este necesar să se căsătorească.
– lipsa impedimentelor: existența unei căsătorii nedesfăcute, calitatea de rudă a părților în linie dreaptă sau până la gradul IV inclusiv, alienația sau debilitatea mintală, identitate de sex.
Logodnicii au drepturi și obligații egale, iar bunurile dobândite împreună pe perioada logodnei constituie bunuri proprietate pe cote-părți. Copii născuți dintr-o relație de logodnă au statutul de copii din afara căsătoriei.
Logodna poate fi oricând ruptă de oricare dintre logodnici fără a fi necesară vreo formalitate. În cazul ruperii logodnei, darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepția darurilor obișnuite, sunt supuse restituirii. Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea încheierii căsătoriei, precum și pentru orice alte prejudicii cauzate. Partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri. Poate fi considerată abuzivă ruperea logodnei cu puțin timp înainte de data stabilită pentru celebrarea căsătoriei, după o conviețuire faptică a logodnicilor pe o perioadă îndelungată de timp, după ce au fost distribuite invitațiile de nuntă, după ce s-au efectuat cheltuielile necesare pregătirii nunții, după ce au fost depuse actele la ofițerul stării civile. Infidelitatea unuia dintre logodnici, ce constituie cauză a ruperii logodnei, nu poate fi apreciată ca având caracter abuziv dacă nu se dovedește că infidelitatea exista anterior logodnei și cu toate astea s-a încheiat logodna.
Despăgubirile constau în plata de către partea aflată în culpă a cheltuielilor făcute sau contractate în vederea încheierii căsătoriei.


Se pot acorda despăgubiri și pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a atingerii aduse demnității, onoarei unui logodnic, sănătății fizice sau psihice a acestuia. La baza acordării despăgubirilor stă răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, prevăzută de art. 1357 alin.1 NCC. Răspunderea poate fi antrenată și în sarcina persoanei care, în mod culpabil, determină pe unul dintre logodnici să pună capăt logodnei (de exemplu soacrele..).
Terții care au achitat sau contractat anumite cheltuieli în vederea căsătoriei logodnicilor pot cere logodnicului culpabil repararea prejudiciului. Acțiunea în răspundere civilă pentru prejudiciul patrimonial suferit poate fi antrenată și la cererea părinților unuia dintre logodnici, care dovedesc ajutorul material oferit ca urmare a încheierii logodnei.

Termenul de prescripție în care poate fi introdusă această acțiune este de un an de la ruperea logodnei. Prescripția poate fi invocată, potrivit art. 2513 NCC, numai în primă instanță, prin întâmpinare sau cel târziu la primul termen de judecată cu părțile legal citate. Competența revine judecătoriei dacă valoarea prejudiciului este sub sau egală cu 500.000 lei, sau tribunalului dacă valoarea este mai mare.

Bonurile de casa in 2014

de

Problema inregistrarilor contabile pe baza de bon fiscal precum si implicatiile fiscale aferente au fost subiectul multor schimbari legislative in ultimii ani. Deducerea TVA de pe bon se poate face daca valoarea bonului inclusiv TVA este sub 100 euro si bonul are tiparit codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului. Daca bonul fiscal are o valoare mai mare de 100 euro sau nu are tiparit codul de inregistrare in scopuri de TVA, nu se poate deduce TVA. In acest caz, trebuie solicitata de la furnizor o factura. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea in euro a valorii bonului este cursul valabil la data emiterii bonului.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4yXbe29GDaw

La bonurile de combustibil dreptul de deducere depinde de utilizarea integrala/partiala a autoturismului in derularea activitatii firmei. Exista drept de deducere integrala a combustibilului in situatia cand se poate face dovada ca autoturismul este utilizat exclusiv in scopul activitatilor economice. In caz contrar, dreptul de deducere este de 50%. Mai trebuie mentionat ca la 14 martie 2013 si-au incetat aplicabilitatea prevederile referitoare la justificarea deducerii TVA pentru carburantii auto pe baza bonurilor fiscale, indiferent de valoarea acestora, emise conform OUG nr.28/1999, in conditiile in care acestea erau stampilate si aveau inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.

De asemenea, in declaratia 394 nu se inscriu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate conform prevederilor art. 155 alin. (11), (12) si (20) din Codul Fiscal. Prevederea se aplica incepand cu operatiunile efectuate pe teritoriul national in luna august 2013 si numai pana la data de 31 decembrie 2014 (Ordinul nr. 2986/2013).

Ordinul de plata salarii multiplu

de

Formularul „Ordin de plata salarii multiplu (OPTM)“ este un instrument de plata care poate fi utilizat ca varianta alternativa la ordinul de plata pentru Trezoreria Statului (OPT), aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 246/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea si completarea ordinului de plata pentru Trezoreria Statului (OPT), cu

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/3Cvb2WjDpPn

modificarile si completarile ulterioare, de catre unitatile de invatamant prevazute la art. 1 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, al ministrului administratiei si internelor si al ministrului finantelor publice nr. 4.576/230/2.445/2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal in invatamantul preuniversitar de stat, cu modificarile ulterioare, denumite in continuare unitati de invatamant, in relatia cu unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului, pentru efectuarea de plati din conturile de cheltuieli bugetare aferente titlului „Cheltuieli de personal“.

Formularul „Ordin de plata salarii multiplu (OPTM)“ se genereaza cu ajutorul aplicatiei informatice EDUSAL.

Ordinul de plata salarii multiplu (OPTM) se completeaza de unitatile de invatamant in doua exemplare, din care exemplarul nr. 2 ramane la unitatea de invatamant, iar exemplarul nr. 1 se depune la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului la care acestea isi au conturile deschise.

Exemplarul nr. 2 al ordinului de plata salarii multiplu (OPTM) retinut de platitor constituie document justificativ pentru inregistrarea operatiunilor in contabilitate, numai impreuna cu extrasul de cont eliberat de unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului. Raspunderea pentru situatiile in care datele inscrise in cele doua exemplare ale ordinului de plata salarii multiplu (OPTM) intocmit pe suport hartie sunt diferite revine exclusiv unitatii de invatamant.


Ce trebuie sa faca un angajator pentru tichete de masa electronice

de

 Angajatorii vor putea putea acorda salariatilor, din 13 februarie 2014, tichete de masa in format electronic, sub forma unor carduri care vor functiona ca un portofel electronic, se arata Legea nr. 291/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701 din 15 noiembrie 2013.

 


In prezent, tichetele de masa pot fi distribuite doar pe suport hartie, insa potrivit dispozitiilor care vor intra in vigoare din 13 februarie 2014, angajatorii vor putea opta pentru forma in care sunt emise tichetele, pe hartie sau in format electronic.

Conform Legii nr. 291/2013, tichetele de masa in format electronic sunt bonuri de valoare pe suport electronic si sunt destinate exclusiv acordarii alocatiei individuale de hrana a salariatilor. Cardurile vor fi valabile numai daca vor avea inscrise sau stocate intr-un alt mod urmatoarele informatii:

numele si prenumele salariatului care este in drept sa utilizeze tichetul de masa;
numele si adresa emitentului;
date referitoare la perioada de valabilitate;
interdictia de a fi utilizat pentru achzitionarea de tigari sau de produse alcoolice.

Cum se poate opta pentru un an fiscal – 2014

de

Prin OUG nr. 102/2013 care completeaza art. 16 alin.(3) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, s-a prevazut posibilitatea schimbarii anului fiscal diferit de anul calendaristic pentru contribuabilii afiliati unor societati din alte state care utilizeaza exercitiul anual diferit de anul calendaristic. Astfel, incepand cu anul 2014, contribuabilii pot opta la plata impozitului pe profit pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic.

Societatile care opteaza pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic vor avea alta perioada si alte termene de raportare doar in ceea ce priveste declaratia anuala de impozit pe profit, urmand ca declaratiile trimestriale sa se depuna tot in functie de trimestrul calendaristic. Primul an fiscal modificat include si perioada anterioara din anul calendaristic cuprinsa intre 1 ianuarie si ziua anterioara primei zile a anului fiscal modificat, acesta reprezentand un singur an fiscal.

Mai exact, Legea contabilitatii permite pentru urmatoarele categorii de entitati sa opteze, in scopuri de raportare financiara, pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic: sucursalele care apartin unei persoane juridice cu sediul in strainatate, daca exercitiul financiar pentru persoana juridica de care apartin difera de anul calendaristic; filialele consolidate ale unei societati-mama cu sediul in strainatate, daca exercitiul financiar al societatii-mama difera de anul calendaristic


Va luati salariati si primiti bani nerambursabili – Cum?

de

Absolventi

Facilitati: Cei care incadreaza in munca absolventi ai unor institutii de invatamant primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, o subventie ce difera in functie de studiile salariatilor. Astfel, pentru fiecare absolvent incadrat, angajatorii primesc:

  • o suma egala cu valoarea ISR pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii;
  • o suma egala cu de 1,2 ori valoarea ISR pentru absolventii de invatamant secundar superior sau invatamant postliceal;
  • o suma egala cu de 1,5 ori valoarea ISR pentru absolventii de invatamant superior.

In cazul in care absolventul este persoana cu handicap, subventia se acorda timp de 18 luni. Totodata, subventia nu se acorda pe perioadele in care raporturile de munca sunt suspendate.


Cum fac o sponsorizare in 2014

de

Cum fac o sponsorizare

Sumele acordate ca sponsorizari, pentru acte de mecenat si ca burse private care nu sunt scazute din impozitul pe profit se pot reporta in urmatorii 7 ani consecutivi.

Recuperarea acestor sume se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

Aceasta prevedere completeaza articolul din Codul fiscal, care va ramane in vigoare anul viitor, potrivit caruia contribuabilii care fac cheltuieli de sponsorizare si/sau mecenat si acorda burse private, toate fiind nedeductibile, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente in urmatoarea limita minima:

3 la mie din cifra de afaceri; pentru situatiile in care reglementarile contabile nu definesc indicatorul „cifra de afaceri”, aceasta limita se determina potrivit normelor, se mentioneaza in noului act normativ;
20% din impozitul pe profit datorat.

 

 

 


Cum fac o sponsorizare

Despăgubirile pentru depozitele constituite la CEC pentru Dacia.conditii de obtinere

de

Despăgubirile pentru depozitele constituite la CEC pentru Dacia.conditii de obtinere

Potrivit celor stabilite de deputaţii din Comisia de buget in decembrie 2013, aceste despăgubiri se vor acorda atât pentru perioada depozitului constituit la CEC, cât şi pentru perioada depozitului constituit la BRD. Astfel, pentru persoanele care au depus sume de bani la CEC înainte de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportare la data de 1 ianularie 1990, până la data de 31 decembrie 2013, iar pentru persoanele care au depus la CEC după data de 1 ianuarie 1990, calculul se va face cu raportare la data efectuării depunerii la CEC până la data de 31 decembrie 2013.

Membrii comisiei de buget au mai decis că modul de calcul al valorii totale a despăgubirilor se va stabili prin hotărâre de Guvern în termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a acestei legi.

Depozitele de la CEC la BRD au fost transferate în perioada 1990-1992

În baza prevederilor unei ordonanţe de urgenţă aprobate în timpul Guvernului Tăriceanu, „persoanele fizice care au constituit depozite la CEC în vederea achiziţionării de autoturisme au beneficiat, la sfârşitul anului 2008, de acordarea efectivă a despăgubirilor constând în indexarea sumelor existente în conturile active cu indicii preţurilor de consum, calculată până la data de 31 iulie 2007”

În anul 2008, Parlamentul a aprobat un amendament la ordonanţa respectivă, pentru ca legea să se aplice şi în cazul persoanelor care „după 22 decembrie 1989 şi-au transferat depunerile existente la CEC, în vederea achiziţionării de autoturisme, la BRD, cu acelaşi scop”. De atunci însă, problema a fost amânată din diferite motive. În 2011, de exemplu, Ministerul de Finanţe propunea ca „despăgubirea persoanelor care şi-au transferat depozitele la BRD să se facă în urma hotărârilor definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele judecătoreşti, iar calcului sumei indexate să se facă de la data transferului depozitului la BRD şi până la data hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile”.

Beneficiarii legii

Ce a fost pana acum

Solicitantii trebuie sa mearga la CEC cu carnetul, cartea de identitate sau pasaportul in original. In cazul in care exista doi titulari, va trebui sa se prezinte doar unul, cu conditia sa detina asupra sa o procura speciala autentificata din partea celuilalt. Acesta mai trebuie sa aiba asupra sa si o copie de pe actul de identitate al acestuia.

Cei care nu se pot prezenta personal pot fi reprezentati de alte persoane doar in anumite conditii si trebuie sa aiba urmatoarele documente in original: CEC-ul cu limita de suma, cartea de identitate, pasaport al imputernicitului, precum si cópii dupa documentele de identitate ale mostenitorilor, declaratie pe proprie raspundere autentificata la orice birou, procura speciala autentificata si certificatul de mostenitor.

In 2014 pentru a beneficia de aceste despagubiri trebuie sa exista o hotarare judecatoreasca data in acest sens

 

 


Modificari – OUG 194/2002 privind regimul strainilor din Romania

de

Modificari – OUG 194/2002 privind regimul strainilor din Romania

 

Guvernul a adoptat, miercuri, ordonanta care completeaza OUG 194/2002 privind regimul strainilor din Romania in sensul acordarii vizei romanesti acelor cetateni straini care au deja viza Schengen, a anuntat purtatorul de cuvant al Executivului, Mirel Palada.

Masura este una temporara si va fi aplicata de la 1 februarie 2014, tinand cont de faptul ca Romania nu a primit inca statutul de tara in spatiul Schengen, dupa cum a precizat pentru Agerpres purtatorul de cuvant al Guvernului.

Initial, acesta anuntase in conferinta de presa ce a urmat sedintei de Guvern ca masura va intra in vigoare la 1 februarie 2015

 

Cum verificam pe cei care se ocupa intr-adevar de procese clauze abuzive banci.Solutii

de

Cum verificam pe cei care se ocupa intr-adevar de procese clauze abuzive banci.Solutii

In ultima perioada au aparut foarte multi „specialisti” in procesele cu bancile.Mai multi clienti ne-au rugat sa le precizam cum pot verifica daca un avocat/consilier/mediator se ocupa intr-adevar de aceste procese speciale

 

Raspunsul nu poate fi decat unul singur:

se cauta in dreapta sus pe portal.just.ro numele avocatului,consilierului/mediatorului

Aici o sa gasiti procesele castigate si cele pierdute/reale

 

 

Noua procedura de inregistrare a operatorilor din domeniul agriculturii ecologice – 2014

de

Noua procedura de inregistrare a operatorilor din domeniul agriculturii ecologice – 2014

 

1. Data limita pentru inregistrare
Incepand cu anul 2014, operatorii au obligatia de a-si inregistra activitatea pana pe 31 august, inclusiv, la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin directiile pentru agricultura judetene si cea a Municipiului Bucuresti. Anterior acestei modificari, data limita era 16 mai, inclusiv.

 

2. Termene speciale si categorii de operatori

Ca exceptie de la data limita pentru inregistrare mentionata mai sus, Ordinul 1253/2013 stabileste o data limita speciala (15 decembrie – in reglementarea veche era 31 decembrie), care se aplica anumitor operatori in domeniu, cadrul acestora fiind insa extins comparativ cu vechea legislatie.

Astfel, conform Ordinului 219/2007, in aceasta categorie intrau doar producatorii din productia vegetala si animaliera, care accesau Programul National de Dezvoltare Rurala, precum si producatorii care desfasurau activitati de colectare din flora spontana, procesatorii si comerciantii. Din 2014, se vor alatura acestora producatorii din acvacultura care acceseaza Programul Operational pentru Pescuit, precum si importatorii si exportatorii.

In plus, Ordinul 1253/2013 ofera avantajul acestui termen special prelungit si noilor producatori din productia vegetala si animaliera, care se inregistreaza pentru prima data, dar cu respectarea unei duble conditii- pentru culturile infiintate dupa data de 16 mai a fiecarui an si cu posibilitatea ca inspectia pentru anul in curs sa poata fi efectuata in timpul perioadei de vegetatie.

3. Operatori cu mai multe puncte de lucru

Operatorii care au mai multe puncte de lucru (pe raza mai multor judete) vor depune o singura fisa de inregistrare, la directia pentru agricultura judeteana din raza judetului unde isi au sediul social. Astfel, procedura se simplifica. Conform vechii reglementari, operatorul care avea mai multe puncte de lucru era obligat sa completeze un set de fise de inregistrare pentru fiecare unitate.

Cum se poate desfiinta un contract fara a apela la instanta de judecata

de

Cum se poate desfiinta un contract fara a apela la instanta de judecata

 

Pactul comisoriu vs. Rezolutiunea unilaterala

Pactul comisoriu si rezolutiunea unilaterala sunt doua (2) instrumente juridice folosite in acelasi scop, respectiv, acela de a desfiinta un contract pe cale extrajudiciara (adica, fara a apela la instanta de judecata), insa, intre cele doua, exista diferente notabile:

  • pactul comisoriu produce efecte numai daca a fost stipulat in mod expres in contract, in timp ce rezolutiunea unilaterala poate interveni si atunci cand nu a fost stipulata expres, cu singura conditie ca debitorul culpabil sa fie pus in intarziere (de drept sau prin vointa creditorului prejudiciat)
  • pactul comisoriu produce efecte numai daca indica in mod expres obligatiile contractuale a caror incalcare atrage desfiintarea contractului, in timp ce pentru rezolutiunea unilaterala nu este necesara o asemenea cerinta
  • pactul comisoriu atrage desfiintarea automata („de drept”) a contractului in cazul incalcarii obligatiilor contractuale vizate, in timp ce in cazul rezolutiunii unilaterale desfiintarea se produce dupa formularea de catre creditor a unei notificari (declaratii) scrise catre debitor.

Pact comisoriu sau declaratie de rezolutiune unilaterala. Ce alegem?

Mai intai, trebuie stiut ca, atunci cand in contract nu a fost stipulata niciuna din cele doua modalitati extrajudiciare de desfiintare a contractului susmentionate, posibilitatea de a pune capat acestuia in mod unilateral, altfel decat in justitie, se reduce la una singura: declaratia unilaterala de rezolutiune

Masurile asiguratorii – taxa judiciara de timbru 2013

de

Masurile asiguratorii – taxa judiciara de timbru 2013

(1) Alte categorii de cereri se taxeaza dupa cum urmeaza:


a) cereri prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere — 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. in cazui in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;


b) cereri in legatura cu masurile asiguratorii — 100 lei; cand cererile au ca obiect instituirea de masuri asiguratorii asupra navelor si aeronavelor se taxeaza cu 1.000 lei;


c) contestatia privind tergiversarea procesului si plangerea impotriva incheierii de solutionare a contestatiei — 20 lei.

Plangerea impotriva incheierii de solutionare a contestatiei – taxa judiciara de timbru

de

Plangerea impotriva incheierii de solutionare a contestatiei – taxa judiciara de timbru

(1) Alte categorii de cereri se taxeaza dupa cum urmeaza:


a) cereri prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere — 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. in cazui in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;


b) cereri in legatura cu masurile asiguratorii — 100 lei; cand cererile au ca obiect instituirea de masuri asiguratorii asupra navelor si aeronavelor se taxeaza cu 1.000 lei;


c) contestatia privind tergiversarea procesului si plangerea impotriva incheierii de solutionare a contestatiei — 20 lei.

Pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor – taxa judiciara

de

Pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor – taxa judiciara

(1) Alte categorii de cereri se taxeaza dupa cum urmeaza:


a) cereri prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere — 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. in cazui in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;


b) cereri in legatura cu masurile asiguratorii — 100 lei; cand cererile au ca obiect instituirea de masuri asiguratorii asupra navelor si aeronavelor se taxeaza cu 1.000 lei;


c) contestatia privind tergiversarea procesului si plangerea impotriva incheierii de solutionare a contestatiei — 20 lei.

Suspendarea executarii silite – taxa judiciara de timbru 2013

de

Suspendarea executarii silite – taxa judiciara de timbru 2013

(1) In materia executarii silite, urmatoarele cereri se taxeaza astfel:
a) cereri pentru incuviintarea executarii silite, pentru fiecare titlu executoriu — 20 lei;
b) cereri de suspendare a executarii silite, inclusiv a executarii provizorii — 50 lei.


(2) In cazul contestatiei la executarea silita, taxa se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite. Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestata. In cazul in care obiectul executarii silite nu este evaluabil in bani, contestatia la executare se taxeaza cu 100 lei.


(3) In cazul in care prin contestatia la executare silita se invoca, in conditiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedura civila, si motive de fapt sau de drept privitoare la fonduS dreptului, taxa de timbru se stabileste potrivit art. 3 alin. (1).


(4) Cererile de intoarcere a executarii silite se taxeaza, in toate cazurile, cu 50 lei, daca valoarea cererii nu depaseste 5.000 lei, si cu 300 lei, pentru cererile a caror valoare depaseste 5.000 lei

Contestatia la executare silita – taxa judiciara de timbru 2013

de

Contestatia la executare silita – taxa judiciara de timbru 2013

(1) In materia executarii silite, urmatoarele cereri se taxeaza astfel:
a) cereri pentru incuviintarea executarii silite, pentru fiecare titlu executoriu — 20 lei;
b) cereri de suspendare a executarii silite, inclusiv a executarii provizorii — 50 lei.


(2) In cazul contestatiei la executarea silita, taxa se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite. Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestata. In cazul in care obiectul executarii silite nu este evaluabil in bani, contestatia la executare se taxeaza cu 100 lei.


(3) In cazul in care prin contestatia la executare silita se invoca, in conditiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedura civila, si motive de fapt sau de drept privitoare la fonduS dreptului, taxa de timbru se stabileste potrivit art. 3 alin. (1).


(4) Cererile de intoarcere a executarii silite se taxeaza, in toate cazurile, cu 50 lei, daca valoarea cererii nu depaseste 5.000 lei, si cu 300 lei, pentru cererile a caror valoare depaseste 5.000 lei

Incuviintarea executarii silite – taxa judiciara de timbru 2013

de

Incuviintarea executarii silite – taxa judiciara de timbru 2013

(1) In materia executarii silite, urmatoarele cereri se taxeaza astfel:
a) cereri pentru incuviintarea executarii silite, pentru fiecare titlu executoriu — 20 lei;
b) cereri de suspendare a executarii silite, inclusiv a executarii provizorii — 50 lei.


(2) In cazul contestatiei la executarea silita, taxa se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite. Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestata. In cazul in care obiectul executarii silite nu este evaluabil in bani, contestatia la executare se taxeaza cu 100 lei.


(3) In cazul in care prin contestatia la executare silita se invoca, in conditiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedura civila, si motive de fapt sau de drept privitoare la fonduS dreptului, taxa de timbru se stabileste potrivit art. 3 alin. (1).


(4) Cererile de intoarcere a executarii silite se taxeaza, in toate cazurile, cu 50 lei, daca valoarea cererii nu depaseste 5.000 lei, si cu 300 lei, pentru cererile a caror valoare depaseste 5.000 lei

Legalizarea de copii de pe inscrisurile aflate la dosar – taxa judiciara de timbru 2013

de

Legalizarea de copii de pe inscrisurile aflate la dosar – taxa judiciara de timbru 2013

 

Urmatoarele cereri formulate in cursul procesului sau in legatura cu un proces se taxeaza astfel:
a) cereri de recuzare in materie civila — pentru fiecare participant la proces — pentru care se solicita recuzarea — 100 lei;
b) cereri de stramutare in materie civila — 100 lei;
c) cereri de repunere in termen — 20 lei;
d) cereri de perimare — 20 lei;


e) cereri de reexaminare impotriva incheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare si despagubirile potrivit art. 190 din Codul de procedura civila — 20 lei;
f) cereri de reexaminare impotriva incheierii de anulare a cererii de chemare in judecata, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedura civila — 20 lei;


g) cereri pentru repunerea pe rol, cand suspendarea judecarii se datoreaza partilor — 50% din taxa judiciara de timbru pentru cererea sau actiunea a carei judecare a fost suspendata;
h) cereri pentru refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute — 50 lei;
i) cereri pentru eliberarea de copii simple de pe inscrisurile aflate la dosar, atunci cand sunt efectuate de catre instanta — 0,20 lei/pagina;
j) cereri pentru legalizarea de copii de pe inscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie — 1 leu/pagina;


k) cereri pentru eliberarea oricaror altor certificate prin care se atesta fapte sau situatii rezultate din evidentele instantelor de judecata ori cu privire la dosarele aflate in arhiva acestora — 1 leu/pagina;
l) cereri pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive, se taxeaza cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

Refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute – taxa judiciara de timbru 2013

de

Refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute – taxa judiciara de timbru 2013

 

Urmatoarele cereri formulate in cursul procesului sau in legatura cu un proces se taxeaza astfel:
a) cereri de recuzare in materie civila — pentru fiecare participant la proces — pentru care se solicita recuzarea — 100 lei;
b) cereri de stramutare in materie civila — 100 lei;
c) cereri de repunere in termen — 20 lei;
d) cereri de perimare — 20 lei;


e) cereri de reexaminare impotriva incheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare si despagubirile potrivit art. 190 din Codul de procedura civila — 20 lei;
f) cereri de reexaminare impotriva incheierii de anulare a cererii de chemare in judecata, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedura civila — 20 lei;


g) cereri pentru repunerea pe rol, cand suspendarea judecarii se datoreaza partilor — 50% din taxa judiciara de timbru pentru cererea sau actiunea a carei judecare a fost suspendata;
h) cereri pentru refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute — 50 lei;
i) cereri pentru eliberarea de copii simple de pe inscrisurile aflate la dosar, atunci cand sunt efectuate de catre instanta — 0,20 lei/pagina;
j) cereri pentru legalizarea de copii de pe inscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie — 1 leu/pagina;


k) cereri pentru eliberarea oricaror altor certificate prin care se atesta fapte sau situatii rezultate din evidentele instantelor de judecata ori cu privire la dosarele aflate in arhiva acestora — 1 leu/pagina;
l) cereri pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive, se taxeaza cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

Repunerea pe rol – taxa judiciara de timbru 2013

de

Repunerea pe rol – taxa judiciara de timbru 2013

 

Urmatoarele cereri formulate in cursul procesului sau in legatura cu un proces se taxeaza astfel:
a) cereri de recuzare in materie civila — pentru fiecare participant la proces — pentru care se solicita recuzarea — 100 lei;
b) cereri de stramutare in materie civila — 100 lei;
c) cereri de repunere in termen — 20 lei;
d) cereri de perimare — 20 lei;


e) cereri de reexaminare impotriva incheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare si despagubirile potrivit art. 190 din Codul de procedura civila — 20 lei;
f) cereri de reexaminare impotriva incheierii de anulare a cererii de chemare in judecata, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedura civila — 20 lei;


g) cereri pentru repunerea pe rol, cand suspendarea judecarii se datoreaza partilor — 50% din taxa judiciara de timbru pentru cererea sau actiunea a carei judecare a fost suspendata;
h) cereri pentru refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute — 50 lei;
i) cereri pentru eliberarea de copii simple de pe inscrisurile aflate la dosar, atunci cand sunt efectuate de catre instanta — 0,20 lei/pagina;
j) cereri pentru legalizarea de copii de pe inscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie — 1 leu/pagina;


k) cereri pentru eliberarea oricaror altor certificate prin care se atesta fapte sau situatii rezultate din evidentele instantelor de judecata ori cu privire la dosarele aflate in arhiva acestora — 1 leu/pagina;
l) cereri pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive, se taxeaza cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

Repunere in termen – taxa judiciara de timbru 2013

de

Repunere in termen – taxa judiciara de timbru 2013

 

Urmatoarele cereri formulate in cursul procesului sau in legatura cu un proces se taxeaza astfel:
a) cereri de recuzare in materie civila — pentru fiecare participant la proces — pentru care se solicita recuzarea — 100 lei;
b) cereri de stramutare in materie civila — 100 lei;
c) cereri de repunere in termen — 20 lei;
d) cereri de perimare — 20 lei;


e) cereri de reexaminare impotriva incheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare si despagubirile potrivit art. 190 din Codul de procedura civila — 20 lei;
f) cereri de reexaminare impotriva incheierii de anulare a cererii de chemare in judecata, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedura civila — 20 lei;


g) cereri pentru repunerea pe rol, cand suspendarea judecarii se datoreaza partilor — 50% din taxa judiciara de timbru pentru cererea sau actiunea a carei judecare a fost suspendata;
h) cereri pentru refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute — 50 lei;
i) cereri pentru eliberarea de copii simple de pe inscrisurile aflate la dosar, atunci cand sunt efectuate de catre instanta — 0,20 lei/pagina;


j) cereri pentru legalizarea de copii de pe inscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie — 1 leu/pagina;
k) cereri pentru eliberarea oricaror altor certificate prin care se atesta fapte sau situatii rezultate din evidentele instantelor de judecata ori cu privire la dosarele aflate in arhiva acestora — 1 leu/pagina;
l) cereri pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive, se taxeaza cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

Actiuni in granituire – taxa judiciara de timbru 2013

de

Actiuni in granituire – taxa judiciara de timbru 2013

a) cereri pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept nepatrimoniai;
b) cereri in anularea sau in constatarea nulitatii unui act juridic nepatrimonial;


c) cereri care privesc dreptul de folosinta a bunului inchiriat sau arendat, daca acestea nu privesc si plata anumitor sume de bani;


d) actiunile in granituire; in ipoteza in care prin aceeasi cerere se revendica si o portiune de teren, la taxa judiciara de timbru stabilita pentru actiunea in granituire se adauga si taxa corespunzatoare valorii suprafetei revendicate.
(2) Cererea privind repunerea partilor in situatia anterioara, cand nu este accesorie actiunii in constatarea nulitatii, anularea,

rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial se taxeaza cu 50 lei, daca valoarea cererii nu depaseste 5.000 lei, si cu 300 lei, pentru cererile a caror valoare depaseste 5.000 lei.

ORDONANTA PRESEDINTIALA – TAXA JUDICIARA DE TIMBRU 2013

de

ORDONANTA PRESEDINTIALA – TAXA JUDICIARA DE TIMBRU 2013

 

Cererile formulate pe cale de ordonanta presedintiala, cand sunt neevaluabile in bani, se taxeaza cu 20 lei. Cand cererea formulata pe cale

de ordonanta presedintiala este evaluabila in bani, aceasta se taxeaza cu 50 lei, daca valoarea acesteia nu depaseste 2.000 [ei, si cu 200

lei, daca valoarea ei depaseste 2.000 lei.

 

INFIINTARE ASOCIATII / FUNDATII

de

INFIINTARE ASOCIATII / FUNDATII

ASOCIATIA se costituie din trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in interesul lor, personal nepatrimonial. comunitar sau, dupa caz, in interesul lor, personal nepatrimonial.

Pentru infiintare Asociatie/Fundatie trebuie sa ne puneti la dispozitie urmatoarele documente

1.Copie C.I./B.I./Pasaport membrii fondatori ai asociatiei/fundatiei;
2.Contract spatiu pentru sediul asociatiei/fundatiei (contract de vanzare-cumparare, contract de inchiriere, contract de comodat,etc);
3.Extras carte funciara pt. sediul social;
4.Acordul asociatiei de proprietari si al vecinilor ( numai daca este cazul);
5.Dovada depunerii patrimoniului initial al asociatiei (eliberata de banca);
6.Caziere fiscale ale membrilor fondatori;
7.Procesul verbal al adunarii constitutive al asociatiei/fundatiei si numirea membrilor Consiliului Director al asociatiei/ fundatiei;
8.Dovada ca cenzorul este expert contabil: (copie legitimatie / autorizatie + copie CI / BI).

ASOCIATIA se costituie din trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in interesul lor, personal nepatrimonial. comunitar sau, dupa caz, in interesul lor, personal nepatrimonial.
Patrimonial initial al asociatiei este in valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie si se compune din aportul in bani sau in natura al asociatilor.
Asociatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa Judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul.
Asociatia actioneaza in urma hotararilor luate de Adunarea Generala a Asociatilor .
Asociatia, care are prin definitie un caracter nelucrativ, nu plateste impozite asupra veniturilor obtinute in functionare. Utilizarea acestora este insa conditionata de realizarea obiectivului propus.
Asociatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un numar minim de 3 membri, organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de cel al asociatiei.

FUNDATIA este constituita de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar. Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa includa bunuri in natura sau in numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundatiei cu exceptia cazului fundatiilor al caror scop exclusiv este efectuarea operatiunilor de colectare de fonduri care sa fie puse la dispozitia altor asociatii sau fundatii, în vederea realizarii de programe de catre acestea din urma, caz in care patrimoniul initial poate avea o valoare totala de cel putin 20 de ori salariul minim brut pe economie. Fundatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea sa in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul. Fundatiile nu se pot constitui niciodata in interesul, fie el si nepatrimonial al fondatorilor lor, deoarece scopul acestora nu poate fi decat unul altruist si de interes general.

Ghid privind cumpararea de terenuri de la stat

de

Ghid privind cumpararea de terenuri de la stat

Prezentul ghid are ca scop punerea la dispozitia celor interesati a tuturor informatiilor privind procedura de concesionare si vanzare terenuri, documentelor necesare concesionarii/vanzarii terenurilor care intra in competenta biroului concesionari si vanzari terenuri.

•  Concesionarea terenurilor in vederea realizarii de constructii la initiativa concesionarului sau a concedentului;

•  Vanzarea terenului sub aspectul cotei inivize catre persoanele juridice care detin spatii comerciale la parter de bloc;

•  Vinzarea terenurilor situate in incintele imobilelor unde cetatenii detin in proprietate apartamente cumparate in baza Legii nr. 112/1995 si terenurile aferente acestora;

•  Vanzarea terenurilor proprietate privata, care se vor vinde prin negociere directa, pentru urmatoarele situatii:

•  aceleasi suprafete care au fost concesionate in vederea construirii unei locuinte, conform contractului de concesiune;

•  aceleasi suprafete care au fost concesionate, pe care s-au edificat constructii care respecta criteriile de legalitate si oportunitate, conform contractului de concesiune;

•  terenurile limitrofe proprietatilor private, in vederea extinderii locuintelor (in cazul in care vecinii nu au ori nu isi exercita dreptul de preemtiune) si a caror suprafata nu va fi mai mare decat cea aflata in proprietate;

•  terenuri de sub constructiile care au fost dobandite prin acte de instrainare incheiate in forma autentica, provenind de la societatile comerciale cu capital majoritar de stat si de la cooperatiile mestesugaresti;

•  terenurile transmise in folosinta catre actualii proprietari ai constructiilor, de catre fostii detinatori, societatile comerciale cu capital majoritar de stat si de la cooperatiile mestesugaresti.

•  Vanzarea terenurilor proprietatea privata, transmise in folosinta, pe durata nedeterminata si fara plata, organizatiilor cooperatiei de consum si mestesugaresti si asociatiilor mestesugaresti

Transparenta procesului de concesionare si vanzare terenuri pentru activitatile enumerate mai sus se realizeaza prin asigurarea caracterului public al acestuia, respectiv prin emiterea de hotarari de consiliu local care reglementeaza concesionarea/vanzarea terenurilor publicarea anunturilor privind organizarea licitatiilor publice, precum si prin asigurarea accesului la informatii a solicitantilor interesati privind emiterea acestora.

CONCESIUNEA

Sub aspectul concesionarii trebuie precizat faptul ca se pot concesiona doar acele bunuri care fac parte din domeniul privat al statului.Domeniul public al judetului este alcatuit din bunurile prevazute expres de lege, dar si din bunuri de uz-interes public, declarate prin hotarari ale Consiliului local-in masura in care nu sunt de interes public national sau judetean.

            Dreptul de proprietate publica apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. Fata de acestea ,statul – sau unitatile administrativ teritoriale – exercita posesia, folosinta si dispozitia, in limitele si in conditiile legii. Bunurile din domeniul public sunt:

•  inalienabile – nu pot fi instrainate decat in conditiile legii

•  insesizabile – nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale

•  imprescriptibile – nu pot fi dobandite de alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna credinta

Deci un bun care face parte din domeniul public nu poate fi instrainat sub nici o forma, el trebuind sa ramana, in mod permanent, spre uzul si folosinta colectivitatii publice. Domeniul privat al unui judet este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lui, care nu fac parte din domeniul public, neafectate direct unui interes general si care sunt administrate in conformitate cu normele dreptului civil. Bunurile aflate in proprietatea privata a statului sunt supuse regimului juridic de drept comun.

            Pe cale de consecinta rezulta faptul ca un teren poate face obiectul unei concesiuni dupa ce mai intai este clarificat regimul juridic al acestuia, in sensul ca:

•  face parte din domeniul privat al respectivului judet;

•  nu este revendicat conform Legii nr.10/2001;

•  nu se afla in litigiu pe rolul vreunei instante judecatoresti.

NOTA

•  Terenurile libere de constructie vor concesionate numai prin licitatie publica.

•  Prin exceptie, terenurile destinate construirii se pot concesiona fara licitatie publica ,in conditiile legii.

•  Terenul aferent constructiilor provizorii existente aje, module, tonete- nu se va concesiona, se va incheia contract de inchiriere

Acte si documente necesare:

Concesionari terenuri

A. teren in constructie

•  Cerere

•  Plan topo vizat de Oficiu Judetean de Cadastru

•  Autorizatie de construire + documentatia vizata spre neschimbare

•  Documentatie de identificare (carte cadastrala)

•  Documentatie de evaluare a starii fizice a constructiei + stabilirea valorii de piata a constructiei.

•  Certificat de urbanism

•  Acordul unic

•  Documente din care sa reiasa titlul de proprietate (ctr. vanzare-cumparare, ctr. inchiriere,certificat de mostenitor ,etc.)

Documentatie de concesionare trebuie sa cuprinda:

•  Studiu de oportunitate

•  Memoriu justificativ bine intocmit

•  Plan incadrare in zona 1:1000

•  Plan de situatie 1:500

•  Plan detaliu 1:200

•  Plan parter 1:50 sau 1:100

•  Plan etaj 1:50 sau 1:100, daca este cazul

•  Fatade

•  Sectiune transversala caracteristica 1:50 sau 1:100

•  Ridicare topo vizat de Oficiul Judetean de Cadastru.

•  Incadrare in PUZ (daca nu exista PUZ se va intocmi)

B. terenuri libere

•  Cerere

•  Certificat de urbanism

•  Acord unic

Documentatia de concesionare trebuie sa cuprinda:

•  Studiu de oportunitate

•  Memoriu justificativ bine intocmit

•  Plan incadrare in zona 1:1000

•  Plan de situatie 1:500

•  Plan detaliu 1:200

•  Plan parter 1:50 sau 1:100

•  Plan etaj 1:50 sau 1:100, daca este cazul

•  Fatade

•  Sectiune transversala caracteristica 1:50 sau 1:100

•  Ridicare topo vizat de Oficiul Judetean de Cadastru

•  Incadrare in PUZ (daca nu exista PUZ se va intocmi proiect pentru PUD)

Preluare contract de concesiune

•  contract concesiune initial;

•  contract de vanzare – cumparare asupra constructiei ce a facut obiectul incheierii contractului de concesiune initial, autentificat la un notar public;

•  documentatie cadastrala pentru constructia ce a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare;

•  cerere de reziliere a contractului de concesiune a vanzatorului constructiei;

•  cerere de preluare a contractului de concesiune de catre cumparatorul constructiei;

•  dovada achitarii la zi a impozitului pe cladire si a redeventei pentru terenul concesionat;

Cumparari terenuri in cota indiviza

  Actele necesare pe care trebuie sa le depuna solicitantii in vederea cumpararii terenurilor sub aspectul cotei indivize sunt urmatoarele :

•  contract de vanzare – cumparare

•  certificat de inregistrare

•  documentatie tehnica cadastrala

•  contract de inchiriere aferent terenului cota indiviza

•  dovada platii la zi a impozitului pe cladire si a chiriei conform contractului de inchiriere.

Pentru terenurile situate in incintele imobilelor unde cetatenii detin in proprietate apartamente cumparate in baza Legii nr. 112/1995 si terenurile aferente acestora, solicitantii vor depune, alaturi de cererea de cumparare potrivit HCL nr. 127/2005 a terenului cu destinatia de curte – gradina, modificata prin HCL nr.662/22.12.2005, pozitionata limitrof constructiei cu destinatia de locuinta, urmatoarele documente:

•  Contractul de vanzare cumparare a locuintei, emis in baza Legii nr. 112/1995;

•  Contractul de inchiriere a terenului cu destinatia curte-gradina, valabil la data depunerii cererii de cumparare ;

•  Doua exemplare din documentatia tehnica cadastrala intocmita pentru intregul imobil care sa cuprinda si dezmembrarea suprafetei ce se va vinde ;

•  Certificat de urbanism pentru terenul se vinde ;

•  Certificat de sarcini ;

•  Dovada achitarii impozitului pe anul in curs ;

•  Dovada achitarii la zi a chiriei datorata pentru terenul cu destinatia curte – gradina.

Pentru terenurile proprietate privata, care se vor vinde prin negociere directa conform HCL nr. 319/2005 privind modificarea si completarea Regulamentului de vanzare a terenurilor proprietate privata, modificata si completata prin HCL nr.666 si nr.667 din 22.12.2005;

•  pct. 1.2.1 – aceleasi suprafete care au fost concesionate in vederea construirii unei locuinte, conform contractului de concesiune, precum si

•  pct. 1.2.2 – aceleasi suprafete care au fost concesionate, pe care s-au edificat constructii care respecta criteriile de legalitate si oportunitate, conform contractului de concesiune solicitantii vor depune, alaturi de cererea de cumparare a terenului, urmatoarele documente :

•  Act de proprietate asupra constructiei edificata pe terenul solicitat spre cumparare;

•  Certificat de urbanism pentru terenul solicitat spre cumparare ;

•  Acordul unic, dupa caz ;

•  Contract de concesiune pentru terenul solicitat spre cumparare, valabil la data depunerii cererii;

•  Doua exemplare din documentatia tehnica cadastrala pentru intregul amplasament (constructie proprietate si teren solicitat spre cumparare) ;

•  Certificat de inregistrare in Registrul Comertului;

•  Declaratie data pe proprie raspundere de catre reprezentantul legal al societatii solicitante din care sa reiasa ca societatea respectiva nu se afla in reorganizare juridica sau faliment ;

•  Dovada achitarii impozitului pe imobil proprietate, la zi;

•  Dovada achitarii la zi a redeventei datorata pentru terenul solicitat spre cumparare.

Pentru terenurile proprietate privata, care se vor vinde prin negociere directa conform HCL nr. 319/2005 privind modificarea si completarea Regulamentului de vanzare a terenurilor proprietate privata,

•  pct. 1.2.4. – terenuri de sub constructiile care au fost dobandite prin acte de instrainare incheiate in forma autentica, provenind de la societatile comerciale cu capital majoritar de stat si de la cooperatiile mestesugaresti, precum si

•  pct. 1.2.5. – terenurile transmise in folosinta catre actualii proprietari ai constructiilor, de catre fostii detinatori, societatile comerciale cu capital majoritar de stat si de la cooperatiile mestesugaresti, solicitantii vor depune, alaturi de cererea de cumparare a terenului, urmatoarele documente:

•  Actul de proprietate asupra constructiei edificata pe terenul solicitat spre cumparare;

•  Doua exemplare din documentatia tehnica cadastrala pentru intregul amplasament (constructie proprietate si teren solicitat spre cumparare);

•  Contractul de inchiriere pentru terenul solicitat spre cumparare, valabil la data depunerii cererii;

•  Certificatul de urbanism pentru terenul solicitat spre cumparare;

•  Acordul unic, dupa caz;

•  Certificat de inregistrare in Registrul Comertului;

•  Declaratie data pe proprie raspundere de catre reprezentantul legal al societatii solicitante din care sa reiasa ca societatea respectiv nu se afla in reorganizare juridica sau faliment;

•  Dovada achitarii impozitului pe imobilul proprietate, la zi;

•  Dovada achitarii la zi a chiriei pentru terenul solicitat spre cumparare.

Pentru terenurile proprietate privata ale unui judet, care se vor vinde prin negociere directa conform HCL nr. 319/2005 privind modificarea si completarea Regulamentului de vanzare a terenurilor proprietate privata ale unui judet, pct. 1.2.3. – terenurile limitrofe proprietatilor private, in vederea extinderii locuintelor (in cazul in care vecinii nu au ori nu isi exercita dreptul de preemtiune) si a caror suprafata nu va fi mai mare decat cea aflata in proprietate,solicitantii vor depune, alaturi de cererea de cumparare a terenului, urmatoarele documente :

•  Actul de proprietate asupra constructiei cu destinatia de locuinta;

•  Documentatie tehnica cadastrala pentru intregul amplasament (constructie si teren proprietate si teren solicitat spre cumparare) ;

•  Renuntarea exercitarii dreptului de preemtiune a vecinilor, exprimata in forma autentica ;

•  Motivarea expresa a cererii de extindere a locuintei;

•  Contractul de inchiriere asupra terenului aferent imobilului cu destinatia de locuinta, valabil la data depunerii cererii ;

•  Certificatul de urbanism pentru terenul solicitat spre cumparare ;

•  Acordul unic, dupa caz ;

•  Dovada achitarii impozitului pe constructia cu destinatia de locuinta si terenul proprietate, la zi;

•  Dovada achitarii la zi a chiriei pentru terenul solicitat spre cumparare.

Vanzarea terenurilor propritate privata

Actele necesare in vederea vanzarii terenurilor proprietatea privata a unui judet, transmise in folosinta, pe durata nedeterminata si fara plata, organizatiilor cooperatiei de consum si mestesugaresti si asociatiilor mestesugaresti, in baza HCL nr. 320/21 06 2005:

•  actul constitutiv al societatii cooperatiste;

•  certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului ;

•  dovada proprietatii asupra constructiilor (autorizatie de construire sau hotarare judecatoreasca, act de vanzare cumparare, dupa caz) ;

•  extras de carte funciara pentru constructiile aflate in proprietatea societatii ;

•  plan topografic intocmit pentru terenul ce se va vinde;

•  documentele in baza carora au fost atribuite in folosinta respectivelor societati cooperatiste suprafetele de teren solicitate;

•  avizele de acord unic care sa ateste inexistenta unor retele de utilitate publica amplasate pe terenurile respective;

•  daca, din analiza documentelor de acord unic, rezulta necesitatea prezervarii unor suprafete de teren pentru retele de infrastructura, aceste suprafete se vor retrage din totalul suprafetelor ce se vor vinde;

•  dovada achitarii la zi a obligatiilor fiscale la bugetul local si bugetul de stat ;

•  daca stingerea obligatiilor fiscale depaseste termenul legal de raspuns la oferta de vanzare, suprafetele de teren, altele decat cele aferente activelor – se vor vinde prin licitatie publica, iar suprafele terenurilor aferente activelor se vor inchiria ( la tarife stabilite prin Hotarare a Consiliului Local ), incepand cu data expirarii teremenului legal de raspuns ( 45 zile );

•  dovada capitalului social (ultimul bilant contabil).

•  Declaratie data pe propria raspundere, in forma autentica, de catre reprezentantul legal, din care sa reiasa ca societatea cooperativa, organizata in una din formele prevazute in Legea nr. 1/2005 referitoare la organizarea si functionarea cooperatiei: nu este in lichidare, nu a inchiriat terenul la terti, renunta la dreptul de folosinta asupra terenurilor de sub constructiile instrainate la terti.

Primul tribunal comercial va functiona la Bucuresti

de

Guvernul a aprobat, miercuri, infiintarea unui Tribunal comercial in Bucuresti, care se va ocupa de litigiile din mediul de afaceri, cum ar fi cele privind insolventa si concurenta neloiala, urmarindu-se judecarea cu celeritate a cauzelor in domenii sensibile.

Masura privind constituirea tribunalelor specializate este cuprinsa in proiectul de lege care modifica si completeaza Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, document ce a fost aprobat miercuri de Executiv.

“Proiectul de lege ofera un temei legal, clar si complet in vederea infiintarii unor tribunale specializate, in special a unui Tribunal specializat in domeniile societati, registrul comertului, concurenta neloiala si insolventa la nivelul municipiului Bucuresti, ceea ce va asigura atat specializarea judecatorilor, cat si o mai mare celeritate a judecarii cauzelor in domenii sensibile”, se arata intr-un comunicat de presa al Guvernului.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Conditiile excluderii asociatului administrator-AVOCAT FIRME

de

Prin sentinta comerciala nr. 717 din 13.04.2011 pronuntata in dosarul nr. 6987/108/2010 Tribunalul Arad a respins cererea formulata de reclamantul C.G. in contradictoriu cu paratii B.R. si SC T. SRL Arad avand ca obiect excludere asociat.

Impotriva sentintei de mai sus a declarat apel reclamantul C.G., fara sa arate in concret ce anume solicita din partea instantei de control judiciar.

Prin decizia civila nr. 269 din 6.12.2011 Curtea de Apel Timisoara a respins apelul reclamantului, mentinand hotararea tribunalului.

in considerente s-a aratat ca hotararea primei instante este temeinica si legala, conforma cu dispozitiile incidente in cauza, ea nefiind rezultatul unei gresite aplicari a legii sau a unei eronate ori superficiale aprecieri a probelor administrate in dosar, cum in mod nejustificat sustine apelantul, in considerente aratandu-se pe larg motivele, atat cele in fapt, cat si cele in drept, pentru care tribunalul a considerat ca cererea de chemare in judecata se impune a fi respinsa.

intr-adevar, potrivit art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, care cuprinde in sfera de aplicabilitate societatile cu raspundere limitata, poate fi exclus din societate asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii. Conditiile de aplicabilitate ale acestui text sunt, in consecinta, urmatoarele: a) sa fie vorba de o societate de persoane sau de o societate cu raspundere limitata; b) sa fie vorba de un asociat care indeplineste si functia de administrator, pe perioada in care a savarsit frauda in dauna societatii; c) paratul sa fi savarsit o frauda in dauna societatii.

Notiunea de „frauda in dauna societatii” presupune prejudicierea constienta, intentionata de catre administrator a intereselor societatii prin acte juridice de natura a micsora substantial patrimoniul acesteia. Sintagma „folosirea capitalului social” are in vedere activele societatii, care includ si firma, emblema sau marcile societatii. Erorile in activitatea de gestiune, ineficienta acti­vitatii societatii etc. tin de raspunderea administratorului aferenta raporturilor juridice de mandat in care acesta se afla fata de societate, insa nu pot constitui temei suficient de excludere. Cele doua calitati ale persoanei in cauza (asociat si administrator) tre­buie separate, altfel se confunda raspunderea aferenta functiei de administrator cu cea aferenta calitatii de asociat. Raspunderea, inclusiv cea sub forma de revocare, are in vedere functia de administrator, in timp ce excluderea are in vedere calitatea de asociat, fiind vorba de incalcarea obligatiei de affectio societatis, ceea ce nu exclude, de plano, cumularea raspunderii pentru cele doua tipuri de obligatii, situatie in care putem avea de a face atat cu o raspundere civila (una pecuniara, una sub forma revocarii din functie si una sub forma de excludere din societate), cat si cu o raspundere penala sau contraventionala.

in esenta, apelantul invoca in sprijinul cererii sale de excludere a asociatului parat faptul ca, fara ca el sa aiba cunostinta, intimatul a comis o frauda in dauna societatii prin aceea ca a semnat un contract si un act aditional la acesta, precum si facturile emise de o alta societate – SC Y. SRL, pentru prestarea de catre dl. Q.M. in favoarea SC T. SRL Arad a unor servicii de consul­tanta, desi aceasta persoana era remunerata pentru respectivele servicii de catre societatea mama – SC C. Italia Spa., prin aceasta cauzand o paguba patrimoniului social si comitand o frauda in dauna societatii comerciale, ceea ce se incadreaza in sfera de actiune a prevederilor art. 222 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1990, republicata.

Affectio societatis, caracter special al consimtamantului cerut pentru incheierea unui contract de societate, trebuie pastrat pe intreg parcursul existentei societatii, ca intentie de a colabora la derularea obiectivelor societare, iar respectarea rigorilor intere­sului societar trebuie observata pe toata durata societatii Deturnarea exercitiului drepturilor asociatilor de la scopul lor social se poate materializa intr-o frauda in dauna societatii sau in folosirea semnaturii sau a capitalului social in interes personal de catre asociatul administrator. Asociatul vinovat de frauda incalca obligatia de affectio societatis, adica obligatia de fidelitate fata de societate si fata de ceilalti asociati, facand raportul sau juridic obligational cu ceilalti asociati si cu societatea rezolubil.

Prin frauda in dauna societatii se intelege, in principiu, orice actiune sau omisiune intentionata (in ciuda formularii legale – „comitere” – ce pare a trimite doar la actiunea frauduloasa) savarsita de asociatul administrator, indiferent daca acesta are sau nu atributii de reprezentare si indiferent daca prejudiciul conditionat de lege se introduce in sfera gestiunii interne sau in sfera relatiilor cu tertii, precum si indiferent daca fraudarea are ca suport exercitarea atributiilor in calitate de administrator sau exer­citarea drepturilor si obligatiilor societare in simpla calitate de asociat, iar aceasta mai ales in conditiile trimiterii la art. 80 din legea-cadru.

Sanctiunea excluderii poate fi aplicata asociatului administrator atunci cand revocarea este considerata insuficienta nu strict pentru abuzul de putere si incalcarea limitelor mandatului, ci pentru orice actiune sau inactiune frauduloasa in dauna societatii, asadar nu pentru frauda ce este in pozitie sa o savarseasca, anume datorita ocuparii functiei de administrator, ci pentru orice delict intentionat savarsit in dauna societatii, iar aceasta tocmai datorita calitatii sale de administrator si a increderi de care trebuie sa se bucure titularul acestei functii si pe care administratorul impricinat a tradat-o. Simplul asociat poate fi sanctionat cu excluderea doar pentru o gama mai restransa de fapte, iar nu pentru o categorie generala, precum a fraudelor in dauna societatii. Se observa, totusi, elemente comune intre cele doua ipoteze: pe de o parte, un administrator desemnat ce comite frauda in dauna societatii, abuzand de prerogativele sale in exercitarea drepturilor izvorate din raportul de mandat managerial sau din simpla calitate de asociat, pe de alta parte un asociat neabilitat de organul statutar sau cu incalcarea limitelor abilitarii acordate de acest organ, ce foloseste sau trafica creditul, atributele ori activul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane.

Elementul subiectiv reiese din formularea textului si din natura faptelor sanctionate, si anume intentia, autorul faptei delic­tuale urmarind sau acceptand un profit din activitatea sa frauduloasa sau acceptand ca un tert sa profite de pe urma acestei acti­vitati. Asadar, sunt justificate apararile intimatului in sensul ca nu pot fi considerate frauda in dauna societatii neglijenta, inabilitatea, dezinteresul in afaceri, atata timp cat acestor fapte le lipseste elementul volitional care sa permita calificarea lor ca fiind un act de inselaciune. Un element-premisa al laturii subiective va fi acceptarea deturnarii exercitiului dreptului societar de la scopul sau social.

De aceea, in conditiile in care din cuprinsul procesului-verbal al sedintei adunarii generale a asociatilor SC T. SRL Arad, la care au participat toti cei trei asociati, inclusiv reclamantul, rezulta fara putinta de tagada ca apelantul a avut cunostinta de dato­ria catre SC Y. SRL, evidentele contabile ale societatii intimate atestand existenta debitului rezultat din facturarea serviciilor prestate in baza contractului de consultanta tehnica incheiat de cele doua societati comerciale, asociatii aproband situatiile finan­ciare prezentate de administratorul social, Curtea constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru a caracteriza activitatea para­tului intimat ca fiind una frauduloasa in dauna societatii si, prin urmare, nu este incident cazul de excludere prevazut de lit. d) a alin. (1) al art. 222 din Legea nr. 31 /1990, republicata, imprejurarea ca dl. Q.M era trimis si platit in mod direct de catre societatea mama – SC C. Italia Spa., beneficiind de o dubla remunerare pentru acelasi serviciu, neavand relevanta sub acest aspect.

Criticile apelantului cu privire la nerespectarea dispozitiilor Codului fiscal si a Normelor sale metodologice de punere in aplicare nu pot determina o alta concluzie, intrucat in speta nu se pune problema deductibilitatii fiscale a cheltuielilor de con­sultanta tehnica, neaflandu-ne in prezenta unui litigiu de drept fiscal, ci a unuia de drept comercial, avand ca obiect excluderea unui asociat dintr-o societate comerciala.

in fine, afirmatiile apelantului cu privire la incalcarea de catre tribunal a principiului rolului activ al instantei, mai exact a dispozitiilor art. 129 alin. (4) si (5) C.proc.civ., potrivit carora judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale, iar daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa com­pleteze probele, nu pot fi primite.

Invocarea de catre asociatul reclamant a dispozitiilor art. 129 C.proc.civ. nu poate duce la concluzia, cum gresit acesta suge­reaza in motivele de apel, ca in virtutea rolului activ instanta de judecata s-ar putea substitui partilor si, prin urmare, ar fi fost obligata sa dispuna si sa administreze probe in locul acestora, pentru ca altfel s-ar crea un dezechilibru nejustificat in situatia participantilor la procesul civil, in sensul de a putea folosi in masura egala drepturile procesuale. intr-adevar, conform articolului mentionat, partile sunt acelea care au indatorirea, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile, „rolul activ al instantei” presupunand doar aflarea adevarului judiciar, textul neputand constitui temeiul substituirii instantei in pozitia procesuala a uneia din parti si in apararea intereselor acesteia, mai ales daca par­tea a beneficiat de asistenta juridica calificata, cum este si cazul apelantului. Pe de alta parte, norma citata se refera la ipoteza in care judecatorul nu este lamurit, ceea ce nu a fost cazul in speta, prima instanta considerand ca probele sunt indestulatoare. Nu in ultimul rand, apelantul nici macar nu a indicat ce proba anume ar fi trebuit, in opinia sa, judecatorul fondului sa mai adminis­treze, multumindu-se doar sa formuleze o critica generala in acest sens.

Cum verifici daca o societate de asigurari (ori daca un intermediar in asigurari) functioneaza legal in Romania

de

Daca ai primit o oferta de asigurare din partea unei societati de asigurare sau din partea unui broker de asigurare (intermediar in asigurari), inainte de a incheia un eventual contract de asigurare cu acestia, este bine sa verifici daca respectiva societate de asigurare/broker de asigurare are dreptul legal de a functiona pe teritoriul tarii noastre.

Pentru aceasta, nu trebuie decat sa accesezi http://www.csa-isc.ro/emb/ra/ unde, la sectiunea A, ai posibilitatea sa identifici daca societatea de asigurare/brokerul de asigurare respectiv este autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor sa desfasoare in prezent activitate de asigurari in tara noastra. Accesand acelasi link, ai totodata posibilitatea de a afla, la sectiunea B, si daca societatii de asigurare/brokerului respectiv i-a fost retrasa autorizatia de functionare.

Pentru a verifica intermediarii in asigurari, altii decat brokerii (cum sunt agentii de asigurare, subagentii sau agentii de asigurare subordonati, asistentii in brokeraj), acceseaza „Registrul intermediarilor in asigurari” la http://www.csa-isc.ro/emb/ri/

Cum aflu stadiul unui dosar de insolventa-Buletinul Procedurilor de Insolventa

de

Cea mai importanta sursa oficiala de informatii cu privire procedurile de insolventa este Buletinul Procedurilor de Insolventa. Acesta este o publicatie oficiala care se editeaza si se difuzeaza in format electronic de catre Oficiul National al Registrului Comertului.

Pentru a verifica daca o firma este in insolventa, folosind Buletinul Procedurilor de Insolventa, este necesar sa urmati urmatorii pasi:

(i)    accesati pagina principala a Portalului ONRC

Pentru a va asigura ca ati intrat in sectiunea corecta, puteti accesa link-ul catre Portalul ONRC disponibil in Centrul de Informare Pro-Legal.

(ii)   creati-va, gratuit, un cont de utilizator

Pentru aceasta va trebui sa accesati link-ul „Creeaza un cont” aflat in partea dreapta-sus pe pagina principala a Portalului ONRC. Pentru mai multe detalii, accesati Manualul de utilizare a portalului ONRC – utilizarea generala a portalului si creare cont

(iii)    accesati sectiunea „Persoane publicate in BPI” de pe pagina principala a Portalului ONRC

Aceasta sectiune se afla in partea centru-dreapta a paginii, in zona referitoare la Buletinul Procedurilor de Insolventa. Dupa accesarea link-ului aferent vi se solicita inserarea numelui de utilizator si a parolei aferente contului de utilizator creat la pasul (ii) de ma sus.

(iv)    folositi criteriile de cautare a dosarelor

Dupa introducerea datelor de la pasul (iii) de mai sus, va aparea pe ecran o casuta in care puteti sa introduceti numele firmei cautate, ca si criteriu de cautare.

Spre exemplu, daca introducem numele firmei Flanco International, in urma cautarii va aparea dosarul de insolventa al acestei firme.

Dupa identificarea dosarului de insolventa (in cazul in care exista un asemenea dosar), puteti accesa link-ul „Mai mult…” pentru a vedea informatii detalitate privind toate Buletinele de insolventa in care au fost publicate informatii in legatura cu procedura respectiva. Mai departe, daca doriti sa studiati informatiile publicate in Buletinele respective, va trebui sa cumparati aceste Buletine de la ONRC sau sa va faceti un abonament.

In cazul in care, in urma cautarii, nu este identificat niciun dosar de insolventa, inseamna ca nu exista niciun Buletin al insolventei in care sa se fi publicat vreo informatie cu privire la o eventuala procedura de insolventa referitoare la firma respectiva.

Colectiv de munca intr-un anumit sector de activitate-cum aflu

de

Verifica informatia in Monitorul Oficial

O astfel de verificare in Monitorul Oficial se poate face in mai multe moduri, in functie de instrumentele/resursele pe care le ai la dispozitie; astfel:

a)    daca ai un abonament la Monitorul Oficial (partea a V-a) sau ai un program legislativ cu actualizare la zi, poti verifica cu usurinta informatia cautand in acestea

b)   daca nu ai un astfel de abonament, poti merge pana la Monitorul Oficial (adresa pentru relatii cu publicul este: Sos. Panduri nr. 1, bl. P33, parter, sector 5, Bucuresti; vezi harta cum sa ajungi pana acolo) sau poti suna la nr. de tel. pentru informatii 021.401.00.71

atentieAtentie: Verificarea unei astfel de informatii in Monitorul Oficial ar trebui, in mod normal, sa fie cea mai sigura si riguroasa modalitate. Insa, in acest domeniu, trebuie sa stii ca, desi legea prevede o obligatie explicita de publicare a contractelor colective de munca in Monitor, totusi legea nu prevede si o sanctiune pentru situatia nepublicarii lor; astfel ca, in practica, de multe ori se intampla sa se fi incheiat un contract colectiv de munca, dar acesta sa nu fi fost publicat in Monitor, ci doar inregistrat la Ministerul Muncii. Este cu atat mai important de cunoscut faptul ca un astfel de contract a fost inregistrat la Ministerul Muncii, chiar daca nu si publicat in Monitorul Oficial, intrucat un contract colectiv de munca devine valabil din momentul inregistrarii lui la Minister, si nu din momentul publicarii sale in Monitor.

2.      Verifica informatia la Ministerul Muncii

Din motivele aratate mai sus, chiar daca in Monitorul Oficial nu a fost publicat un contract colectiv de munca in sectorul de activitate care te intereseaza, este foarte indicat sa verifici existenta unui astfel de contract si la Ministerul Muncii. Pentru aceasta, ai urmatoarele posibilitati:

a)    suni la Ministerul Muncii, chiar la departamentul care se ocupa cu inregistrarea contractelor colective de munca (tel. este: 021.315.42.37)

b)    mergi pana la Ministerul Muncii (adresa este str. Dem.I.Dobrescu nr.2-4 sectorul 1 Bucureşti; vezi harta cum sa ajungi pana acolo)

c)    trimiti o adresa scrisa la Ministerul Muncii in care soliciti sa ti se comunice informatia de care ai nevoie (raspunsul la o astfel de adresa ar trebui sa iti fie dat in 30 de zile)

Cum sa… … verifici existenta unui litigiu pe Portalul Instantelor de Judecata

de

Portalul instantelor de judecata este un website oficial, lansat si administrat de catre Ministerul Justitiei, de unde se pot obtine, printre altele, informatii oficiale cu privire la toate dosarele (litigiile) aflate pe rolul instantelor de judecata, inclusiv cu privire la dosarele de insolventa.

Pe scurt, pentru a obtine informatii despre un litigiu, este necesar (i) sa accesati pagina principala a Portalului instantelor de judecata, (ii) sa selectati judetul in care se afla instanta care este competenta sa solutioneze litigiul respectiv, (iii) sa selectati instanta competenta, (iv) sa folositi criteriile de cautare disponibile si (v) sa selectati dosarul care va intereseaza.

Pentru a intelege mai bine cum functioneaza procesul de cautare pe Portalul instantelor de judecata, sa luam niste exemple practice:
Exemplul 1: Sa presupunem ca ati dori sa verificati daca o firma este in insolventa (spre exemplu, firma Flanco)

In acest caz, va trebui sa verificati pe Portalul instantelor de judecata daca firma respectiva are calitatea de „debitor” intr-un dosar de insolventa. Pentru aceasta este necesar sa cunoasteti judetul in care isi are sediul social respectiva firma si sa urmati urmatorii pasi:

(i)    accesati sectiunea principala de pe Portalul instantelor de judecata, in care se regaseste harta interactiva cu judetele din Romania.

Pentru a va asigura ca ati intrat in sectiunea corecta, puteti apasa pe linkul catre Portalul instantelor de judecata disponibil in Centrul de Informare Pro-Legal.

(ii)    selectati cu mouse-ul, pe harta interactiva, judetul in care isi are sediul social respectiva firma

Spre exemplu, in cazul firmei Flanco, deoarece stim ca aceasta isi are sediul social in Bucuresti, vom selecta acest oras.

(iii)    selectati cu mouse-ul, pe harta interactiva, TRIBUNALUL in care isi are sediul social respectiva firma

Dupa ce selectati judetul aferent, va vor aparea pe ecran toate instantele din acest judet. Deoarece, conform legii, doar Tribunalul este competent sa judece dosarele de insolventa, mai departe va trebui sa selectati cu mouse-ul doar Tribunalul.

Spre exemplu, in cazul firmei Flanco, vom selecta Tribunalul Bucuresti.

(iv)    folositi criteriile de cautare a dosarelor

Dupa ce selectati Tribunalul, vor aparea in partea de sus a ecranului mai multe casute, in care se pot insera criterii de cautare (ex. Numar, Parte, Obiectul cauzei).

Spre exemplu, in cazul firmei Flanco, presupunand ca nu cunoastem decat numele acesteia vom insera acest nume in casuta „Parte” si vom apasa butonul de „Cautare”.

(v)    selectati dosarul de insolventa/faliment unde firma cautata are calitatea de „Debitor” (daca este cazul)

Dupa inserarea numelui firmei si apasarea butonului de cautare, este posibil ca pentru firma respectiva sa apara mai multe dosare. In acest caz, va trebui sa selectati doar dosarele de insolventa/faliment si sa verificati daca firma cautata are calitatea de „Debitor” in unul dintre aceste dosare.

Spre exemplu, in cazul firmei Flanco, in urma cautarii pe baza numelui apar foarte multe tipuri de dosare.

Insa, daca ne uitam doar la dosarele de insolventa, observam ca acestea sunt mult mai putine iar, dintre acestea, doar in unul firma are calitatea de Debitor, si anume dosarul nr. 48482/3/2009. Dupa ce selectam acest dosar, putem afla imediat foarte multe informatii utile cu privire la desfasurarea si stadiul actual al procedurii insolventei. Astfel, spre exemplu, aflam ca procedura insolventei a Flanco a fost deschisa in data de 10.12.2009 si, de asemenea, ca firma a reusit sa iasa din insolventa in data 13.10.2011, in urma reorganizarii activitatii.

Exemplul 2: Sa presupunem ca doriti sa stiti daca o persoana fizica este implicata in vreun litigiu, in calitate de reclamant ori in calitate de parat

Veti putea verifica o astfel de informatie pe Portalul instantelor de judecata, urmand aproximativ aceiasi pasi ca in exemplul precedent:

(i)    accesati sectiunea principala de pe Portalul instantelor de judecata, in care se regaseste harta interactiva cu judetele din Romania

(ii)    pe aceasta harta interactiva, va trebui sa selectati judetul pe raza caruia persoana fizica despre care faceti investigatia ar putea avea un litigiu

atentieAtentie: *) In cazul in care persoana fizica are calitatea de parat (adica a fost chemat in judecata de cineva) intr-un litigiu, acest litigiu ar trebui sa figureze, de regula, la o instanta din judetul in care respectiva persoana isi are domiciliul.

**) Daca insa persoana fizica are calitatea de reclamant intr-un litigiu (adica este cea care a dat in judecata pe cineva), respectivul litigiu ar putea figura pe rolul instantelor din orice judet, in functie de locul unde, persoana chemata in judecata isi are domiciliul sau sediul social.

(iii)    dupa ce ati selectat judetul, selectati cu mouse-ul, instanta pe rolul careia ar putea exista litigiul

atentieAtentie: Atunci cand nu aveti informatii cu privire la instanta pe rolul careia ar putea fi un litigiu, nu va ramane decat sa verificati, prin incercare, fiecare instanta din judetul respectiv (de regula sunt 2 – 3 judecatorii, un tribunal si, in unele cazuri o curte de apel)

(iv)    dupa ce ati selectat o instanta, introduceti numele persoanei fizice cautate (preferabil numai numele de familie) in criteriul de cautare „Parte”; in cazul in care apar mai multe persoane, puteti diferentia persoana cautata de alte persoane cu acelasi nume de familie, dupa prenumele sau

Odata ce ati gasit un litigiu cu privire la o anumita persoana, puteti urmari evolutia acelui litigiu pana la solutionarea sa finala, de-a lungul parcurgerii tuturor cailor de atac (apel, recurs). Aceasta o puteti face folosind nr. de dosar identificat la prima instanta si introducandu-l in motorul de cautare la instanta superioara (ex. judecatoria Turda – Tribunalul Cluj – Curtea de Apel Cluj).

Cum sa… …iti infiintezi o societate

de

Infiintarea unei societati se face prin inregistrarea sa in Registrul Comertului, in baza unei proceduri si a unei documentatii specifice necesare in acest scop. Vezi aici care sunt pasii de urmat, documentele de intocmit si taxele de platit ca sa iti infiintezi o societate.

Pentru mai multe informatii in legatura cu formularele utilizate si formalitatile efectuate la Registrul Comertului la infiintarea unei societati, poti accesa cu usurinta si portalul ONRC (Oficiul National al Registrului Comertului), disponibil pe Centrul de Informare al Pro-Legal. De asemenea, daca ai nevoie de clarificari sau informatii suplimentare in legatura cu infiintarea unei societati, poti suna direct la Oficiul National al Registrului Comertului sau la Oficiile Registrului Comertului din tara, in functie de judetul in care esti interesat sa-ti infiintezi societatea (vezi aici nr. de telefon ale tuturor Oficiilor Registrului Comertului).

Cum sa… … verifici daca un imobil este revendicat de fostul proprietar

de

In cazul in care doriti sa cumparati o casa veche in zona istorica a orasului sau alt imobil vechi, este bine sa verificati cu atentie istoricul/succesiunea dobandirii dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv de catre proprietarul actual si de cei anteriori.

Daca imobilul respectiv a fost confiscat de catre stat, in perioada comunismului, iar apoi a fost vandut catre alte persoane decat fostii proprietari (sau mostenitorii acestuia), exista riscul ca, dupa cumpararea imobilului de la actualul proprietar, sa descoperiti ca fostul proprietar (care a fost deposedat in mod abuziv de catre stat) va cheama in judecata si va cere sa-i returnati imobilul.

Prin urmare, pentru a reduce pe cat posibil un asemenea risc, este recomandabil sa verificati in prealabil daca, cu privire la imobilul respectiv, exista cereri de restituire/revendicare formulate (conform Legii nr. 10/2001, Legii 18/1991 si alte acte normative speciale) de persoane care se considera indreptatite la o restituire.

O astfel de verificare se poate realiza:

(i)    la Primaria de care apartine imobilul

Pentru o astfel de verificare va trebui sa depuneti o cerere la Primarie, prin care sa solicitati informatii cu privire la eventuale cereri de restituire depuse in legatura cu imobilul respectiv si cu privire la stadiul solutionarii acestora.

atentieUtil: Unele Primarii au publicat aceste informatii pe Internet si, prin urmare, verificarea se poate face foarte facil.

Spre exemplu, pentru imobilele din Bucuresti, puteti verifica daca exista cereri de restituire accesand urmatorul link de pe website-ul Primariei Capitalei: http://www4.pmb.ro/wwwt/l112jur/iapag1jur.php

(ii)   la instantele judecatoresti competente cu privire la imobil

Conform legii, in cazul litigiilor cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilelor, sunt competente instantele in raza carora se afla imobilele respective.

Prin urmare, pentru a vedea daca exista cereri (actiuni) de revendicare cu privire la un imobil, puteti verifica daca, pe rolul instantelor din judetul in care se afla imobilul exista un litigiu impotriva actualului proprietar al imobilului, avand ca obiect o revendicare imobiliara.

O astfel de verificare se poate realiza accesand Portalul instantelor de judecata; pentru mai multe detalii, cititi Cum sa … verifici stadiul unui litigiu pe Portalul Instantelor  de Judecata si cum sa urmaresti evolutia sa pana la solutionarea finala

(iii)     la Cartea Funciara

Potrivit legii, in Cartea Funciara a unui imobil se pot inscrie, spre informare, diverse informatii cu privire la regimul juridic al imobilului respectiv, inclusiv eventuale litigii cu privire la dreptul de proprietate.

Verificarea cuprinsului Cartii Funciare se poate face de catre orice persoana, prin solicitarea unui extras de carte funciara cu privire la un imobilul respectiv. Un asemenea extras se poate obtine, in 2-3 zile, de la Biroul de Carte Funciara competent pentru imobilul respectiv, in urma completarii unei cereri tip si achitarii unui tarif de 20 lei (in regim normal) sau de 100 lei (in regim de urgenta).

Cum sa… …verifici daca exista garantii reale (ipoteci mobiliare)

de

Proprietarul unor bunuri mobile (ex. autoturisme, utilaje etc.) poate constitui asupra acestora garantii reale mobiliare (ipoteci mobiliare, conform Noului Cod Civil), in vederea garantarii datoriei sale sau a unei alte persoane. In cazul in care aceste bunuri mobile sunt vandute, fara ca datoria garantata sa fie achitata, exista riscul ca cel care le cumpara sa fie deposedat de aceste bunuri de catre un executor judecatoresc.

Prin urmare, atunci cand cumparati bunuri mobile de o valoare mai importanta, este foarte recomandabil sa verificati in prealabil daca exista vreo ipoteca mobiliara constituita asupra acestor bunuri.

O asemenea verificare se poate face in mod gratuit, pe Internet, urmand pasii urmatori:

(i)  accesati sectiunea de “cautare” de pe unul dintre website-urile Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare (“AEGRM”)

Cum sa… …afli daca o firma este in insolventa

de

Deschiderea procedurii insolventei cu privire la o firma poate avea un impact deosebit asupra tuturor celor care au relatii comerciale cu aceasta (ex: pierderea sumelor avansate catre respectiva firma, denuntarea imediata a contractelor existente, nelivrarea/intarzierea la livrare a marfii etc.).

Avand in vedere ca, din cauza crizei economice, tot mai multe firme risca sa intre in insolventa, in cazul in care vreti sa incheiati un contract cu o firma si, in special, in cazul in care intentionati sa virati un avans catre aceasta, ar fi bine sa va asigurati, mai intai, ca respectiva firma nu este in insolventa, folosind urmatoarele surse de informare:

I.            Surse neoficiale

Daca este vorba despre o firma cunoscuta, vestea cu privire la deschiderea procedurii insolventei circula de regula foarte repede prin presa. Prin urmare, verificarea poate incepe printr-o simpla cautare pe Internet cu privire la numele firmei si cuvantul insolventa.

Spre exemplu, daca vom cauta pe Google dupa expresia „insolventa Flanco” vom gasi imediat foarte multe articole privind procedura insolventei deschisa cu privire la aceasta firma cunoscuta.

II.          Surse oficiale

Avand in vedere ca informatiile postate pe Internet sau obtinute din alte surse neoficiale pot fi incorecte/incomplete, este foarte recomandabil sa verificati intotdeauna aceste informatii, folosind sursele oficiale, mentionate mai jos.

De asemenea, in cazul in care firma cu care doriti sa incheiati contractul nu este foarte cunoscuta, este foarte posibil sa nu obtineti nicio informatie relevanta din sursele neoficiale. Prin urmare, si in acest caz este recomandabil sa folositi urmatoarele surse oficiale de informatii cu privire la procedurile de insolventa:

a)          Portalul Instantelor de Judecata

Pentru mai multe detalii, cititi Cum sa … verifici stadiul unui litigiu pe Portalul Instantelor  de Judecata si cum sa urmaresti evolutia sa pana la solutionarea finala

Si

b)          Buletinul Procedurilor de Insolventa

Pentru mai multe detalii, cititi Cum sa … afli informatii despre un dosar de insolventa folosind Buletinul Procedurilor de Insolventa

Cum sa… obtii viza de scurta sedere in Romania

de

Cum sa… obtii viza de scurta sedere in Romania.Viza de scurta sedere in Romania este viza care permite strainilor sa solicite intrarea pe teritoriul Romaniei, pentru alte motive decat imigrarea, in vederea unei sederi neintrerupte sau a mai multor sederi a caror durata sa nu depaseasca 90 de zile, in decurs de 6 luni de la data primei intrari. Acest tip de viza poate fi eliberat cu una sau mai multe intrari iar dreptul de sedere in baza acestei vize nu poate fi prelungit.

Reglementarea legala a vizei de scurta sedere: Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr.194/2002.

Cui se acorda viza de scurta sedere:

Viza de scurta sedere se acorda cetatenilor straini non-UE din Lista statelor pentru ai caror cetateni este obligatorie viza de intrare in Romania si care nu sunt exceptati de la obligativitatea obtinerii vizei de scurta sedere (Vezi aici care sunt Exceptiile si Conditiile de exceptare de la obligativitatea obtinerii vizei de scurta sedere, precum si Listele statelor pentru ai caror cetateni nu este necesara viza de scurta sedere).

Pentru ce se acorda viza de scurta sedere:

Viza de scurta sedere se acorda pentru unul din scopurile urmatoare: pentru misiuni (politice, administrative, de utilitate publica), turism, vizita, afaceri, activitati profesionale de transport de marfuri/persoane, activitati sportive, activitati culturale, stiintifice, umanitare, tratament medical de scurta durata sau alte activitati care nu contravin legii romane.

Cum se acorda viza de scurta sedere?

(a)       in baza unei invitatii prealabile de la o persoana fizica/juridica/autoritate publica romana, dupa caz, prin care acestea se obliga sa suporte costurile privind indepartarea, in cazul in care strainul invitat nu paraseste Romania pana la data la care inceteaza dreptul de sedere stabilit prin viza (Vezi aici lista statelor pentru ai caror cetateni este necesara indeplinirea procedurii invitatiei la acordarea vizei de scurta sedere in Romania) sau FARA o invitatie prealabila. Pentru mai multe detalii privind procedura invitatiei necesare in scopul obtinerii vizei de scurta sedere, acceseaza AICI.

(b)       pe baza unui formular-tip pentru obtinerea vizei de scurta sedere (descarca aici formularul-tip „Solicitare de viza” pentru viza de scurta sedere), insotit de un set de documente, care difera in functie de tipul scopului pentru care viza a fost solicitata (Vezi aici care sunt documentele necesare pentru obtinerea vizei de scurta sedere, pentru fiecare categorie de scop pentru care este solicitata)

(c)       dupa plata unei taxe de 60 de Euro (Vezi aici mai multe despre taxa pentru viza de scurta sedere)

Cum sa…-RUBRICA NOUA CAB.AV.COLTUC

de

 Cum sa…-RUBRICA NOUA CAB.AV.COLTUC.…te inregistrezi, din nou, ca platitor de TVA
Daca ai fost inregistrat ca platitor de TVA (persoana fizica sau juridica impozabila), dar ti-a fost anulata aceasta calitate pe motivul ca:

(i)        asociatii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabila insasi au avut inscrise in cazierul fiscal, infracţiuni sau fapte pentru care s-a dispus atragerea raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent;

(ii)       nu s-a depus niciun decont de TVA pe parcursul unui semestru calendaristic sau

(iii)      nu s-a evidentiat, in deconturile de TVA depuse pentru 6 luni consecutive in cursul unui semestru calendaristic, in cazul persoanelor care au perioada fiscala luna calendaristica, si pentru doua perioade fiscale consecutive in cursul unui semestru calendaristic, in cazul persoanelor impozabile care au perioada fiscala trimestrul calendaristic, nicio operatiune realizata,

trebuie sa stii ca ai posibilitatea sa te reinregistrezi ca si platitor de TVA, insa nu in baza procedurii obisnuite de inregistrare in scopuri de TVA, ci in baza unei proceduri speciale reglementate recent de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) prin Ordinul nr. 1436/2012.

Ce trebuie sa faci ca sa redevii platitor de TVA dupa ce ti-a fost anulata aceasta calitate pentru unul din motivele enuntate mai sus:

(1)           trebuie sa depui o cerere de inregistrare in scopuri de TVA, insotita de un set de documente care difera in functie de motivul pentru care ti-a fost anulata calitatea de platitor de TVA

(2)          trebuie: (a) sa te asiguri ca situatia care a dus la anularea inregistrarii tale anterioare ca si platitor de TVA a incetat (in cazul anularii pe motivul de la pct. (i) de mai sus) (b) sa remediezi situatia care a dus la anularea calitatii de platitor de TVA, adica sa depui deconturile respective (in cazul de la pct. (ii) de mai sus) si (c) sa depui o declaratie specifica pe proprie raspundere (in cazul de la pct. (iii) de mai sus)

atentieAtentie: Pentru a te asigura ca a incetat situatia care a dus la anularea inregistrarii tale anterioare ca si platitor de TVA (pe motivul existentei infractiunilor sau situatiei privind atragerea raspunderii solidare din cazierul fiscal al asociatilor/administratorilor/persoanei impozabile), trebuie sa ai in vedere ca, pana la data primirii de catre organul fiscal a cererii de reinregistrare ca platitor de TVA, respectivele infractiuni sau situatia privind atragerea raspunderii solodare sa fi fost scoase din evidenta cazierului fiscal. Totodata, trebuie sa te asiguri ca in cazierul fiscal al asociatilor/administratorilor/persoanei impozabile nu au fost inscrise alte asemenea fapte/situatii care ar impune, din nou, anularea calitatii de platitor de TVA, si nici ca persoana impozabila nu se incadreaza intr-o alta situatie de anulare a inregistrarii ca platior de TVA.

Documentatia necesara pentru reinregistrarea in scopuri de TVA dupa anularea inregistrarii initiale pe motivul faptelor penale ale asociatilor/administratorilor:

formularul 099 „Cerere de inregistrare in scopuri de TVA” (descarca aici formularul 099)
certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comertului din care sa rezulte datele de identificare ale asociatilor si administratorilor persoanei impozabile la data depunerii cererii de inregistrare in scopuri de TVA

Documentatia necesara pentru reinregistrarea in scopuri de TVA dupa anularea inregistrarii initiale pe motivul lipsei deconturilor:

formularul 099 „Cerere de inregistrare in scopuri de TVA” (descarca aici formularul 099)
toate deconturile de TVA – formular 300 (descarca aici formularul 300, nedepuse la termen, pe o perioadă de 6 luni sau doua trimestre calendaristice consecutive anterioare inregistrarii in scopuri de TVA
o cerere motivata din care sa rezulte ca se angajeaza sa depuna deconturile de TVA la termenele legale
certificatul constatator emis de Registrul Comertului din care sa rezulte datele de identificare ale asociatilor si administratorilor persoanei impozabile la data depunerii cererii de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul societatilor comerciale inmatriculate in Registrul Comertului

atentieAtentie: Potrivit Codului fiscal, contribuabilii (persoanele impozabile) carora le-a fost anulata calitatea de platitor de TVA pentru lipsa deconturilor pot fi reinregistrati in scopuri de TVA, daca indeplinesc toate conditiile prevazute de lege, numai dupa o perioada de 3 luni de la anularea inregistrarii. Daca abaterea se repeta dupa reinregistrarea persoanei impozabile, organele fiscale vor anula codul de inregistrare in scopuri de TVA si nu vor aproba eventuale cereri ulterioare de reinregistrare in scopuri de TVA.

Documentatia necesara pentru reinregistrarea in scopuri de TVA dupa anularea inregistrarii initiale pe motivul neevidentierii in deconturi a operatiunilor realizate:

formularul 099 „Cerere de inregistrare in scopuri de TVA” (descarca aici formularul 099)
certificatul constatator emis de Registrul Comertului din care sa rezulte datele de identificare ale asociatilor si administratorilor persoanei impozabile la data depunerii cererii de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul societatilor inregistrate la Registrul Comertului
declaratie pe propria raspundere din partea solicitantului (persoana impozabila) din care sa rezulte ca va desfasura activitati economice cel mai tarziu in cursul lunii urmatoare celei in care solicita inregistrarea in scopuri de TVA